1,285 matches
-
În "Foița Tribunei" își publică nuvela "Pădureanca în anul 1884. Creează "Biblioteca populară a Tribunei". Astfel, "Tribuna" devine un "centru de lucrare literară, în care se întâlnesc talentele", în care "nu poate să fie vorba de ardeleni, de moldoveni, de munteni, nici de bănățeni, ci numai de români în viața noastră culturală ...". Slavici îi publică pe Alecsandri, Eminescu, Caragiale, Creangă, deși semnase o declarație, înaintea înființării ziarului, că nu va sprijini junimismul la Sibiu. În paralel cu activitatea de la "Tribuna" își
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
Tălmaciului erau slujbași ai acestor cetăți și s-au bucurat de unele facilități, ei s-au răsculat adesea împotriva stăpânitorilor. Astfel, în anul 1366, țăranii români de pe domeniul Tălmaciului s-au alăturat campaniei de represalii pe care o ducea domnitorul muntean Vladislav - Vlaicu împotriva regelui maghiar Ludovic I. Câțiva ani mai târziu aceiași țărani se răscoală din nou împotriva oficialităților săsești. În 2009, dr.Petre Beșliu Munteanu a descoperit pe teritoriul comunei Racovița situl unei cetăți a cărei datări încă nu
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
august 1601, când pe câmpia Turzii (la 3 km sud de Turda) a fost omorât mișelește Mihai Viteazul, „"cel frumos ca un copaciu"”, ostașii lui Gabriel Báthory trec prin foc și sabie pe românii din jurul Sibiului, pentru sprijinul acordat domnitorului muntean. Drept urmare se înregistrează o foamete cumplită urmată de ciumă care a decimat populația. În secolul al XVII-lea, satul este meționat în documente ce atestă tranzacțiile cu terenuri între diverși „domni de pământ” și slujbași regești. Astfel, în 1622 principele
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
și sunt păzite cu strășnicie pentru că oamenii nu au încredere în instituțiile moderne precum tribunalul, prefectura sau primăria. Viața rurală este dominată de automatisme statornicite prin obiceiuri milenare, fiind lipsită de neprevăzut. Trăind în pustietăți rar călcate de alți oameni, muntenii și-au format un caracter puternic și autonom, respectând un set de norme morale străvechi. Autorul îi caracterizează la începutul capitolului X, descriindu-i astfel: "„Locuitorii aceștia de sub brad sunt niște făpturi de mirare. Iuți și nestatornici ca apele, ca
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
neamuri și de oamenii de la câmpie și venind în bârlogul lor ca fiara de codru — mai cu samă stau ei în fața soarelui c-o inimă ca din el ruptă: cel mai adesea se desmiardă și lucește — de cântec, de prietinie”". Muntenii par a face parte dintr-o rasă veche și pură, care cunoaște tainele naturii și misterele umanității. Încălcarea principiilor etice produce un dezechilibru în acest mediu, iar restabilirea echilibrului se face prin găsirea punctului în care existența a fost întreruptă
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
Barnovschi a fost administrată de către călugări greci până la secularizarea averilor mănăstirești (1863) din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. După cum precizează N.A. Bogdan, mănăstirea a fost înzestrată cu șapte moșii: Șipote (din jud. Iași) de peste 2.000 fălci, Bârzești și Muntenii de Jos (jud. Vaslui), Ivăncăuți (jud. Dorohoi), precum și cu vii de pe dealul Bucium, case și locuri cu bezmăne. În curtea mănăstirii au fost construite chilii, case egumenești, beciuri și alte anexe utile pentru călugări, dar și pentru oaspeții de rang
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
Lipovăț este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Căpușneni, Chițoc, Corbu, Fundu Văii și Lipovăț (reședința). Are ca vecini la nord comuna Pușcași și municipiul Vaslui, la est comuna Muntenii de Jos la sud comuna Deleni și comuna Bogdănești, la vest comuna Bogdana și la sud-vest comuna Bogdănița. Biserica de lemn din Lipovăț este monument istoric, a fost construită în anul 1628 și are hramul Sfântul Gheorghe. Conform recensământului efectuat
Comuna Lipovăț, Vaslui () [Corola-website/Science/310925_a_312254]
-
al XIX-lea. Folosirea numelui de "română" pentru "limba noastră cea frumoasă" precum și a numelui de "români" pentru a desemna vorbitorii acestei limbi, nu a așteptat întemeierea statului România. Deși supușii voievodatelor se desemnau ca „ardeleni” (sau „ungureni”), „moldoveni” sau „munteni”, numele de „rumână” sau „rumâniască” pentru limbă este atestat în secolul secolului XVI la mai mulți călători străini precum și în documente românești vechi, ca Palia de la Orăștie și Letopisețul Țării Moldovei. În perioada postromană, au trecut peste teritoriul dacic (al
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
azi ca și „Capela moldovenească” (în germană „Moldauer Kapelle”) și se află la intersecția dintre Arnsburggasse și Betty Roose Weg. În fața capelei a fost ridicat în 1983, pentru a marca împlinirea a 300 de ani de la marea bătăliei, bustul domnitorului muntean. De asemenea, în 1999 Academia Română a montat o placă pe biserica Sf. Iosif de pe Kahlenberg ce comemorează contribuția soldaților români la depresurarea Vienei. Împreună cu acea cruce, drept amintire vienezilor, Șerban Cantacuzino a mai lăsat pe câmpul de bătălie și un
Participarea românilor la asediul Vienei (1683) () [Corola-website/Science/309154_a_310483]
-
o deschidere în partea superioară, care servește ca fereastră și coș deopotrivă. Peste tot în Caucaz se găsesc urmele unui sistem patriarhal bazat pe clanuri și al unei organizări tribale a societății. Aceste trăsături au fost mai bine păstrate la munteni. În orice caz, sistemul tribal, în general, este în curs de a-i lăsa locul sistemului de comunități țărănești. Raporturile feudale au fost dezvoltate mai ales în Georgia, Azerbaidjan, Armenia, precum și în câteva părți din nordul Caucazului. Tradițional, cele mai
Transcaucazia () [Corola-website/Science/309186_a_310515]
-
agresiunea care lasă urme de neșters în conștiința popoarelor. Kadare comunică enorm în câteva fraze. Episoadele, scenele, sunt cât se poate de sintetice. Scriitorul deține unul dintre secretele sacre ale meșteșugului: reușește, în vorbe numărate, să spună totul. Secvența coborârii munteanului Nik Martin din cătunul său pierdut pe văile golașe ale Alpilor albanezi pentru a-i înfrunta de unul singur pe agresorii italieni debarcați la Durres are valoare de simbol, un simbol trist și înălțător totodată. În anul 1968 vede lumina
Ismail Kadare () [Corola-website/Science/310518_a_311847]
-
Drum al Robilor": <poem>Pe lângă Drumul Robilor se-aude zornăitul drumului curgând în căruțele vechi ca schelete de păsări arhaice. Merg fără cai, fără boi alunecând pe sudoarea cerească din calea robilor. Loitrele moțăie, stelele în jurul roților amețesc. Sub coviltir muntenii se clatină în barbă trezindu-se când roata izbește un luceafăr pe jumătate copt în colierul drumului...</poem> (APC, 40). În volumele publicate din orizontul anului 1980 încoace, elementele terifiantului / apocalipticului sunt trecute în liricul „plan secund“, spre a-și
George Alboiu () [Corola-website/Science/310536_a_311865]
-
Cuza-Vodă (grănicerii de pe Dunăre). Pe fondul acestei situații tulbure, unele puteri străine (mai ales Rusia, Austria și Turcia) își exprimau pe față ostilitatea privind ideea aducerii unui prinț străin pe tronul vacant, încurajând chiar o mișcare separatistă între moldoveni și munteni. La Iași, în fruntea acțiunilor secesioniste se afla prințul Costache Moruzzi, uneltind cu Rusia. El conducea un grup energic, compus din Nicolae (Nunuță) Rossetti-Roznovanu, Teodor Boldur-Lățescu, N. Ceaur-Aslan, ș.a. De partea conspiratorilor se afla și Mitropolitul Calinic Miclescu, pe care
Calinic Miclescu () [Corola-website/Science/310823_a_312152]
-
prin intermediul broșurilor, cât și al periodicelor („Patria”, „Nepărtinitorul”). Patrioții avansau teoria decăderii Moldovei și a Iașilor, odată cu deplasarea centrului de greutate politic și administrativ spre București. Mai mult, marginalizarea Moldovei avea să intervină, susțineau ei, și din pricina superiorității numerice a muntenilor față de moldoveni, ce avea să le asigure celor dintâi o mai bună reprezentare în legislativul viitorului stat. Mai mult, stataliști moldoveni au știut să speculeze și momentele conflictuale apărute în trecutul istoric al celor două principate, evocând, spre exemplu, luptele
Mișcarea separatistă din Moldova () [Corola-website/Science/309358_a_310687]
-
asigure celor dintâi o mai bună reprezentare în legislativul viitorului stat. Mai mult, stataliști moldoveni au știut să speculeze și momentele conflictuale apărute în trecutul istoric al celor două principate, evocând, spre exemplu, luptele purtate de Ștefan cel Mare împotriva muntenilor. Pe plan politic, stataliștii au avut, la început, anumite succese, ei reușind, într-o primă fază, să câștige alegerile pentru Divanul Ad-hoc din Moldova, sprijiniți puternic de caimacamii (locțiitorii domnești) Nicolae Vogoride și Teodor Balș. Reușita lor apărea ca una
Mișcarea separatistă din Moldova () [Corola-website/Science/309358_a_310687]
-
acesta a fost desființat în 1834 și împărțit între ceea ce urma să fie județele Botoșani și Iași. La sfârșitul secolului al XIX-lea, orașul era reședința plășii Coșula a județului Botoșani, fiind alcătuit din centrul orașului, plus suburbiile Bojica, Siliștea, Munteni, Burdujani și Bahluiul, populația totală fiind de 4196 de locuitori. Funcționau în oraș o farmacie, un spital, un birou telegrafo-poștal, trei biserici, o școală de băieți cu 133 de elevi și o școală de fete cu 95 de eleve. Anuarul
Hârlău () [Corola-website/Science/297053_a_298382]
-
în timp ce 14 procente doresc să fie cetățeni români pentru că se consideră români. În mentalul colectiv al populațiilor românești, existau, ca moștenire a trecutului medieval, percepții pur locale privind identitatea colectivă: oamenii se defineau ca "ardeleni" (sau chiar "ungureni"), "bănățeni", "olteni", "munteni", "moldoveni" sau "dicieni" (în Dobrogea), deși se știau cu toții vorbitori ai aceleiași "limbi românești". Mișcarea pentru reunificarea Republicii Moldova cu România este continuarea în zilele noastre a unei mișcări unioniste începută încă din secolul XIX, care avea ca scop creearea unui
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
sânger ("Cornus sanguinea"), măcieș ("Rosa canina") etc. Satul Brînza a fost atestat documentar în 1630. denumirea satului este fixată și pe harta lui Dimitrie Cantemir de la începutul secolului XVIII. Conform unei legende, în lunca Prutului s-au așezat oieri din Munteni cu familiile sale. Oierii au format o stână și o brânzărie. Datorită calității bune, brânza era cumpărată de localnicii din regiune. De aici ar fi provenit denumirea satului. În 1803 este edificată Biserica Sf. Arhanghel Mihail din piatră în locul uneia
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
noul guvern provizoriu "compus din boieri",numele fiului său a fost cuprins în acea lista neagră comunicată de sultan autorităților politice din Țară Românească, privind "exilarea capilor revoluției." La 23 septembrie 1848, George Barițiu comunica fostului împuternicit al guvernului provizoriu muntean pe langă Parlamentul de la Frankfurt, prof. Ion Maiorescu, prezența la Brașov a câtorva revoluționari fugiți din Țară Românească, în frunte cu doi dintre locotenenții domnești (Tell și Heliade), printre aceștia aflându-se și Ion Bălăceanu. 23 decembrie 1848 Bălăceanu se
Ion Bălăceanu () [Corola-website/Science/306197_a_307526]
-
pe deplin implementate, ele au dus la modernizarea conducerii principatelor, a creat un nou cadru legal și a reformat administrația publică și a influențat viața politică în deceniile care aveau să vină. Presiunile rusești pentru schimbări au fost percepute de munteni și moldoveni ca pe niște încercări de a alipi cele două pricipate la un imperiu cu o conducere mult mai centralizată și mai absolutistă decât cea otomană. Perioada a coincis cu cea a renașterii sentimentelor naționale și cu cea a
Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești () [Corola-website/Science/305565_a_306894]
-
numelui de "români" pentru a desemna vorbitorii acestei limbi, nu a așteptat întemeierea statului România, cum se poate citi în articolele anglofone din Wikipedia privind "limba moldovenească". Deși supușii voevodatelor se desemnau ca "ardeleni" (sau "ungureni" în Miorița), "moldoveni" sau "munteni", numele de "rumână" sau "rumâniască" pentru limbă este atestat în secolul secolului XVI la mai mulți călători străini precum și în documente românești ca Palia de la Orăștie sau Letopisețul Țării Moldovei. În 1534, Tranquillo Andronico notează că "" Valachi nunc se Romanos
Istoria limbii române () [Corola-website/Science/306408_a_307737]
-
5”, realizator Marină Almășan cu invitați hunedoreni Mihai Leu și Horia Moculescu, spectacolul Tezaur Folcloric realizator Marioara Murărescu, spectacolul "Muntele Dragostei” cu Leopoldina Bălănuța și formația hunedoreana "Canon” condusă de Mircea Goian, a fost organizatorul primei ediții a festivalului "Dragan Muntean" în Poienița Voinii, a inițiat și susținut spectacolele de muzică clasică "Toamnă Muzicală Hunedoreana”, numeroase concerte de chitară clasică, trei concerte de vioară cu Ștefan Ruha și Ecaterina Botar la orgă, concerte de rok "MetalUrgia” cu cele mai cunoscute formații
Doru Gaita () [Corola-website/Science/305334_a_306663]
-
Timișoara va juca un rol important și în lupta cu noua amenințare de la Sud: turcii otomani. În 1394, turcii conduși de Baiazid trec pe lângă Becicherecul Mare și Timișoara în drumul lor spre Țara Românească unde vor fi înfrânți de către voievodul muntean Mircea cel Bătrân în bătălia de la Rovine. Timișoara va servi din nou ca punct de concentrare a forțelor armate creștine, de data aceasta în vederea confruntării de la Nicopole. După înfrângerea creștinilor, turcii vor devasta Banatul până la Timișoara, de unde vor fi alungați
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
El a sosit la Blaj în data de 15 mai și a luat parte la toate discuțiile, iar moții săi au asigurat paza și ordinea adunării, la care au participat zeci de mii de țărani români, precum și revoluționari moldoveni și munteni. De asemenea, Iancu a vorbit românilor, expunându-le și explicându-le revendicările națiunii române din Transilvania. La această adunare s-a decis trimiterea a două delegații românești, una la Viena, pentru a prezenta împăratului doleanțele românilor, iar alta la Cluj
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
sașilor, în încercarea de a restrânge libertățile comunității saxone transilvănene, au organizat o campanie militară în Țara Bârsei. Cetatea Râșnov era apărată de locuitorii din Râșnov , Ghimbav, Cristian și un detașament de ostași români, care făcuseră parte din armata domnitorului muntean Radu Șerban. Deși tunurile armatei lui Bathory nu au provocat decât mici stricăciuni zidurilor cetății, asediul a devenit deosebit de eficient după ce o parte din trupele inamice au ocupat panta estică, blocând accesul apărătorilor cetății la izvorul tăinuit de unde se aprovizionau
Cetatea Râșnov () [Corola-website/Science/313040_a_314369]