5,761 matches
-
femele, la efectuarea studiului, folosind și metoda ampelometrică pe care autorul o completează cu stabilirea coeficientului sinusurilor. Pe baza studiilor efectuate asupra a 167 de soiuri privind compoziția mecanică a strugurilor și a boabelor, a potențialului alcoolic și a acidității mustului, un colectiv de cercetători condus de I.C.Teodorescu (1942) elaborează lucrarea "Studiul analitic al strugurilor din colecția Facultății de Agronomie București", prin care împart soiurile în trei grupe: absolute de masă; absolute de vin și intermediare. De un real folos
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
sarcina de rod, reacția soiurilor la lucrările și operațiunile în verde, la lucrările solului, fertilizarea , irigarea etc; 8. Caracterizarea tehnologică a soiului include epoca de maturare, alcătuirea mecanică a strugurelui și indicii de compoziție a bobului, elementele de calitate ale mustului (conținutul în zaharuri și aciditatea totală); 9. Productivitatea soiurilor exprimată prin producția reală (efectivă) de struguri pe butuc și calculată la hectar, limitele minime și maxime ale producției, cantitatea de zaharuri din struguri la un hectar; 10. Variații și clone
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
a sparge boabele) este dată de pectinele existente în miez. Astfel, până la pârgă, boabele sunt ferme, tari, iar pe măsură ce are loc descompunerea substanțelor pectice, acestea se înmoaie, până ce celulele pulpei se dezorganizează, rămânând intactă numai pielița, care reține în interiorul ei mustul (în cazul soiurilor pentru struguri de vin). La unele soiuri pentru struguri de masă structura interioară a pulpei se menține, bobul fiind crocant. În funcție de aceste elemente rezultă că, soiurile de viță de vie pot avea boabe cu pulpa moale, zemoasă
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
aprecierea colorației pulpei și în raport cu soiurile de referință. 9.13. Suculența pulpei (cod OIV 232; UPOV 73; IBPRG 6.2.15.). Se apreciază, de asemenea, la maturarea deplină a boabelor și poate fi nesuculentă sau suculentă. 9.14. Randamentul în must (cod OIV 233; UPOV -; IBPRG 6.2.12.). Se stabilește la 100 de boabe din zona de mijloc a strugurelui, care se cântăresc, se zdrobesc și sunt presate pentru separarea mustului, după care se măsoară în mililitri. 9.15. Consistența
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
poate fi nesuculentă sau suculentă. 9.14. Randamentul în must (cod OIV 233; UPOV -; IBPRG 6.2.12.). Se stabilește la 100 de boabe din zona de mijloc a strugurelui, care se cântăresc, se zdrobesc și sunt presate pentru separarea mustului, după care se măsoară în mililitri. 9.15. Consistența pulpei (cod OIV 234; UPOV 72; IBPRG 6.2.17.). Este dată de rezistența pe care o opun boabele la spargere, prin presare. 9.16. Gradul de consistență al pulpei (cod
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
a unui soi, mai ales a celor pentru struguri de masă și se apreciază prin șase descriptori tehnologici care se referă la procentul de legare a boabelor, masa medie a strugurelui și a bobului, producția de struguri la hectar, conținutul mustului în zaharuri și aciditate totală. În cazul vițelor portaltoi se apreciază producția de butași, formarea calusului și aptitudinile de rizogeneză (formarea rădăcinilor adventive). 1. Procentul de legare a boabelor (cod OIV 501; UPOV -; IBPRG 6.2.24.). Se stabilește la
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
2.27.) se determină în momentul recoltării soiului și se exprimă în kg/ha. Factorul de conversie din hL/ha la kg/ha este de 1,3. Ea poate fi: foarte mică, mică, mijlocie, mare și foarte mare. 5. Conținutul mustului în zaharuri (cod OIV 505; UPOV -; IBPRG 6.2.28.) se determină la recoltare dintr-o probă medie rezultată din boabele sănătoase și turgescente provenite de la toți strugurii de pe 10 lăstari (de la cel puțin 10 butuci). Dozarea zaharurilor se efectuează
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
rezultată din boabele sănătoase și turgescente provenite de la toți strugurii de pe 10 lăstari (de la cel puțin 10 butuci). Dozarea zaharurilor se efectuează cu ajutorul refractometrului, transformându-se în g/L . Se va specifica producția de struguri recoltată la hectar. 6. Conținutul mustului în aciditate (cod OIV 506; UPOV -; IBPRG 6.2.29.) se determină la recoltare, făcându-se o probă medie de la toți strugurii de pe 10 lăstari. Aciditatea totală a mustului se exprimă în miliechivalenți, în g/L acid tartric sau g
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Se va specifica producția de struguri recoltată la hectar. 6. Conținutul mustului în aciditate (cod OIV 506; UPOV -; IBPRG 6.2.29.) se determină la recoltare, făcându-se o probă medie de la toți strugurii de pe 10 lăstari. Aciditatea totală a mustului se exprimă în miliechivalenți, în g/L acid tartric sau g/L acid sulfuric . Un alt descriptor tehnologic propus de OIV cu codul 508 este "pH-ul mustului", care se determină tot într-o probă medie, pentru care se folosește
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
o probă medie de la toți strugurii de pe 10 lăstari. Aciditatea totală a mustului se exprimă în miliechivalenți, în g/L acid tartric sau g/L acid sulfuric . Un alt descriptor tehnologic propus de OIV cu codul 508 este "pH-ul mustului", care se determină tot într-o probă medie, pentru care se folosește următoarea caracterizare și sistem de notare: mic (nota 3), mijlociu (nota 5) și ridicat (nota 7). 7. Producția de butași portaltoi la hectar (cod OIV 551; cod UPOV
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
2.3. Gradul de aripare al strugurelui. Este dat de lungimea primelor ramificații secundare de pe rahis , deosebindu-se: struguri nearipați, uniaripați (Riesling italian), biaripați (Merlot), sau triaripați (Cruciuliță) și rămuroși (Muscat de Hamburg). 1.3. Bobul 1.3.1. Culoarea mustului . Mustul la strugurii pentru vin poate fi: necolorat, slab colorat (Merlot) și puternic colorat la soiurile tinctoriale (Alicante Bouschet). 1.4. Sămânța 1.4.1. Numărul de semințe în bob. Se stabilește odată cu analiza prezenței semințelor în bob . 2. Descriptori
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
3. Gradul de aripare al strugurelui. Este dat de lungimea primelor ramificații secundare de pe rahis , deosebindu-se: struguri nearipați, uniaripați (Riesling italian), biaripați (Merlot), sau triaripați (Cruciuliță) și rămuroși (Muscat de Hamburg). 1.3. Bobul 1.3.1. Culoarea mustului . Mustul la strugurii pentru vin poate fi: necolorat, slab colorat (Merlot) și puternic colorat la soiurile tinctoriale (Alicante Bouschet). 1.4. Sămânța 1.4.1. Numărul de semințe în bob. Se stabilește odată cu analiza prezenței semințelor în bob . 2. Descriptori pentru
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
mic < 10 (nota 1), mic între 10 și 20 (nota 3), mijlociu între 20 și 30 (nota 5), mare între 30 și 40 (nota 7) și foarte mare > 40 (nota 9) . 3.6. Indicele de randament. Reprezintă raportul dintre greutatea mustului și greutatea tescovinei (pielițe + semințe). Scara de interpretare este următoarea: indicele de randament foarte mic < 3 (nota 1), mic 3-4 (nota 3) , mijlociu 4-5 (nota 5) , mare 5-6 (nota 7) și foarte mare > 6 (nota 9) . 3.7. Producția de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
3.2.1.1. Amprenta aminoacizilor liberi. Bazele teoretice. Aminoacizii se găsesc în cantități destul de importante în struguri, ponderea acestora reprezentând circa 20 - 30% din totalul compușilor azotați (Poux și Ournac, 1970). Din cei circa 30 de aminoacizi, conținuți în must, doar 4 - 5 sunt în cantități ce depășesc 100 mg/L, dintre aceștia mai abundenți fiind prolina (Pro) și arginina (Arg) care au ca precursor comun acidul glutamic. Aminoacizii fiind forme monomere ale proteinelor, se acumulează în struguri în cantități
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Sări TOAMNA supărată. Pe mine mă iubesc cel mai mult. Eu fac să se strângă o mulțime de bogății de pe câmpuri, din grădini și din vii. Umplu hambarele cu cereale, iar fructele sunt tocmai bune de cules. Transform strugurii în must dulce, apoi în vin. Mie mi se cuvine să fiu stăpână veșnic pe pământ, chiar dacă uneori trimit ploi, frig, vânt de se îngălbenesc frunzele și apoi cad, iar păsările pleacă în țările calde speriate de nopțile reci și de cerul
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
îmbracă tara În livezi, potop de floare Pe ogoare, verzi covoare Eu sunt vara călduroasă Și sunt tare bucuroasă Căci cu mândrul soare Luminez peste ogoare Eu sunt toamna cea bogată Cu legume încărcată Și cu fructe câte vrei Și must scos din strugurei Eu sunt o fetită dalbă Și las în jur să cadă Fulgii de zăpadă Și chem pe copii la joacă Colo-n deal pe derdeluș.
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
Social Theory & Practice 42, 3 (2016), pp. 449-473. Estlund, David, "The Survival of Egalitarian Justice in John Rawls's Political Liberalism", în The Journal of Political Philosophy 4, 1 (1996), pp. 68-78. --. "The Insularity of the Reasonable: Why Political Liberalism Must Admit the Truth", în Ethics 108, 2 (1998), pp. 252-275. --. Democratic Authority: A Philosophical Framework, Princeton University Press, Princeton, 2007. --. "Human Nature and the Limits (If Any) of Political Philosophy", în Philosophy & Public Affairs 39, 3 (2011), pp. 207-237. --. "What
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Political Philosophy be Done Without Metaphysics?", în Ethics 99, 4 (1989), pp. 791-814. Hinsch, Wilfried, "Ideal Justice and Rational Dissent: A Critique of Amartya Sen's", în The Idea of Justice". Analyse & Kritik 33, 2 (2011), pp. 371-386. Hinton, Timothy, "Must Egalitarians Choose Between Fairness and Respect?", în Philosophy & Public Affairs 30 (2001), pp. 72-87. Honig, Bonnie, Political Theory and the Displacement of Politics, Cornell University Press, Ithaca, 1993. Horton, John, "Realism, Liberal Moralism and a Political Theory of Modus Vivendi
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
pp. 97-122, Elizabeth Anderson, "What Is the Point of Equality?", în Ethics 109, 2 (1999), pp. 287-337, G. A. Cohen, If You're an Egalitarian, How Come You're So Rich? (Harvard University Press, Cambridge, 2000), pp. 148-179, Timothy Hinton, "Must Egalitarians Choose Between Fairness and Respect?", în Philosophy & Public Affairs 30 (2001), pp. 72-87 sau Nancy Fraser, "Social Justice in the Age of Identity Politics: Redistribution, Recognition, Participation", în Redistribution or Recognition? A Political-Philosophical Exchange, Nancy Fraser și Axel Honneth
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
constituie o poziție fezabilă sau consecventă (așa cum au sugerat, printre alții, Jean Hampton, "Should Political Philosophy Be Done without Metaphysics?", în Ethics 99, 4 (1989), pp. 791-814, Raz, "Facing Diversity", David Estlund, "The Insularity of the Reasonable: Why Political Liberalism Must Admit the Truth", în Ethics 108, 2 (1998), pp. 252-275, Ronald Dworkin, Justice in Robes (Harvard University Press, Cambridge, 2006), pp. 241-254, Robert Taylor, Reconstructing Rawls: The Kantian Foundations of Justice as Fairness (Pennsylvania State University Press, University Park, 2011
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
13% vol. de alcool, motiv pentru care se folosesc în vinificație. Specia Saccharomyces carlsbergensis include sușele de levuri de bere, obținută prin fermentarea inferioară. După gradul de fermentare nu diferă de Saccharomyces cerevisiae, dar sunt rezistente la frig și fermentează mustul la 5÷10°C. Asimilează pînă la 60% din monozaharidele mediului nutritiv. Specia Saccharomyces chevalieri Guilliermond este capabilă să fermenteze mustul de struguri pînă la o concentrație alcoolică de 16% vol. Specia Saccharomyces oviformis se folosește la producerea vinurilor spumante
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
prin fermentarea inferioară. După gradul de fermentare nu diferă de Saccharomyces cerevisiae, dar sunt rezistente la frig și fermentează mustul la 5÷10°C. Asimilează pînă la 60% din monozaharidele mediului nutritiv. Specia Saccharomyces chevalieri Guilliermond este capabilă să fermenteze mustul de struguri pînă la o concentrație alcoolică de 16% vol. Specia Saccharomyces oviformis se folosește la producerea vinurilor spumante, fiind rezistentă la concentrații mari în alcool ( pînă la 18% ). După proprietățile fizice, levurile se împart în două grupe: de fermentație
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
propionic, dimetilgliceric, citric), alcool metilic, alcooli superiori (izobutilic, izoamilic, amilic), esteri, aldehide etc. Alcoolii superiori rezultă în urma proceselor de dezaminare și decarboxilare a aminoacizilor. Aminoacizii din mediul de fermentație provin din degradarea substanțelor pectice și proteice din struguri, cereale, melasă, musturi și plămezi etc. și ca urmare băuturile alcoolice au diferite arome. Concentrația alcoolilor superiori este direct proporțională cu biomasa de drojdii. Din leucină se formează alcoolul izoamilic, din izoleucină rezultă alcoolul amilic optic activ, iar din valină alcoolul izobutilic. Acțiunea
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
la 12% alcool etilic. Se folosește atît la fermentarea plămezilor din cereale, cartofi cît și din melasă și prezintă avantajul că produce mai puțină spumă. Rasa M reprezintă un amestec de 4 sușe de fermentare superioară și este destinată fermentării mustului cu conținut de dextrine și rafinoză. Rasa D se caracterizează printr-o capacitate mare de fermentare, persistentă și la concentrații mai ridicate ale plămezilor din porumb sau melasă. Rasa II se caracterizează printr-o putere mare de fermentare, însă produce
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
laborator din cultura pură (inocul) de drojdii selecționate se realizează prin multiplicarea pe un mediu steril, în cîteva trepte, pînă se ajunge la cantitatea necesară pentru însămînțarea plămezii speciale din vasul pentru cultura de producție. Mediul de cultură, constituit din must de malț cu concentrația 12÷15°Bllg se acidulează pînă la 0,8°D, se însămînțează cu inocul și se termostatează la 30°C timp de 20÷24 de ore. Pentru obținerea culturii de producție plămada specială zaharificată se aduce
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]