2,953 matches
-
bine Și spusele-i nu-mi plac. Prea grav când e și liric, Aștept un bobârnac. «Am Învățată» Și ochii Îi râd ca două dungi «Cum din idei puține, Ies cântecele lungi». EPILOG Se mai opri o clipă, La ușă, musafirul: «Pe vremea mea, vai, unii Tăiau În patru firul. Ne căutau În gânduri Câte-o ascunsă cută. O, nu la voi! Bucherii: O specie dispărută. Dar chiar când sunt doar umbre, Mă tem să nu-i Împung. De-aceea, spun
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
zonă e total diferită de peisajul chandlerian clasic. Orașul este prezent doar prin emisarii săi (polițiștii, clienții lui Marlowe și Marlowe însuși), ca forță îndepărtată și amenințătoare, pe când natura se relevă a fi un aliat, dar și o capcană pentru musafirii care încearcă să-și rezolve problemele de natură psihologică ori legală. Peisajul dictează, într-un fel subtil, ritmul și intensitatea narațiunii - ceea ce face din The Lady in the Lake romanul cel mai bucolic (un bucolism puternic irigat de nevroză) al
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
poetic al unor autori (A. Lupan, N. Costenco, Em. Bucov, P. Cruceniuc, A. Busuioc, Grigore Vieru, V. Romanciuc ș.a.) și de a plăsmui din interiorul tiparului împrumutat creații proprii, uneori superioare. C. și-a adunat schițele și nuvelele în Zodia musafirului (1970) și Între patru ochi (1979). A semnat și un volum de Comedii (1988). SCRIERI: Cale bună, Ionele!, Chișinău, 1962; Soare cu dinți, Chișinău, 1962; Poiana veselă, Chișinău, 1963; Ploaie cu soare, Chișinău, 1964; Vânătorul, Chișinău, 1965; Trandafir sălbatic, Chișinău
CARARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286101_a_287430]
-
Chișinău, 1962; Soare cu dinți, Chișinău, 1962; Poiana veselă, Chișinău, 1963; Ploaie cu soare, Chișinău, 1964; Vânătorul, Chișinău, 1965; Trandafir sălbatic, Chișinău, 1965; Parodii, Chișinău, 1965; Stele verzi, Chișinău, 1967; Ce culoare are vântul, Chișinău, 1968; Versuri, Chișinău, 1970; Zodia musafirului, Chișinău, 1970; Umbrela, Chișinău, 1970; Săgeți, Chișinău, 1972; Broscuța cea isteață, Chișinău, 1974; Oglinzi, Chișinău, 1974; Micul ștrengar, Chișinău, 1975; Parodii și epigrame, Chișinău, 1976; Ionică Tropoțel, Chișinău, 1978; Urzicuțe, Chișinău, 1979; Între patru ochi, Chișinău, 1979; Vacanța lui Tropoțel
CARARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286101_a_287430]
-
rezolvăm cu buzduganul. Gigel: - Și cu fluierul fermecat... Paul: - Trebuie să ieșim din poveste. Ne întâlnim la teatru. Dar... Alina: - Dar ?... Paul: - Mă gândesc la întâlnirea finală, zâne, zmei, copii. Ce haos o să fie... Gigel: - Zâne, Zmei ?! Paul: - Vor fi musafirii noștri și ai copiilor... Cortină de lumină. Fond muzical adecvat. Paul, Alina și Gigel în scenă. Paul: - Copii, ne-am întors din excursia noastră de la Castelul Părăsit. A fost o aventură teribilă, furtuni, fulgere, trăznete, balauri cu șapte capete, zâne
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
Surpriză foarte mare, agitație ). Zâna Întunericului: - Trădătorilor ! Paul: - Oare cine a trădat și cine-s trădătorii ? Zmeul: - Buzduganul ! Paul: - Buzduganul este al lui Făt-Frumos, numai el știe câte diamante sunt încrustate pe buzdugan. ( către sală ) Copii, ce să facem cu ,,musafirii’’ noștri ? ( voci acuzatoare ) Am înțeles copii. Zmeul să vă promită că nu-l va mai ataca cu violență pe Făt- Frumos și nici pe oamenii pădurilor. Ai auzit Zmeule ? Zâna Întunericului: - Nu te umili, tu ești Zmeul cel Viteaz ! Paul
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
Coco se trezește și vede veverițele. Dă alarma). Coco: Hoațele! Hoațele! Hoațele! Miki (aruncă revista): Ce-i moțatule, a luat foc? Coco: Hoațele! Hoațele! Miki: A, Uța și Codița...Fură și ele ce găsesc și pleacă... Codița: Coco, noi suntem musafiri... Uța: Când vin Miki și Piki în parc să se plimbe, noi strigăm hoții? Miki: Ce săfacem fetelor dacă vorbește ciocu' fără cap... Coco: Am să fac eu o vizită în parc, cu Gigel, și am să văd cum mă
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
avea și ea o rochie cu dantelă albastră ca cerul senin, cu ea se putea prezenta la curtea regală. Duminica fix la ora cinci s-a înfățișat la poarta castelului, unde nu a mai intrat niciodată. Curtea era plină de musafiri cu pahare de cristal în mână, iar în ele strălucea un vin roșu ca rubinul în soare. Se auzea muzică de pian și peste tot erau mese elegante și aranjate, cu rațe sălbatice, carne de mistreț, iepure, căprioară și prăjituri
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
curții: - Ea-i pictorița descoperită de mine, vreau s-o cunoașteți pe autoarea frumoaselor tablouri, de acum încolo ea va picta pentru curtea regală și va fi onorată pentru munca ei. A apărut și regele, ocupat până atunci cu primirea musafirilor veniți din ținuturi îndepărtate și mare i-a fost mirarea când a zărit-o pe frumoasa fată. Ce or căuta ea în curtea mea, se tot întreba, până regina a clarificat situația:Hai, dragul meu, s-o cunoști pe această
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
sunt realizate cu sensibilitate și sunt pe placul meu, ce zici dragul meu ? - întrebă regina pe rege. - Bine, dacă asta e dorința reginei, să se împlinească, a spus regele și s-a scuzat, dar trebuia să se ocupe de ceilalți musafiri. Când balul s-a terminat și lumea s-a dus acasă, regina s-a retras și ea în dormitorul său să se culce, regele atunci și-a găsit timp să meargă prin salon și să se uite la picturile mult
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
casă, se dezbracă, își dă jos hainele groase, apoi o ia în brațe s-o spele pe tălpi ca să nu facă mizerie în casă. E o cățelușă tare ascultătoare. Numai de o meteahnă n-o poate dezvăța stăpâna... când vin musafirii și încearcă să se descalțe, July este prezentă, fiind înnebunită după șireturi, le scoate dintre degetele oamenilor și se joacă cu ele de mama focului. Simpatică din cale afară, îi face pe toți să râdă. Scena cu șireturile, bineînțeles, că
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
este prezentă, fiind înnebunită după șireturi, le scoate dintre degetele oamenilor și se joacă cu ele de mama focului. Simpatică din cale afară, îi face pe toți să râdă. Scena cu șireturile, bineînțeles, că se repetă și la plecare, când musafirii încearcă să-și lege șireturile iar July, responsabilă cu șireturile, urgent le dezleagă și asta, la infinit, până musafirii nu mai știu de râs. Luminosul Mitică tot timpul era fericit, ori de câte ori mergea cu părinții la țară. Acolo se bucura de
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
Simpatică din cale afară, îi face pe toți să râdă. Scena cu șireturile, bineînțeles, că se repetă și la plecare, când musafirii încearcă să-și lege șireturile iar July, responsabilă cu șireturile, urgent le dezleagă și asta, la infinit, până musafirii nu mai știu de râs. Luminosul Mitică tot timpul era fericit, ori de câte ori mergea cu părinții la țară. Acolo se bucura de o mai mare libertate, dar și de atenția specială a bunicii, care îl răsfăța cu mâncăruri deosebite. Îl aștepta
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
măr, îi explic situația și încep să insist: du-te repede și ajut-o să coboare din pom, iar el fugise numaidecât s-o salveze pe micuța de la înălțime. Mărul nostru stă în continuare liniștit, impetuos, imperial... în așteptarea altor musafiri curioși și curajoși an de an. Peter Pan în dumbrava Sibiului -Mamă când sosește Beti? -Trebuie să vină din clipă în clipă, așa a zis taică tău. -Uite-l pe tata!... dar e singur! -Vai de mine, strigam cu o voce
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
talc care ieșeau uneori din gulerul lui clerical. Ținând cu grijă ceașca de cafea și farfurioara, părintele Mike Întrebă zâmbind: ― Ei, Tessie, ce mai e pe-acasă? Mama știa, desigur, că părintele Mike, care venea săptămânal la noi acasă, ca musafir de duminică, știa foarte bine de schema cu termometrul. Privind În ochii acestuia, i se păru că Întrezărește o urmă de amuzament. ― Păi, astăzi vii la noi, spuse ea nepăsătoare. O să vezi și singur. ― De-abia aștept, spuse părintele Mike
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
care permiteau creaturilor cu picioare scurte accesul pe canapele și șezlonguri. Însă În 1922 Sourmelina avea numai douăzeci și opt de ani. Pentru mine să o identific În gloata asta din gara Grand Trunk e la fel de greu cum Îmi e să recunosc musafirii din albumul de nuntă al părinților mei, unde toate chipurile poartă masca tinereții. Lefty avea altă problemă. Străbătu mulțimea, uitându-se după verișoara cu care crescuse, o fată cu nasul ascuțit și cu gura rânjind ca o mască de comedie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
În viața mea. Desdemona și Sourmelina rămaseră la etaj, unde creșteau copiii. Ceea ce Însemna, practic, că Desdemona Îi lua din pat dimineața, Îi hrănea, Îi spăla pe față și le schimba scutecele Înainte de a-i prezenta Sourmelinei, care deja primea musafiri, Încă mirosind de la feliile de castravete pe care și le punea pe pleoape În timpul nopții. La vederea Theodorei, Sourmelina Își deschidea brațele și fredona: ― Chryso fili! Și Își smulgea comoara de fetiță de la Desdemona, acoperindu-i fața cu sărutări. Tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
că spiritul nu intra În trup până când copilul nu Începea să vorbească. O lăsa pe Desdemona să se ocupe de iritațiile de la scutece și de tusea convulsivă, de durerile de urechi și de curgerea sângelui din nas. Când veneau Însă musafiri la masa de duminică, Sourmelina Îi Întâmpina cu bebelușul Împopoțonat, agățat de umăr, ca un accesoriu perfect. Sourmelina n-avea tact cu bebelușii, dar era grozavă cu adolescenții. Te susținea la primele iubiri și dezamăgiri din dragoste, te sfătuia cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
dădeau de mâncare la păsări. Copilașii alergau după fluturi. Când ajunse la finalul melodiei, Milton Își lăsă instrumentul În jos și se aplecă pe geam, rânjind. Apoi o luă din nou de la Început. La parter, În timp ce se Întreținea cu niște musafiri, Desdemona auzi clarinetul fiului ei și, ca și când ar fi orchestrat o armonie, lăsă să-i scape un suspin lung. De patruzeci și cinci de minute Gus și Georgia Vasilakis, Împreună cu fiica lor, Gaia, stăteau În sufragerie. Era duminică după-amiază. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
trandafiri reflecta lumina ce sclipea din paharele cu vin pe care le beau adulții. Gaia ținea În palme un pahar de bere călduță de ghimbir, marca Vernor. Pe masă mai era și o cutie de biscuiți cu unt, deschisă pentru musafiri. Ce zici de asta, Gaia? o tachină tatăl ei. Milton are platfus. Ți se pare că n-ai putea trece peste asta? ― Tataaa! spuse Gaia, stânjenită. ― Mai bine să ai platfus decât să te Întorci acasă cu picioarele Înainte, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
rușine. Nu știu ce m-aș face dacă ar trebui să-mi trimit un fiu În război. Destul de des În timpul acestei conversații, Desdemona o bătuse pe Gaia Vasilakis pe genunchi și Îi spusese: ― Milton o să vine. Curând. O tot spunea de când veniseră musafirii. O spusese În fiecare duminică, de o lună și jumătate Încoace, și nu numai lui Gaia Vasilakis. I-o spusese lui Jeanie Diamond, ai cărei părinți o aduseseră duminica trecută, și i-o spusese lui Vicky Logathetis, care venise cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de operă autodidact, impuse o limită. ― Poate că Gus n-a crescut În Grecia, spuse el, dar sunt sigur că-ți amintești că eu acolo am crescut. Vorbești despre țara mea natală, Milton. Și despre adevăratul cămin al părinților tăi. Musafirii au plecat. Nu s-au mai Întors. Jimmy și Phyllis Fioretos. Gus și Helen Panos. Peter Tatakis. Buickurile au plecat de pe Middlesex, lăsând În urmă un gol apăsător În sufrageria noastră. De atunci n-au mai fost mese de duminică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
avusese loc. Femeile se adunau În bucătărie, pregătind de mâncare, iar bărbații stăteau În sufragerie, purtând conversații cu voce scăzută. Milton aduse butelcile prăfuite din bar. Scoase sticla de Crown Royal din sacul ei de catifea purpurie și o oferi musafirilor. Vechiul nostru joc de table a fost scos de sub un teanc de alte jocuri și câteva dintre femeile mai bătrâne au Început să bată mătănii. Toată lumea știa că fugisem, dar nimeni nu știa de ce. În particular, se Întrebau unii pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
s-a povestit, mi-am dat seama că vizitatorul era un om al Ministerului. A insistat de câteva ori să vorbească cu directorul, dar răspunsurile scurte și reci ale celui din fața mea l-au dezarmat și l-au trimis pe musafirul nostru bombănind în drum spre ieșire. Deocamdată, eram salvați, dar nu pentru totdeauna. Le-am spus să fie tot atât de activi și de expeditivi și cu ceilalți musafiri care ar fi putut veni. Zâmbetul lor mi-a dat întrucâtva încredere în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
reci ale celui din fața mea l-au dezarmat și l-au trimis pe musafirul nostru bombănind în drum spre ieșire. Deocamdată, eram salvați, dar nu pentru totdeauna. Le-am spus să fie tot atât de activi și de expeditivi și cu ceilalți musafiri care ar fi putut veni. Zâmbetul lor mi-a dat întrucâtva încredere în abilitățile pe care le posedă. Mă întorsesem și pornisem spre cancelarie, dar ceva m-a oprit. Ceva ce nu mă așteptam să aud în acele momente. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]