2,831 matches
-
mici poieni, unde puteam întîrzia mai mult, iar după ce depășeam livezile, pătrunzând, practic, în zona de munte, nu mai era nici o restricție. Acolo, puteam lăsa vacile să-și caute iarba pe malul Secii, printre brusturi. Noi plecam după afine, după mure oloage ori după ciuperci de pădure, mulțumindu-ne să ciulim, din când în când, urechile pentru a ne asigura că se auzeau sunetele tălăngilor. Fiecare cunoștea ce sunet scoteau tălăngile de la vacile sale așa cum un violonist își poate recunoaște și
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
a ne asigura că se auzeau sunetele tălăngilor. Fiecare cunoștea ce sunet scoteau tălăngile de la vacile sale așa cum un violonist își poate recunoaște și pe întuneric vioara. Când ne săturam de zmeură, de alune, de fragi, de afine sau de mure, făceam un foc zdravăn, frigeam bucăți de slănină înfipte în țepușe și picuram untura pe pâine. Apoi, improvizam tot felul de jocuri, ca să treacă timpul. Știam că n-aveam voie să pierdem vacile, care ne fuseseră date în grijă, că
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
unchiul George" trecuseră prin aceleași experiențe, poate chiar mai primitive, deoarece eu n-am văzut, ca ei, pe Calea Secii scroafe sălbatice cu pui, de care să ne temem. Am învățat doar cum să alungăm șerpii cu pietre, când mâncam mure oloage, unde să căutăm bureți de pajiște ori "ciuciulei", după ploaie, și ce "fîntînițe" aveau apa cea mai rece, de te dureau dinții când beai. A întîlni un urs nu era ceva neobișnuit. Fugeam atunci și ne cățăram în primul
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
părăsită sau chiar pe un maldăr de iarbă sub cerul liber. Vremea era blândă în septembrie, abia prin octombrie se răcea, aducând ploi nesuferite, iar în privința mâncării nu aveam motive să-mi fac griji. Pădurea era plină de alune, de mure, de zmeură sau de ciuperci pe care le puteam frige pe jar. Cu o seară înainte de ziua fatală, mi-am pus în buzunarul pantalonilor o cutie de chibrituri, un amnar și iască, după care mi-am așezat la îndemînă primii
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
În spatele casei se-ntindea câmpia și dincolo de ea Începeau pădurile. Un șir de plopi de Lombardia se-ntindea de la casă până la debarcader. Alți plopi mărgineau promontoriul. Pe marginea pădurii și până pe dealuri se-ntindea o cărare, și acolo culegea el mure. Apoi casa arsese, și toate armele care stăteau pe rastelurile făcute din picioare de căpriooară de deasupra șemineului areseră și ele, și după aceea țevile cu plumbul din rezerve topit și paturile arse zăceau În mormanul de cenușă folosită la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
mai tare. — Pot și eu să merg pe-acolo. Nu, nu vreau să te zgîrii. Urcară, alunecînd Însă mereu cîte puțin, pe dealul abrupt dintre cele două lacuri. Poteca trecea printr-o pădure deasă, cu copaci mari și tufe de mure și zmeură. În față, crestele dealurilor răsĂreau din mijlocul pădurii ca niște sculpturi. Luna Începuse să coboare de ceva vreme. — Cum te simți, Piticot? — Minunat. Nickie, mereu e așa palpitant să fugi de-acasă? — Nu. De obicei te simți foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ne așezaserăm deja la tejghea cînd intrară și ei și se așezară la o masă. MÎncarea a fost bună. Am luat niște pui și eu am băut un pahar cu lapte și am mîncat și o felie de plăcintă cu mure și Înghețată. Restaurantul era aglomerat. Trenul se vedea În cadrul ușii. Stăteam pe scaun la tejghea și mă uitam la cei patru. Prizonierii mîncau cu mîna stîngă și detectivii cu dreapta. CÎnd unul dintre detectivi voia să-și taie o bucată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Aizic și gata. Iar ai dreptate, Dumitre. Ce să fac? M-am grăbit și eu, ca vadana - a recunoscut Pâcu. Bine că recunoști și tu o dată, cu toate că nu aveam nevoie de asta... Uite de unde sare deșteptul! După ce ți-am dat mură-n gură, hop și tu cu deșteptăciunea... Cei doi bătrâni continuau încă să se ciondănească prietenește când convoiul a intrat în târg, hodorogind amarnic pe pietrele caldarâmului... Drumul spre casă a părut lung. Oamenii erau vlăguiți, ca și dobitoacele...Pe la
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
încolo, aveam să-l poreclim Hrușciov. Pînă-n septembrie, pervazul se umplea de monede ușoare de 5 bani. Le arunca în geam, să mă scoată afară. Plecam în expediții puse minuțios la cale: pînă la puțul părăsit, unde se coceau primele mure, după iarba fiarelor sau ce ne închipuiam noi a fi iarba fiarelor. Rusalin citise într-o carte rufoasă că trebuia s-o culegi pe lună plină și-n miez de noapte. Cam înfricoșați de moroi, cu luna dodoloață bătîndu-ne fețele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
zicem, un scrin din lemn florentin, dar nu se Înțelege bine dacă lemnul este florentin sau numai stilul, dar „ce-am scris, am scris“, acum nu mai pot schimba, rămâne la alegerea cititorului, că și ăsta prea le vrea toate mură-n gură, ia să-l punem noi să colaboreze, domnule, să participe și el la efortul scriiturii, că așa se spune pe toate drumurile), scoate o cheie din buzunarul halatului (da, are un halat chinezesc plin de desene zodiacale, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Foișor 15 4917. Mendelsohn N., 4 apartamente, București str. Toamnei 110 4918. Mihăileanu Elenă, 10 apartamente, București str. 13 Decembrie 35 4919. Mihoci Costică și Maria, 6 apartamente, București str. Foișor 41 4920. Mirion Ilie, 3 apartamente, București str. Grigore Mura 34; str. Franzelari 9 4921. Mata Grigore și Vasile, 19 apartamente, București str. Buzești 24; str. Atelierului 20; str. Buzești 24. str. Spl. Unirii 47 4922. Millia Vasile și Tașca, 15 apartamente, București calea Moșilor 255 4923. Magsia D-tru, 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
privitoare la Principate l-au jucat înșiși românii. „Se știe - nota N. Iorga - că după fiecare război dintre ruși și turci urma o întărire de privilegii pentru Principate. Dar se știe mai puțin că ele nu ni cădeau cu desăvârșire mură-n gură, ca o pomană pravoslavnică, că ele erau pregătite și îmbogățite măcar, dacă nu câștigate, de stăruinți la Constantinopol (nu mai puțin la Petersburg și Viena, am adăuga noi) ale boierilor moldoveni și munteni. Aceste stăruinți costau bani și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1842), Ed. Schleicher, Paris, 1908, tomul 1, p. 3(. Dup? Comte, savantul nu are de cucerit noi teritorii, ci de ordonat realul c?ruia �ncearc? s?-i exploateze toate poten?ialit??ile. �n acest caz, semnifică?ia pozitivismului se l?mure?te: el nu se limiteaz? nici un moment la decretarea superiorit??îi empirismului asupra ra?ionalismului (care nu trebuie confundat cu ra?ionalitatea din care se reclam? cu ț?rie) ?i nu se mul?ume?te nici s? pun? din principiu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
germane ca model; apoi, pentru a forma dasc?li sub egida ?tiin?ei republicane, elibera?i de sub tutela religiei catolice. Prioritatea (masiv?) acordat? unor discipline precum istoria, geografia sau ?tiin?a educa?iei �n facult??ile de litere se l?mure?te tot �n lumină preocup?rilor morale ?i civice, care nu s�nt lipsite de impact pedagogic. ?tiin?ele sociale s�nt admise �n m?sura �n care se dovedesc capabile s? lumineze ac?iunea. Acest lucru este valabil mult
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cercet?tor specializat, participant la o mare oper? colectiv?, pe care Universitatea nu era �ns? preg?țiț? s? o recunoasc?. Mediocritatea relativ? a carierelor � sau, cel pu?în, �nt�rzierea cu care ?i-au �mplinit formarea majoritatea durkheimienilor, se l?mure?te �n lumină acestei supuneri fă?? de un scop comun. Dar ea nu ar putea oculta formidabilă reu?it? a echipei, care impune legitimitatea abord?rîi sociologice ansamblului fenomenelor umane [Karady, 1974]. Imperialismul de care a fost acuzat? sociologia a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ionare, pe de alt? parte. Gravitatea acestei lupte va �mpiedica formarea �n Rusia a unei sociologii ?tiin?ifice, nepoleit? normativist sau ideologic. Altfel spus, sl?biciunea sociologiei ruse?ți trimite mai �nt�i la ra?iuni politice ?i se l?mure?te mai bine atunci c�nd anumi?i intelectuali se rup de mediul lor de origine, c�teodat? de ?ara lor, pentru a c?uta s? fondeze un demers sociologic personal. Un exemplu edificator, la sf�r?ițul secolului al
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
febrilă al lui Tommaso se manifestă deja în acel context. Într-o singură zi, copilul acela ducea caprele la păscut, aducea apă de la izvor, asista pe preot la altar, livra la domiciliu pantofii pingeliți, culegea muguri de capere împreună cu surorile, mure sălbatice, smochine sau cicoare. Și cât era el de mic, învățase și o mie de povești din Biblie. Era asta, cumva, lucrarea Diavolului? Ceilalți mici păstori se uitau la el cum citește, râzând și hârjonindu-se-ntre ei ca o
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
-și limpezească gândurile, să-i pună tot felul de întrebări de luni de zile ținute ascunse, Într-o singură zi, Giandomenico ducea caprele la păscut, aducea apă de la izvor, ducea clienților pantofii tălpuiți, culegea muguri de capere împreună cu surorile, sau mure sălbatice, smochine sau cicoare. Și, așa mic cum era, învățase mii de istorii din Biblie. Lucrarea diavolului să fie toate astea? Posibil, poate că diavolul alegea căi neabordabile și înfundate ca să obțină ceea ce dorea. Don Terentio trebuia să-i explice
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
sfâșie văzduhul: copiii, speriați, se priviră între ei, avură intenția să fugă, dar se întoarseră de unde plecaseră și iscodiră printre tufișurile de mărăcini și afin; unul de-al lor era întins la pământ cu un picior într-un rug de mure și fața potopită de șerpi ce se repeziseră la el. Nu i-au sărit în ajutor, și-au luat picioarele la sănătoasa și, doar atunci câns s-au simțit în siguranță pe ulițele satului, au început să strige, să cheme
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
2 Ceai aromat, ceai gastric; anghinare, afin, busuioc, chimen, carpen, cimbrișor, coada calului, coada șoricelului, coada racului, alun, frag, flori de tei, ghințură, gutui, iarbă mare (omag), lumânărică (coada vacii), măceș, mentă, pedicuță (brădișor), pelin, rostopască, nuc, porumbar, rug de mure, salcâm, scai vânăt, ștevie, sunătoare, talpa gâștei, tătăneasă, țintaură, turiță mare, urzică vie, frunze de zmeur, păducel. Se pune câte o lingură din fiecare plantă la doi litri de apă clocotită, se fierbe un minut și se bea în fiecare
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
nr. 1 și o zi cele de la rețeta nr. 2 rețetă. O cură durează timp de 14 zile. Ceaiurile de la rețeta nr. 1 se îndulcesc cu miere, iar ceaiurile de la nr. 2 se îndulcesc cu sirop de zmeură, afine, brad, mure. Diagnostic: SCABIES INFANTUM (1-3 LUNI) 10.4. URTICARIA Este o dermatoză de sensibilizare caracterizată prin apariția unor deformări ale pielei (papule) de dimensiuni variabile. La scurtă vreme după consumarea unor alimente, pe care bolnavul nu le suportă sau după atingerea
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
Din ochi lăcrimând, Pe câmpi alergând, Pe toți întrebând Și la toți zicând: “Cine-a cunoscut, Cine mi-a văzut Mândru ciobănel, Tras printr-un inel? Fețișoara lui, Spuma laptelui; Mustețioara lui, Spicul grâului; Perișorul lui, Peana corbului; Ochișorii lui, Mura câmpului?” Tu, mioara mea, Să te-nduri de ea Și-i spune curat Că m-am însurat Cu-o fată de crai, Pe-o gură de rai. Iar la cea măicuță Să nu spui, drăguță, Că la nunta mea A
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
testamentului — presupusa apariție a măicuței bătrâne —, care își caută cu disperare feciorul pe care îl descrie cu sufletul ei de mamă iubitoare și îndurerată : "Mândru ciobănel/ Tras printr un inel/ Fețișoara lui./ Spuma laptelui/ Mustăcioara lui/ Pana corbului; Ochișorii lui/ Mura câmpului". Atitudinea mamei capătă semnificația unui protest împotriva unei morți nedrepte și premature. Portretul ciobanului moldovean este prezentat prin intermediul stilului direct și este realizat printr-un paralelism enumerativ constituit din comparații metaforice de o rară forță expresivă. Această descriere portretistică
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
întrupează din jalea acesteia, căci numai o mamă poate să creioneze cu sufletul, cu inima ei, o astfel de minune: "Mândru ciobănel,/ Tras printr-un inel/ Fețișoara lui,/ Spuma laptelui,/ Mustăcioara lui,/ Spicul grâului/Perișorul lui,/ Pana corbului,/ Ochișorii lui,/ Mura câmpului". Descrierea portretistică de mare artă este realizată cu ajutorul unor expresii comparativ-metaforice ai căror termeni denumesc elemente ce aparțin fie mediului natural, fie celui țărănesc sau îndeletnicirii eroului. La aceste procedee artistice se adaugă epitetul "mândru", folosit în inversiune și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
un câine "cel mai bărbătesc și cel mai frățesc", "cai învățați", "câni mai bărbați", "zice cu drag, . . . cu foc" etc.), iar comparațiile metaforice din portretul ciobanului moldovean sunt și ele de o rară frumusețe("spicul grâului","pana corbului", "spuma laptelui","mura câmpului"). Metaforele au o forță puternică de sugestie și fac din baladă ocreație de excepție: "picior de plai", "gură de rai","lacrimi de sânge", "mândră crăiasă, a lumii mireasă", iar personificarea este prezentă în umanizarea mioarei, a oilor,în cântecul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]