6,914 matches
-
le-a imortalizat atunci când a descris în roman salonul Odettei. Respectându-și metoda confruntării, Cornelia Ștefănescu îl aduce în prim plan și pe George Enescu, al cărui nume apare în Prizoniera, rostit de personajul Charlus. Romancierul îl ascultase pe celebrul muzician executând sonata lui Franck, de unde s-a inspirat în pasajul de toți știut al sonatei lui Vinteiul. Marea prietenie care l-a atașat foarte strâns pe Marcel Proust de români a fost aceea cu Anton Bibescu, pe care-l considera
Marcel Proust și românii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8519_a_9844]
-
moșia acestuia de la Corcova din Oltenia. Tocmai murise mama prințului român și era afectat de suferința lui morală. Defuncta se numea Elena Bibescu, născută Elena Kostachi-Epureanu, persoană foarte importantă, notează Cornelia Ștefănescu, pentru că în salonul ei din Paris, frecventat de muzicienii Liszt, Wagner, Gounaud, Débussy, Saint-Saëns, Fauré, de scriitorii Lecont de Lisle, Pierre Loti, Jules Lemaître, Maeterlink, de pictorii Bonnard, Vuillard, cât și de diplomați străini și francezi, Proust și-a găsit un câmp larg de observație. Scriitorul n-a ajuns
Marcel Proust și românii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8519_a_9844]
-
ace pe un panou, asistența fiind dezamăgită doar de faptul că nu a mai dansat, la finalul acestor întâlniri. Ca în majoritate manifestărilor artistice de astăzi, și această primă variantă a Amprentei a fost rezultatul unor întâlniri interdisciplinare, între dansatori, muzicieni și artiști ai fotografiei și ai artelor plastice. Să vedem cum vor fi edițiile viitoare și în ce spațiu vor avea ele loc.
Ce se mai întâmplă la Centrul Național al Dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8561_a_9886]
-
precum este cea a zilelor noastre. Poate fi un remediu întremător pentru cei ce îi intuiesc, pentru cei ce îi cunosc limbajul. Pentru ceilalți... Nu pot să nu spun că speranța renaște atunci când îi asculți, când îi urmărești pe tinerii muzicieni ai Orchestrei de Tineret a Uniunii Europene. Au concertat la București la sfârșit de martie. Sunt tineri, sunt profesioniști, sunt pasionați de ceea ce fac. Se simt bine împreună. Se simt bine în compania muzicii. I se dăruiesc cu toată ardoarea
Ateneul Român Muzică academică renăscută în compania tinerilor by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8585_a_9910]
-
dăruiesc cu toată ardoarea comunicării, cu toată ființa. Prin ei, cu ei renaște speranța în viitorul apropiat al muzicii, al culturii, al artei. La viitorul cel îndepărtat nu ajungem să ne gândim. Au concertat sub bagheta dirijorală a unui mare muzician, a unui om de o rară bogăție sufletească. Mă refer la pianistul Vladimir Ashkenazy, artistul maturității aureolate de înțelepciunea unei temeinice relații cu cei tineri. Este artistul care a trecut prin vămile timpului. Și nu a trecut oricum. în anii
Ateneul Român Muzică academică renăscută în compania tinerilor by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8585_a_9910]
-
existență într-o lume a concurenței manifeste de o manieră deseori brutală, întreținută de legile pieței. De ani buni, Vladimir Ashkenazy dezvoltă o temeinică activitate dirijorală. Mai mult decât atât, dispune de un simț pedagogic stimulativ în relația cu tinerii muzicieni. Asemenea unui generos "pater familiae". Iar specificul muncii în aceast colectiv devine cu totul aparte de vreme ce orchestra se înnoiește de la o stagiune la alta, de la un turneu la celălalt. Orchestra trebuie permanent construită, trebuie formată, permanent consolidată, trebuie educat spiritul
Ateneul Român Muzică academică renăscută în compania tinerilor by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8585_a_9910]
-
a fost șef la două orașe din Germania. începutul adevărat a fost intrarea lui pe firmamentul vieții muzicale a Berlinului, unde domina în mod absolut marele dirijor Furtwängler n-a fost, precum Karajan, membru al partidului nazist, dar era un muzician extraordinar, adulat de toată lumea, adică pînă și de Hitler. Iată cuvintele lui Karajan: "Sunt oameni care împart timpul înainte și după nașterea lui Hristos, înainte și după Mahomed. Pentru mine, timpul se împarte înainte de a fi la Filarmonica din Berlin
Magicianul baghetei by Corina Jiva () [Corola-journal/Journalistic/8610_a_9935]
-
elanului său artistic. A fost și rămâne în zilele noastre unul dintre ultimii pianiști de natură autentic romantică. A făcut parte din juriile unor prestigioase competiții internaționale dedicate tinerilor pianiști. A colaborat și colaborează în continuare, în concert, cu tinerii muzicieni, pe parcursul unor memorabile seri de muzică. "Iubirea vârstă nu cunoaște" observa un personaj al lui Alexandr Pușkin. Nici iubirea, nici respectul pentru muzică pe care le observăm la Valentin Gheorghiu nu cunosc limitele vârstei. Poate că elanul, forța cu care
Valentin Gheorghiu la ceas aniversar by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8635_a_9960]
-
muzicii, sensibilitatea, înțelepciunea cu care acestea ne sunt revelate; ...așa cum am observat acest lucru pe parcursul recentei reluări a ciclului celor zece sonate beethoveniene prezentate în compania violonistei Mariana Sârbu, așa cum apare în aceste zile la Ateneu, în compania colegilor, a muzicienilor Orchestrei Filarmonice bucureștene condusă de dirijorul Cristian Mandeal, a instrumentiștilor Orchestrei de Cameră Radio, condusă de dirijorul Ilarion Ionescu-Galați. în compania lui Valentin Gheorghiu însuși muzica nu are vârstă.
Valentin Gheorghiu la ceas aniversar by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8635_a_9960]
-
sa, dar și ajutat de omul politic (și diplomat) Caius Brediceanu, fratele mai mare al soției sale, Cornelia, cu care se căsătorise la 16 decembrie 1920, în urma unei frumoase (și febrile) povești de dragoste (celălalt frate al soției sale era muzicianul Tiberiu Brediceanu). În acest sens, cităm cererea sa, scrisă de mână, așa cum se păstrează în Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, purtând ștampila Registraturii Generale, nr. 00863/5 ian. 1922: "Domnule Ministru, Subsemnatul vă rog să binevoiți a mă primi în corpul
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
curente s-au început serbările în amintirea lui Chopin, care au culminat cu desvălirea monumentului său, opera sculptorului Szimanowski. Au venit la aceste serbări reprezentanți ai lumii muzicale din toată lumea. Amintesc celebrități ca Weissman, Vidal, Kempf și alții. În lipsa unui muzician anume trimis - România a fost reprezentată prin subsemnatul, ca delegat al Ministerului Cultelor și Artelor. Programul celor trei zile, cât au durat serbările, a fost încărcat. Observatorul străin a avut din belșug ocazia să se convingă de iubirea de fast
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
lor artistică era de necontestat: Leonid Kogan, Ghenadi Rojdestvenski, Viktor Tretiakov, Vladimir Spivakov, Atelierul de muzică din Polonia, pe lângă Compania de balet ”Alvin Ailey”, Nikita Magaloff, Radu Lupu, François Joël Thiollier, Michael Roll, Georges Pludermacher etc. Din ce în ce mai modeste în privința prezenței muzicienilor de peste hotare, festivalurile riscau să-și piardă complet fastul și gloria inițiale. Ele s-au axat, de aceea, pe promovarea tot mai asiduă a creației românești contemporane, ca și pe cea a opus-urilor enesciene, incluse în special în programele
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
comparative a artei autohtone și a situării ei cât mai exacte în contextul european al epocii. Destinul pare să-i fi dat câștig de cauză lui George Enescu. La 110 ani de la nașterea sa, în 1991, noii guvernanți reconsideră personalitatea muzicianului român. Enescu e reinvestit cu atu-urile unui passe-partout de anvergură europeană! Festivalul reânvie precum Pasărea Phoenix - spre bucuria și încântarea melomanilor și specialiștilor - dând semnalul recuperării unei normalități, ivită cu peste trei decenii în urmă, în timpuri... anormale! Zăgazurile
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
concerte bucureștene se succed, printre alții, Maxim Vengherov, Rudolf Buchbinder, Christian Zacharias, Murray Perahia, Hélène Grimaud, Christoph Eschenbach, Seiji Ozawa, Riccardo Muti, Maurice André, Sir Collin Davis, Valery Gerghiev, Silvia Marcovici etc. Desigur, din niciuna dintre ediții nu au lipsit muzicienii români, de la Alfred Alessandrescu, Constantin Silvestri, Antonin Ciolan, la Ion Baciu, Iosif Conta, Cristian Mandeal, Horia Andreescu, și de la Maria Fotino, Emilia Petrescu, David Ohanesian, Valentin Gheorghiu, Ion Voicu, Dan Grigore, Mihaela Martin, la mai tinerii Liviu Prunaru, Ion Bogdan
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
în trecut pe podiumurile Filarmonicilor din principalele orașe ale țării, iar Piața festivalului a funcționat mereu ca un laborator alchimic în care au fuzionat cele mai diverse genuri și stiluri muzicale, proiecții de filme documentare despre George Enescu și alți muzicieni ai lumii. În 2013 a fost însă potențat elementul ludic care a permis tinerilor regizori de film să imagineze și difuzeze o serie de scurtmetraje experimentale, realizate sub genericul EBienale (Enescu Biennale), iar tinerilor de la Universitatea de Arte București, să
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
care li se citea pe chipuri se oglindeau de fapt înțelesurile tainic încifrate în muzica pe care o consideră ”plăsmuire divină”, ”labirint matematic logic și perfect”, ”muzică în stare pură.” Muzică în stare pură ne-au oferit și cei patru muzicieni ieșeni, în ziua de 10 Septembrie, ocazie cu care a fost lansat, în holul Ateneului, un dublu DVD produs de TVR Iași, proiectat și realizat de Alex Vasiliu. La interpretarea Cvintetelor cu două violoncele de Brahms și Schubert, ”voceșii” s-
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
Wilhelm Tell de G. Rossini, într-o versiune tinerească, dinamică. A urmat apoi emoționanta interpretare în varianta pentru violoncel și orchestră a Adagio-ului de T. Albinoni, ce l-a avut protagonist pe Marin Cazacu, unul dintre cei mai importanți muzicieni români ai ultimelor decenii, care a impresionat și de această dată prin sunetul cald. După veritabilul memento ce a trimis publicul cu gândul la tragismul vieții foarte scurte a lui Dinu Lipatti, avântul tineresc a revenit pe scenă odată cu primele
Omagiu lui Dinu Lipatti by M?d?lin Alexandru ST?NESCU [Corola-journal/Journalistic/83890_a_85215]
-
și Orchestra Colegiului „Dinu Lipatti” a imnului liceului compus de profesorii Valentin Mandric și Tudor Paladi. Seara s-a încheiat cu Fantezia pentru pian, cor și orchestră de Ludwig van Beethoven, în care experiența lui Viniciu Moroianu și elanul tinerilor muzicieni s-au întrepătruns pentru realizarea unei valoroase versiuni a acestei lucrări ce anticipă estetic și muzical marele final al Simfoniei a IX-a. Astfel, s-au finalizat acțiunile din luna martie dedicate lui Dinu Lipatti, personalitate marcantă a muzicii românești
Omagiu lui Dinu Lipatti by M?d?lin Alexandru ST?NESCU [Corola-journal/Journalistic/83890_a_85215]
-
Lipatti, personalitate marcantă a muzicii românești din prima jumătate a secolului XX. Pianist de elită, Lipatti a fost și un foarte bun compozitor, reprezentând un model pentru generațiile ce i-au urmat. De aceea, el trebuie făcut cunoscut și tinerilor muzicieni ce pășesc acum pe drumul greu al desăvârșirii artistice, iar faptul că mai multe instituții de învățământ preuniversitar din țară îi poartă numele vine în întâmpinarea acestui scop. În ceea ce privește Colegiul „Dinu Lipatti” din București, trebuie să remarcăm strădaniile conducerii și
Omagiu lui Dinu Lipatti by M?d?lin Alexandru ST?NESCU [Corola-journal/Journalistic/83890_a_85215]
-
multe instituții de învățământ preuniversitar din țară îi poartă numele vine în întâmpinarea acestui scop. În ceea ce privește Colegiul „Dinu Lipatti” din București, trebuie să remarcăm strădaniile conducerii și colectivului de dascăli de a oferi condiții de pregătire cât mai bune micilor muzicieni ce se instruiesc sub patronajul spiritual al celui mai bun interpret român al opusurilor pianistice ale lui Bach sau Chopin.
Omagiu lui Dinu Lipatti by M?d?lin Alexandru ST?NESCU [Corola-journal/Journalistic/83890_a_85215]
-
Muzică din București.Ulterior s-a perfecționat în tainele complexe ale științei și artei compoziției muzicale, cu acad. Mihail Jora, pe care genialul George Enescu îl aprecia „un excepțional pedagog și un excelent compozitor” . Urmând exemplul distinșilor săi înaintași, tânărul muzician se dedică, începând din 1940, nobilei activități didactice, iar din anul 1944 și până în 1979, în învățământul muzical universitar, cu deosebire la catedra de armonie, contrapunct, forme muzicale, compoziție din cadrul prestigiosului Conservator bucureștean (unde în anii 1951-1952 a fost decan
Centenar Ion Dumitrescu by Al . I . BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83949_a_85274]
-
Tomescu, Ștefan Niculescu, Aurel Stroe, Vasile Donose, Gh. Firca, Mircea Neagu, Constantin Romașcanu, Liviu Glodeanu, Vasile Timiș, Dan Constantinescu, Remus Georgescu, Vasile Dinu, George Draga, Stelian Olariu, Ursu Anghel Emilian ș.a. Pe lângă această prestigioasă activitate didactică, între anii 1940 - 1947 muzicianul Ion Dumitrescu s-a aflat, în calitate de dirijor și de compozitor la Teatrul Național din Capitală, timp în care a compus muzică de scenă pentru mai bine de 60 de reprezentative lucrări dramatice - din repertoriul universal și național, înscrise în programele
Centenar Ion Dumitrescu by Al . I . BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83949_a_85274]
-
de scenă pentru mai bine de 60 de reprezentative lucrări dramatice - din repertoriul universal și național, înscrise în programele stagiunilor primei scene dramatice românești, pe care le-a dirijat seară de seară. Dar cea mai importantă activitate în care ilustrul muzician Ion Dumitrescu s-a dedicat, cu întreaga sa forță și exemplar profesionalism, a fost, încă dinanii studenției, compoziția muzicală. O seamă de opusuri din domeniile: Muzicii simfonice ( Preludiu simfonic, Concert pentru orchestră de coarde, Suita simfonică „Muntele retezat”, „Simfonieta în
Centenar Ion Dumitrescu by Al . I . BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83949_a_85274]
-
Muzicieni români din diaspora (II) Doru IONESCU În fiecare sâmbătă seara, de la ora 20.30, emisiunea „Lumea și noi” (prin edițiile zise „O poveste... cu cântec!”) pune în undă la TVR Internațional portrete ale muzicienilor români din diaspora. Dacă nu reușiți
Muzicieni rom?ni din diaspora (II) by Doru IONESCU () [Corola-journal/Journalistic/83971_a_85296]
-
Muzicieni români din diaspora (II) Doru IONESCU În fiecare sâmbătă seara, de la ora 20.30, emisiunea „Lumea și noi” (prin edițiile zise „O poveste... cu cântec!”) pune în undă la TVR Internațional portrete ale muzicienilor români din diaspora. Dacă nu reușiți să le urmăriți la difuzare, acestea rămân postate pe site-ul tvrplus.ro. Gabriel Nacu (Stevenage, Marea Britanie) a dobândit o anumită celebritate din copilărie, cu rolul principal din „Aventurile lui Babușcă”. Însă muzica pop-rock
Muzicieni rom?ni din diaspora (II) by Doru IONESCU () [Corola-journal/Journalistic/83971_a_85296]