5,301 matches
-
în a cădea de acord asupra felului în care relațiile dintre ei pot fi conduse în funcție de status și rol. * Conflicte organizaționale germenii unui conflict de acest fel poate apărea când diferențele de status și putere în cadrul ierarhiei nu sunt acceptate mutual; diferitele părți ale organizații își percep deseori nevoile și interesele ca fiind opuse în mod radical. Punctul de pornire în soluționarea oricărui conflict îl reprezintă abordarea lui ca o problemă ce poate fi discutată. Dacă, în cadrul unei dispute, două persoane
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
de alegerea tehnicii analizei de conținut care, trebuie să menționăm, este subutilizată în științele sociale din România, fapt ce ne-a determinat să introducem acest studiu în structura cărții. Legătura dintre mișcările sociale și media se întemeiază pe o nevoie mutuală. Mișcările sociale au nevoie de publicitate și media are nevoie de material. Uneori, amândouă nevoile se pot întâlni în mod satisfăcător. În acest schimb mutual, oricum, cea mai mare putere aparține mass-mediei. Ea poate influența succesul mișcării prin publicitatea pe
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
studiu în structura cărții. Legătura dintre mișcările sociale și media se întemeiază pe o nevoie mutuală. Mișcările sociale au nevoie de publicitate și media are nevoie de material. Uneori, amândouă nevoile se pot întâlni în mod satisfăcător. În acest schimb mutual, oricum, cea mai mare putere aparține mass-mediei. Ea poate influența succesul mișcării prin publicitatea pe care o oferă și prin relatări pozitive sau negative bine direcționate. Ce anume alege media să publice, nu numai că afectează succesul mișcării, dar de
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
nu facem pentru a fi un partener de dialog viabil și, implicit, un ascultător eficient în procesul comunicării în care suntem angajați. Să facem Să nu facem Realizăm contactul vizual potrivit Să întrerupem cealaltă persoană în timp ce vorbește Instituim o relație mutuală plină de înțelegere Să vorbim prea mult despre noi ori în momente nepotrivite "Oglindim" limbajul nonverbal al celeilalte persoane Să folosim un limbaj nonverbal "închis" Folosim un limbaj nonverbal adecvat discuției Să arătăm că suntem neinteresați de problema care se
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
pune laolaltă doi autori pe care îi leagă umorul, ironia și ferocitatea ludică. Să-l citești pe San-Antonio într-un epigraf care îl prezintă pe Pierre Dac și opera lui, înseamnă să alături doi oameni, două stiluri care își asigură mutual originalitatea. În plus, chiar titlul cărții din care este extras citatul, Emballage cadeau, se pretează cum nu se poate mai bine paratextului: la un ambalaj frumos, un cadou frumos pe care San-Antonio i-l face lui Pierre Dac. Să analizăm
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
concluzii (paragrafele 2 și 3) incluse în enunțul care, începînd din acel moment, devine complet; argumentul adus apare ca un supliment (O. Ducrot, 1980). Prin urmare, a doua regulă de folosire a lui ÎNSĂ este consolidarea unei ocurențe contextuale manifestată mutual (P7', P7''). Cele două caracteristici descriu folosirea argumentativă a conectorului analizat. Să luăm un alt exemplu pentru descrierea lui ÎNSĂ: sloganul campaniei "Febra lecturii" (21-22 octombrie 1989), organizată de Departamentul pentru Carte și Lectură: (5) [P1] Toate răspunsurile se găsesc
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
etic devine imperativul său existențial pentru că "a pierde șansa moralității înseamnă a pierde șansa eului 200". "Pelerinul aventurii morale", omul moral, cunoaște un permanent exercițiu de echilibristică cu risc vital. Din cele patru posibile răspunsuri ("buna cale de mijloc", "neutralitatea mutuală", "bătălia alternativă", "sublimarea ascetică"201) doar cel din urmă e considerat a fi "o veritabilă portiță de scăpare", "o evadare în infinit", egal în absolut doar cu moartea. Slavici a realizat, în ultimii ani de viață, și în nuvelistica sa
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
adevăr, într-o lumină defavorabilă postulatele teoretice din pricina cărora istoricul își interzice o metodă de cercetare, o formă sau alta de investigație. A te situa la intersecția celor două discipline, a încerca să le îmbogățești pe fiecare prin confruntarea lor mutuală nu înseamnă, de fapt, a face un lucru foarte îndrăzneț. Persistă o altă amenințare sau o altă ispită -, și mai redutabilă, în orice caz mai insidioasă. Aceleași structuri mitice, așa cum am spus, sînt susceptibile de a fi găsite în planul
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
atitudinea din perioada anterioară; continuă contactele formale cu părinții; apar organizații voluntare de părinți; în consiliile școlare, participarea părinților capătă un rol, dar minor, nedecizional; formarea cadrelor didactice abordează relația familie-școală ca o problemă secundară; etapa de dezvoltare a încrederii mutuale: părinții și cadrele didactice descoperă împreună că neîncrederea este puțin câte puțin înlocuită cu încrederea unora față de alții; relația cu familia este tot mai încurajată de școală; consiliul școlar include reprezentanți ai (asociațiilor) părinților cu rol decizional în problemele educaționale
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
și comunitate asupra rezultatelor educaționale. Recunoașterea ca principiu central al acestei teorii a "istoriei legăturilor strînse între instituțiile majore care socializează și educă copii" (Epstein, 1992, pp. 1140-1141), determină ca anumite obiective, cum este succesul școlar, să constituie un interes mutual pentru oamenii fiecărei instituții, obiective care sînt atinse prin acțiunea și suportul lor cooperant. Această perspectivă este imaginată grafic sub forma a trei sfere ce se intersectează și simbolizează școala, familia și comunitatea. Relația potrivită dintre aceste instituții este determinată
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
adevărat de dialog, trebuie nu numai să ne aflăm în prezența a cel puțin două persoane care iau cuvântul pe rând și care arată, printr-o atitudine non-verbală, "angajarea" lor într-o conversație, ci și ca enunțurile respective să fie mutual determinate [...] O conversație reprezintă un "text" colectiv, ale cărui fire trebuie să se împletească într-un anumit fel fără de care am putea vorbi, printr-o metaforă care ține de aceeași izotopie a țeserii, despre o conversație "destrămată". (1990: 197) Lucrări
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
nu atât din valorificarea potențelor sale afective, cât mai ales din nivelul pregătirii sale profesionale, care se exprimă În capacitatea de a face accesibilă tuturor elevilor materia pe care o predă. Un climat școlar autentic educativ se bazează pe respectul mutual născut din cooperarea dintre profesor și elevi și din promovarea aceluiași stil de raporturi Între elevii Înșiși. Pedagogia contemporană promovează un stil de raporturi Între profesori și elevi caracterizat prin corelarea autorității factorilor pedagogici cu tendințele copilului și cu capacitățile
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
ideea unei strategii mondiale de operaționalizare a Cadrului de acțiune Dakar, îmbrățișată de ONG-uri, guverne și organizații internaționale care își propun să implementeze cinci acțiuni majore pentru a întări încrederea societății mondiale și care doresc să-și ofere suport mutual reciproc. Pornind de la nevoia unei schimbări accelerate și fundamentând întreaga strategie de educație pentru toți pe principiul parteneriatului, comunitatea internațională are în vedere cinci direcții fundamentale până în 2015 1. Planificare pentru EFA (Education for All) planuri dezvoltate pentru EFA la
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
3d. creșterea mobilității și a schimburilor celor din sistemul educațional 3e. întărirea cooperării europene. Promovarea unei cooperări strânse între sistemul educațional și societate. Stabilirea unui parteneriat între toate tipurile de educație, firme, institute de cercetare, pentru a obține un beneficiu mutual. Promovarea unui rol relevant al responsabililor cu dezvoltarea profesională, incluzând formarea inițială și învățarea la locul de muncă. Promovarea inițiativei și creativității prin intermediul educației pentru a dezvolta spiritul antreprenorial. Facilitarea formării de deprinderi necesare pentru a fonda și a conduce
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
comunitare și democratice. Agenții sociali, prin definiție diferiți, pot intra în piață în virtutea etnicității, religiei, clasei sau credințelor și aspirațiilor individuale și culturale, și toți pot și tind să dizolve diferențele și să-și urmărească interesele particulare într-un schimb mutual benefic. Din această perspectivă ei au șanse egale. Același lucru se întâmplă și pe piața școlară: școala își limitează responsabilitatea asupra învingătorilor și învinșilor dând sentimentul că în această competiție învinșii nu se pot blama decât pe ei înșiși. Diferențele
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
raționale și afective), ceea ce duce la reabilitarea funcțiilor neglijate ale emisferei drepte; 3. interacțiunea sugestivă, ce postulează ca învățarea să se realizeze totdeauna la nivelul rezervelor personalității; între profesor și elev trebuie să se instituie raporturi de confidență și respect mutual, cu înlăturarea oricărei atitudini violente, imperative din partea profesorului. Tehnici ale sugestopediei: 1. infantilizarea: se referă la evadarea din universul plin de prejudecăți, pentru a regăsi spontaneitatea și naturalețea specifice copilăriei. Ea se realizează prin situația de grup și utilizarea masivă
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
în care un creștin dotat, care este și un reprezentant al epocii sale, a răspuns la provocări atât particulare, doctrinare și de altă natură. Trebuie considerat marele Capadocian un orator, sau un gânditor și filosof, și sunt oare aceste roluri mutual exclusive? Interesul extensiv manifestat pentru el de oamenii de știință de toate facturile religioase indică faptul că este, într-un sens, o persoană serioasă, neputând fi catalogat ca un teolog de categorie ușoară. Învățătura spirituală a Sfântului Grigorie de Nyssa
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
pă-rinte-adolescent, dar și pe post-perioada adolescenței 36. Există presupoziția că, odată stabilite, reprezentările asupra relațiilor de atașament se mențin relativ stabile. Dacă încă din perioada copilăriei mici și până la adolescență interacțiunea părinți-copii este una fundamentata pe prin-cipiile atașamentului și încrederii mutuale, există șanse apreciabile că această formă de interactiune să se mențină constantă pe durata adolescenței. Părinții și copiii lucrează împreună pentru a menține relația într-o manieră consistentă cu reprezentările lor cognitive. Raportate la provocările de dezvoltare ale perioadei, interacțiunile
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Child, No. 13, New York: Bantam. Freud, S., 1957b "The unconscious", în J. Strachey (editor, translator), The standard edition of the complete psychological works of Sigmund Freud, London: Hogarth Press. Goodwin, C., 1986, "Gesture aș a resource for the organization of mutual orientation", în Semiotica, no.62. Gonzales, N.A., Caucé, A.M. și Mason, C.A., 1996, "Interobserver agreement în the assessment of parental behavior and parent-adolescent conflict: African American mothers, daughters, and independent observers", Child Development, No. 67. Graham, J.A. Argyle
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
A family systems perspective. Monographs of the Society for Research" în Child Development, Serial No. 227. Heyman, R., 2005, Cum să vorbești cu adolescenții, traducere de Mirela Topolniceanu, Editura Lucman. Hinde, R. A., si Stevenson-Hinde J. (coordinators), 1988, Relationships within families: Mutual influences, New York: Oxford. Holmes, G.,R., 1995, Helping Teenagers into Adulthood: A Guide for the Next Generation, Praeger Publishers, Westport, CT. Kahneman, D., 1973, Attention and effort, Englewood Cliffs, NJ: Prentice-Hall. Kasl, S.V., Mahl, G.F., 1965, "The relationship of disturbances
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
New York: Basic Books; b) M. D. S. Ainsworth, 1989, "Attachments beyond infancy", în American Psychologist, No. 44, pp 709-716. 37 L. A. Sroufe, si J. Fleeson, 1988, "The coherence of family relationships" în R. A. Hinde și J. Stevenson-Hinde (coordonatori), Relationships within families: Mutual influences, New York: Oxford, pp. 27-47. 38 S. Morris Shaffer, L. Perlman Gordon, 2006, Cum să comunici cu fetele adolescente. Ghid de supraviețuire pentru părinți, traducere de Maria Antoaneta Neag, Editura Almatea, București, p. 166. 39 W. A. Collins, 1995, "Relationships
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
tasks: Multiple relevancies în visual conduct în the contextualization of language" în P. Auer, A. di Luzio (editori. ), The contextualization of language, Amsterdam and Philadelphia: Benjamins, pp. 102-127; b) C. Goodwin, 1986, "Gesture aș a resource for the organization of mutual orientation", în Semiotica, no. 62(1-2), pp. 29-49. 119 P. Feyereisen, M. Wiele, F. Dubois, 1988, "The meaning of gestures: What can be understood without speech" în Cahiers de Psychologie Cognitive/European Bulletin of Cognitive Psychology, no. 8, pp. 3-25
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
de proiect. În stadiile demarării și al expansiunii capitalul de risc (venture capital) este prezent alături de alte surse. La formarea capitalului de risc contribuie mai multe surse: 1. investitori instituționali (fonduri de pensii, fundații etc.) 2. investitori financiari (bănci, fonduri mutuale, companii de asigurări, fonduri procurate prin piața de capital) 3. corporații 4. finanțare publică (guvernamentală) prin granturi, garanții și stimulente, acoperirea unor cheltuieli nerambursabile și fonduri de risc pentru crearea oportunităților de ocupare a forței de muncă. 5. investitori individuali
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
patru spații într-un discurs ținut la Moscova în aprilie 2004:31 Spațiul Economic Comun dorește să creeze o piață deschisă și integrată între Rusia și UE. Cei doi parteneri vor continua colaborarea prin acțiuni practice pentru a creste deschiderea mutuala și compatibilitatea între economii, incluzând stabilirea unor standarde regulatorii armonizate sau compatibile, reguli ale competitivității și ale drepturilor de proprietate intelectuală, industrială și comercială. În cadrul acestui spațiu este inclusă și problema energetică, alături de chestiunile de mediu și de siguranță nucleară
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
sursele de gaze naturale și petrol, atunci va fi nevoită să concureze cu alti clienți pentru resursele pe care acum Rusia nu ar avea încotro să le direcționeze în lipsă clientelei europene. Astfel, în momentul de față există o "dependența mutuala"4 a Rusiei față de UE și vice-versa, dar cu fiecare conducta construită între cei doi parteneri șansele că UE să caute alți furnizori se micșorează în timp ce Rusia va continua să își dezvolte piața asiatică pentru care are la dispoziție resursele
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]