1,303 matches
-
servi astfel la introducerea discursului direct verbe sau locuțiuni verbale precum "a acuza", "a tuna și a fulgera", "a condamna", "a se mira", "a se indigna", "a-și pierde cumpătul", "a fi furios" etc. Eric de Montgolfier schițează una dintre mutrele pe jumătate reprobatoare, pe jumătate șmechere, al căror secret îl cunoaște doar el: Știați totuși că mărturia dumneavoastră falsă îi putea permite lui Bernard Tapie să scape de acuzațiile lansate împotriva lui? Le Parisien, 21 februarie 1997 Gino Russo, tatăl
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
doar el: Știați totuși că mărturia dumneavoastră falsă îi putea permite lui Bernard Tapie să scape de acuzațiile lansate împotriva lui? Le Parisien, 21 februarie 1997 Gino Russo, tatăl micuței Melisa, insistă: " ... " Libération, 20 ianuarie 1997 Nici "schițează una dintre mutrele...", nici "insistă" nu sînt verbe de declarație. Faptul de a fi urmate de un discurs direct le convertește în verbe care introduc un discurs raportat. Grupuri prepoziționale Ca și în cazul modalizării în discurs secund, grupurile prepoziționale semnalizează o schimbare
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
marginea neînțelegerilor inocente între public și artiști, încearcă să definească arta, artistul și să elimine multiplele confuzii care bîntuie așteptările omului obișnuit. "Oamenii care au cercetat de aproape istoria artei și natura tipului artistic știu că nu există legătură între mutra, caracterul moral și talentul omului; că mulți pictori, muzicanți, ori chiar poeți vestiți, sînt ori au fost cu desăvîrșire lipsiți de orice altă formă de "inteligență" decît acea a meșteșugului lor; că, în general, talentul viguros este unilateral, și numai
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
leagă, prin obligație rațională și silă exterioară, anulînd asperitățile iraționale ale experienței subiective". În același siaj sînt ironizați sentimentalii și profitorii lor politici, nu înainte de a defini sentimentalismul: Lăsînd la o parte formele materiale ale sentimentalismului, lacrimi, suspine, intonații și mutre înduioșate, definim fondul lucrului astfel: sentimentală e acea dispoziție de suflet care pornește de la gîndul că lumea este făcută cu totul dinadins pentru noi, și există numai pentru ca să irite sensibilitatea noastră. Este banal că aproape fără încetare toți ne ostenim
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
altele, un parvenitism politic și cultural: unii voiau ca România să fie numaidecît o Franță ori o Belgie, alții o Prusie, alții, mai puțini, poate chiar o Anglie. Alături cu aceste bovarisme politice s-a născut un parvenitism exterior, de mutră, de vorbă și de port; au apărut astfel și apar încă români-francezi, români-englezi - aceștia toți sînt, neapărat, mai mult ori mai puțin speriați, deși capacitatea noastră de imitație e în adevăr respectabilă". Această fugă după modele străine, perpetuată și în
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
după modele străine, perpetuată și în contemporaneitate, afectează și structura socio-culturală internă. "Parvenitismul acesta al culturii noastre față de alte culturi a sporit și complicat pe acel intern, de clasă, foarte energic și fără de asta; parvenitul era silit să copieze și mutrele unei clase naționale și formele unei culturi străine. Distanța socială și morga par să fie la noi mai nesigur accentuate ori cu mai puțină consecvență și sistemă decît în alte societăți. Circulația între pături, ori chiar contrabanda socială au fost
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
stăpînii Egiptului la anul 525 î.e.n., ivriții s-au dat în bărci cu noua stăpîni- re iar cînd aceștia au fost alungați pe la anii 417 î.e.n. templul lor a fost dat pradă focului pentru că băștinașii nu vroiau să mai vadă mutrele care au fost uneltele ocupantului străin. La Elefantina exista o colonie de mercenari mozaici care mîncau carne de oaie și berbec sacrificînd aceste animale în templul lui Iaho. Dar egiptenii venerau în acest oraș pe Chnum care avea ca animal
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
înseamnă stejar. La români stejarul este arborele sfînt folosit la înmormîntare iar sub el în vechime se țineau judecățile. Istoria arată că noi am fost peste 3200 de ani în Galileea și Palestina dar niciodată ivriții nu și-au arătat mutrele obraznice în Carpați așa cum pretind ei acum, iar împrumutul s-a făcut numai în această direcție. Scriitorul latin Lucius Ampelius care a trăit în secolul ll al erei creștine a scris un foarte scurt rezumat al faptelor vrednice de ținut
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
fioroșii asiatici chiar de către șărpăria iudeo-satanistă. Pînă în anul 440, hunii nu i-au atacat de-loc pe romani, dovedindu-se buni vecini pe spinarea geților și a altor băștinași care au avut nefericirea să le vadă mult timp înspăimîntătoarele mutre. Sălbaticii asiatici primeau stipendii serioase de la împărații romani ca să fie cuminți acolo unde erau și să nu întindă gîtul peste gardul altuia, iar în textele vremilor de atunci se găsesc informații care spun că tocmai complicitatea iudeo-sataniștilor cretini cu hunii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
lovească, să-l scuipe și să-l ocărască după rânduială. Dacă vreun clasicist al agresiunilor sexuale l-ar fi întrebat pe Rică la ce chinuia fata în halul ăla (admițând că deținătorul secretului nu i-ar fi pocit pe loc mutra curiosului) probabil că răspunsul ar fi fost deconcertant de frust: "ca s-o văd". S-o surprindă, adică, în lenjeria intimă a neputinței și deznădejdii, dacă nu cumva dincolo de ele, sub pielea lor falsă, de fard, cu mâna deja bâjbâind
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
am dus la Catedra de psihologie, era la etajul de sus În clădirea rectoratului, căreia i se spune astăzi „la Drept”, se trecea printr-un lift blocat acolo de zeci de ani. La intrarea În clădire erau niște indivizi cu mutre suspecte care te legitimau și te Întrebau unde mergi, la cine. Mi-am dat seama imediat că se Întâmplă ceva, mi-am declinat numele și funcția și le-am spus că-l caut pe profesorul Zlate (era Încă lector, deși
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
război, în număr de 600 000, condamnate de convențiile sociale să ducă o viață de sacrificiu, solitară, cutreieră cimitirele. Pe străzile de pretutindeni se strecoară, neobservate și resemnate, în cadrul ceremoniilor oficiale, siluetele cernite ale acestora. Alături de ele, foștii combatanți "cu mutrele sparte" se reunesc în asociații. Ei mărturisesc, povestesc scenele dramatice din timpul bătăliilor și se așteaptă să beneficieze de dreptul de a veghea asupra acțiunilor politice: pacea trebuia păstrată cu orice preț, trebuia făcut în așa fel încât ororile din
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în 1925, este "vechi de când lumea [...]. Însă America deține recordul la acest gen de activități. Ceea ce n-o împiedică să țină predici, să se înveșmânteze în mantia, plină de găuri, a virtuții și să se uite de sus, cu o mutră extrem de disprețuitoare, la celelalte popoare"154. În Statele Unite, flirtul este inevitabil, avea să confirme romancierul Philippe Labro câteva zeci de ani mai târziu. În anumite medii, el reprezintă un adevărat rit social, înzestrat cu reguli și coduri proprii. Este una
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să-l mai repet și eu, pentru că au spus-o alții mai bine decît mine. Între timp au venit autocare cu turiști; trebuie să fi fost nordici, erau toți blonzi și ciolănoși, femeile umblau în șorturi, aveau genunchi groși și mutre de guvernante la pensie. Toți purtau atîrnate de gît aparate de fotografiat, vorbeau Dumnezeu știe ce limbă, au citit programul de vizitare al bisericii și au început să aștepte dînd ocol tarabei cu amintiri. Cea cu fructe nu-i interesa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Șorecarii mai ales/ Hau hau hau și hâm hâm hâm/ Vin dulăii la ciolan/ Vin taraș că o șopârla/ Grangurii și marea tarla/ Unu-i prieten altul rudă-/ Somnoaroasă caracuda,/ Evanghelioși sadea/ Vine câinele - cățea/ Toată turma-n patru labe/ Mutre de scapeți și babe/ Unul urlă ceilalți sluj/ Cu-n picior la spate-n sus/ Și când Bâlba spune gata/ Ușurel se lasă gloata/ Burtărie și ciacâri pe/ Șoaptă feselor pe cârpe/ Clanț clanț clanț și clanță clanță/ Supurează redundanta
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
pe chipu-i se Întinde;/ Să-și potolească foamea de murdarii, te prind/ În flegma expulzata din gâtul proletar./ Încrâncenata hidra, batracian, trufie,/ De trupuri sănătoase se scarpină vârtos,/ Pe unde se strecoară Întoarce tot pe dos/ Sfidând umanitatea cu mutra sângerie”. Viața lui Alexandru Tacu-Zeletin a avut nevoie de această carte; destinul sau le cheamă pe celelalte, dinspre partea poeziei. Fiului, Alexandru Malin Tăcu, dispărut În Împrejurări ciudate În decembrie 1986, tatăl i-a făcut dreptate tocmai dinspre partea poeziei
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
pe 15 iunie când comemoram 15 ani de la evenimentul ce ne-a aruncat undeva Între bolșevism și „nou ev mediu”. Cu acest prilej, televiziunile au reluat esențialul evenimentelor, de la barbaria intervențiilor minerești la mulțumirile pentru „solidaritatea muncitoreasca” adresate de Iliescu „mutrelor negre”,presa curentă nu a lăsat nemarcata comemorarea, procuratura s-a trezit din somnul cel de moarte. Interesant este că, deși scopul mineriadei a fost provocarea unui șuvoi de sânge intelectual, tocmai revistele culturale au rămas mute ca niște lebede
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
coadă. "Hector, nu ți-e rușine, închide ușa!", îi porunci șeful de gară. Plouat, câinele se întoarse ca să împingă ușa cu botul, apoi veni să se așeze dinaintea șefului de gară, privindu-l drept în ochi. "Hai, nu mai fă mutra asta, mergem!" Câinele se duse atunci să amușine cizmele locotenentului și, mulțumit de rezultat, dădu prietenos din coadă: dar noi ne cunoaștem! În timpul acesta, discuția fusese reluată la fel de pasionat. Câinele mai așteptă puțin, apoi veni să-și sprijine laba pe
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
faceți voi doi aici la ora asta?" "Discutăm! Pe o solidă bază teoretică!" "Dumneata vorbești rusește?" "Vorbesc greaca veche, limba lui Platon." "Și el vorbește românește?" "Știe versuri în română." "Ce știe?" "Poeme de Eminescu!" " Ia uite, faceți mișto de mutra mea. În ce limbă vorbiți? În ungurește?" "De ce în ungurește?" Pentru că sunteți unguri!" "Eu sunt cetățean român, din tată ungur, cetățean român și el..." "Perfect, dar vorbiți în ungurește, recunoașteți!" "Ba nu, el vorbește tătărește, iar noi, ăștilalții, cetățeni români
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Caracteristică de familie. Bunica vine să strângă ceștile de cafea. Ea întrupează totdeauna, iar în dimineața asta mai mult ca niciodată, demnitatea vexată. Când vede mănușile ude, murdărite, mânjite, pălește de furie: " Cine a făcut asta?" El își ia o mutră nevinovată și concomitent absorbită, privind-o pe deasupra ziarului: "Ce?" Și observând, oripilat, dezastrul: "Oh! Poate că eu... Dar fără să vreau!" "Trebuie să ai curajul faptelor tale!", îi replică pe un ton ascuțit demnitatea vexată. Are cui semăna nevastă-sa
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
observă cu aplomb: "Obraznicul mănâncă praznicul, boierule, timidul face treaba!" "Nu-mi mai spune boierule, sunt un fiu din popor." "Poporul are doar un fiu, boierule!" Izbucnește în râs, uite că până și țiganii încep să-și bată joc de mutra Lui... "Și cum te cheamă, fetițo?" "Fira, boierule, Fira de la Zamfira." "Ei bine, Fira, încântat de cunoștință." Tot scotocindu-se prin buzunare în căutarea unei monede, zări într-un val de studenți, care se împrăștiau pe stradă, cauza durerii lui
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
și imne în onoarea dementei epoci. A.B.Ați publicat peste 20 de cărți de poezie, eseuri, teatru, cum vă împărțiți în toate aceste genuri literare? Am scris nouă piese de teatru, dar am renunțat, în primul rând datorită acelei mutre mefistofelice numite Paul Everac, din punctul meu de vedere un individ cu tot atâta caracter cât păr pe o broască râioasă, exact ceea ce-și doreau profitorii utopiei totalitare, o cârpă de spălat pe jos. Eseu, cât am încercat, a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
care nu-i decât tot... Echo: Desenul tău, o spun deschis, Mă face-a fi pansiv Noroc că dedesupt ai scris Și un text... explicativ. La care Echo răspunde lui Gross: La stanța ta răspuns țiar da De țiar cunoaște mutra ta: Un măgăruș... ar desena Și lumea „Gross e „ ...ar striga. Parlamentarilor... le oferă patru versuri Fanius: Voi sunteți jerbă de flori! Comparația-i frumoasă; Dar în jerbe - adeseori Sunt și flori ce rău miroasă! Lui Mișu Fotino, directorul Teatrului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și cine știe ce instrumente, unele nici măcar inventate, din linguri, mături și polonice, dacă taică-su intra și-l surprindea făcând pe dirijorul, mișcând hotărât și calculat din brațe un creion în stânga și-n dreapta, țeapăn și cu bărbia ridicată, cu o mutră serioasă, micuțul Cristian îi spunea despre invitațiile pe care le va trimite tuturor la primul său concert. Avea o sclipire nemaivăzută când venea vorba despre muzică, se umplea imediat de energie când povestea despre ce grozăvii urma să facă pe
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
te împingă în groapă, despre femeile ieftine ale tuturor, ce se visaseră odată mari actrițe sau balerine. Toate acestea le descoperea Cristian acum, prea crud ca să le poată face față, trăind mereu cu spaima că și el va ajunge o mutră tristă, grotescă, printre ele. Venindu-i acestea în cap, tânărul student n-a mai repetat partiturile pe care i le lăsase domnul Vrăbiescu, așa cum obișnuia să studieze intens când găsea câteva clipe de liniște în cămin. Azi nu. Cămașa cea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]