1,231 matches
-
Dima": asistent (1949-1952), lector (1952-1957), conferențiar (1957-1969) și profesor (1969-1989, 1990-1995) a culminat în funcția de rector al acestei instituții (1970-1976). A fost cercetător la Institutul de Istoria Artei al Academiei, filiala Cluj (1956-1973) și vicepreședinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Tematica să principala de cercetare a fost istoria muzicii românești. "Contribuții la istoria muzicii românești", vol. I, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, București, 1963 "Studii enesciene", Editura Muzicală, București, 1981 "Cultură muzicală românească în secolele XVIII-XIX", Editura Muzicală
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
Hall” din Sydney. Activitatea dirijorala cuprinde în medie un numar de douăzeci de concerte pe an în România și în străinătate. Deține numeroase premii și distincții românești și internaționale, printre care: premiul „George Enescu”, al Academiei Române, premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, marele premiu al Televiziunii Române, premiul de compoziție al „Concursului Internațional din Salt Lake City”, Utah, premiul „Rudolf Nissim” al Uniunii Compozitorilor Americani, marele premiu „Doctor Martin Luther King Jr.” pentru compoziție. Activitatea să internațională de dirijor și compozitor
Sabin Pautza () [Corola-website/Science/335800_a_337129]
-
a acordat titlul de Doctor În Muzică. Este cetățean de onoare al orașului Plainfield din New Jersey și al orașului Reșița, Caraș-Severin precum și al Județului Caraș-Severin. Liceul de Artă din Municipiul Reșița poartă numele „” Este membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, al ASCAP Uniunea Compozitorilor Americani și GEMA, Uniuna Compozitorilor din Germania. Membru onorific al Consiliului de conducere al Institutului Biografic American. Numele lui Sabin PAUTZA figurează în “Who’s Who în Music” (1988-2003) și în volumul, “2000 de
Sabin Pautza () [Corola-website/Science/335800_a_337129]
-
că audiența va aplauda - este considerat "bon ton" să fi în opoziție, și apoi va fi un alt articol cu titlu gen 'Formalist incorigibil'". A anunțat că noua simfonie va fi "crezul" său. La puțin timp după aceea prietenul său muzicolog Ivan Sollertinski a declarat la întâlnirea Uniunii Compozitorilor că Simfonia nr. 4 îl va absolvi pe compozitor și că va fi "Eroica lui Șostakovici". După ce a finalizat lucrarea Șostakovici era aparent incert cu privire la ce să facă. Noua sa simfonie nu
Simfonia nr. 4 (Șostakovici) () [Corola-website/Science/332927_a_334256]
-
iar a fost nevoit să părăsească redacția, rămânând doar colaboratorul ei permanent. În această perioadă de șomaj efectiv, a fost pentru scurtă vreme secretar literar, mai întâi la Teatrul „Giulești” și apoi la Teatrul „Ion Vasilescu”. A fost căsătorit cu muzicologul și criticul muzical Luminița Vartolomei Kivu (n. 1945) și au avut doi fii: Andrei Kivu (n. 1970, violoncelist, stabilit la Paris) și Ionuț Kivu (n. 1980, actor la Teatrul „Odeon”). A încetat din viață la 31 august 1989, răpus de
Dinu Kivu () [Corola-website/Science/333636_a_334965]
-
el a avut onoarea să-și vadă o piesă interpretată de Cristina Aguilera, aceasta avînd doar 15 ani și reprezentând S.U.A. În 2014 a obținut premiul Compozitorul anului, la GALA PREMIILOR ANUALE ALE REVISTEI „ACTUALITATEA MUZICALĂ” A UNIUNII COMPOZITORILOR ȘI MUZICOLOGILOR DIN ROMÂNIA PE ANUL 2014 EDIȚIA A XXV-A
Mihai Alexandru () [Corola-website/Science/333837_a_335166]
-
(n. 25 martie 1925, Roman) este un profesor, care și-a consacrat eforturile promovării activităților culturale. S-a făcut remarcat pe plan local și ca eseist, publicist, critic de artă, muzicolog și scriitor. Viitorul profesor s-a născut în familia lui Alexandru (zidar) și a Mariei (casnică). A urmat școala primară (Școala de Băieți Nr. 4), gimnaziul și liceul (Roman Vodă) în orașul natal. După bacalaureatul susținut în Sighișoara (în timpul refugiului
Gheorghe A. M. Ciobanu () [Corola-website/Science/333033_a_334362]
-
(n. 2 februarie 1890, Botoșani - d. 13 iunie 1962, București) a fost un jurist, scriitor, poet, eseist, cronicar, critic muzical și muzicolog român. A studiat la Colegiul Național „A.T. Laurian” din Botoșani (1901-1906) și a făcut studiile muzicale la Conservatorul din Iași și la Conservatorul de Muzică din Leipzig. În capitala Franței a studiat la Facultatea de Drept și a obținut
Emanoil Ciomac () [Corola-website/Science/334536_a_335865]
-
(n. 5 iulie 1933, Boulogne-Billancourt - d. 4 iulie 1986, Paris) este un muzicolog și fizician francez. este fiul fizicianului francez Paul Langevin (1872-1946) și al Élianei Montel (1898-1992), asistentă calificată la Facultatea de Științe aUniversității din Paris. Paul-Gilbert Langevin a fost elev la "École supérieure de physique et de chimie industrielles de la ville
Paul-Gilbert Langevin () [Corola-website/Science/334702_a_336031]
-
Bruckner și a perioadei pe care el o califică drept "ethnoromantisme" (etnoromantism). Paul-Gilbert Langevin conduce atunci simultan o carieră de fizician, fiind profesor asistent la Sorbona, apoi la Université Pierre-et-Marie-Curie (Universitatea Pierre-et-Marie-Curie), creată în anii 1960, și o carieră de muzicolog. El întâlnește în această perioadă pe cei care vor fi colegii săi obișnuiți : Harry Halbreich, Gustave Kars, Jacques Feschotte, Pierre Vidal, Marc Vignal, Jean-Luc Caron... Devine de asemenea prieten cu dirijorul Eric-Paul Stekel, fiu al marelui psihanalist Wilhelm Stekel precum și
Paul-Gilbert Langevin () [Corola-website/Science/334702_a_336031]
-
în această stagiune teatrul începe să colaboreze și cu alți compozitori - de pildă, în "Alhambra iubește" (octombrie 1933) figurează și cântece de Ionel Fernic, Gerd Wilnow sau Gherase Dendrino; mai târziu, în 1937, compozitorul Claude Romano (pseudonim de creator al muzicologului George Sbârcea) este angajat de Nicușor Constantinescu drept compozitor secund al teatrului. Odată afirmat ca autor de șlagăre - scrise în stilul creațiilor apusene, foxtroturi, tangouri, valsuri etc. - Vasilescu caută să construiască un stil național, în spiritul folclorului și al muzicii
Teatrul de revistă „Alhambra” () [Corola-website/Science/334778_a_336107]
-
Swing, African și Arabic music. Nickel and Roșe Duminică, 29 ianuarie, la ora 19.30, Teatrul LUNI prezintă Once Upon cântece despre copilăria furată cu: Loredana Cosovanu, Alină Mîndru, Claudia Chiraș, Tiberiu Enache, Ovidiu Cosovanu, Daniel Chirilă. Imaginator: Daniel Chirilă. Muzicolog: Ovidiu Cosovanu “Once Upon este un spectacol viu, work în progress, pornit de la DaughtersauHadikaTsuki, regândit că un musical și redenumit Hadika și ajuns la forma în care îl veți vedea acum. Nu așa a fost prevăzut să se întîmple, dar
Green Hours revine la modă by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105837_a_107129]
-
Pacem in Terris (Bayreuth), Festivalul internațional Craiova muzicală, Festivalul internațional Timișoara muzicală, Festivalul internațional In Memoriam Constantin Silvestri (Târgu-Mureș), Concursul internațional Isidor Bajić Piano Memorial (Novi Sad). A concertat totodată alături de orchestra Pro Arte (Italia). Este membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România din anul 1984, iar în urma concertelor susținute cu opusuri ale compozitorului Iannis Xenakis a fost distins cu Premiul Criticilor și Interpreților din România. În anul 1998, Gheorghe Costin a participat la Festivalul Internațional de la Windsor aflându-se la
Pe aripile muzicii la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105819_a_107111]
-
perioada Primului Război Mondial. A îndeplinit funcții de comandant de regiment și brigadă și divizie în campaniile anilor 1916, 1917 și 1918. s-a născut la Craiova, ca fiu al lui "Ioan Paul" și "Vasilica Paulian". Tatăl său era un cunoscut profesor muzicolog, fondatorul în 1897 a societății corale "Doina" , prima de acest fel în România dinainte de Primul Război Mondial. A fost director al Liceului „Traian” din Drobeta Turnu Severin, între anii 1892 -1901. Pentru activitatea sa, a fost deportat de autoritățile germane
Constantin Paulian () [Corola-website/Science/334007_a_335336]
-
La 135 de ani de la nașterea lui George Enescu, Mariana Nicolesco și tinerii interpreți au oferit publicului un Recital dedicat liedurilor sale. Compozitorii și muzicologii Carmen Petra-Basacopol, Octavian Lazăr Cosma, Adrian Pop, Dan Dediu și Mihai Cosma au evocat arta enesciană în cadrul unui pasionant Simpozion Național, iar zeci și zeci de tinere voci s-au întrecut în cadrul Concursului Național al Liedului Românesc. Competiție creată de
S-a încheiat în triumf celebrarea Liedului Românesc by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104309_a_105601]
-
uriașă comoară a sufletului și a etosului nostru s-a clădit în timpurile moderne edificiul liedului românesc, în originalitatea sa pe care o pune în valoare fiecare nouă ediție a Festivalului și Concursului nostru, fiecare tânăr interpret, fiecare compozitor sau muzicolog care ne stă aproape de atâta timp. Comoară de sensibilitate și artă, exercițiu suprem de stil, liedul triumfă din nou în aplauzele noastre, ale tuturor. La 25 de ani de când am apărut pentru prima oară în fața publicului românesc, în entuziasmul extraordinar
S-a încheiat în triumf celebrarea Liedului Românesc by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104309_a_105601]
-
în 1934. Aici a cântat, mai întâi într-un grup vocal, piese scrise de Nicolae Kirițescu, pe muzica compusă de Gherase Dendrino, Petre Andreescu și Elly Roman. A fost remarcată apoi de folcloristul Harry Brauner. Acesta a prezentat-o marelui muzicolog Constantin Brăiloiu, întemeietorul Arhivei Internaționale de Folclor de la Geneva. El este cel care a sfătuit-o să-și formeze repertoriul muzical pornind direct de la izvoare. Dramaturgul Tudor Mușatescu a îndrumat-o să înregistreze cântece din repertoriul propriu, în special din
Maria Tănase, marea dragoste a lui Constantin Brâncuși-102 ani de la naștere by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101805_a_103097]
-
colegi ai generației sale. Corul „Accoustic” își construiește în scurt timp o identitate repertorială nouă și o sonoritate proprie, la acest lucru contribuind colaborările cu lumea teatrului, concertele și imprimările de muzică contemporană, realizate în colaborare cu Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România. Căsătoria cu mezzosoprana Maria Jinga și prietenia cu tenorul Vlad Miriță i-au trezit tânărului dirijor curiozitatea și apetitul pentru muzica de operă. Începe să își selecteze din ce în ce mai riguros vocile cu care colaborează. E perioada în care prin
Daniel Jinga () [Corola-website/Science/337620_a_338949]
-
Compozitorul Tudor Chiriac s-a născut la 21 martie 1949, în Ciuciuleni, Republica Moldova. Este profesor universitar doctor, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din R. M., membru al Uniunii Compozitorilor din ex-URSS, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Este stabilit la Iași din 1995. Creația lui Tudor Chiriac stă sub semnul principiului integritate în diversitate. Sfera genurilor muzicale abordate de compozitor
Tudor CHIRIAC () [Corola-website/Science/337668_a_338997]
-
Compozitorul Tudor Chiriac s-a născut la 21 martie 1949, în Ciuciuleni, Republica Moldova. Este profesor universitar doctor, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din R. M., membru al Uniunii Compozitorilor din ex-URSS, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Este stabilit la Iași din 1995. Creația lui Tudor Chiriac stă sub semnul principiului integritate în diversitate. Sfera genurilor muzicale abordate de compozitor - diversă - este guvernată de concepția muzicii cu entitate integră: de filiație ancestrală românească. Sintagma aparține
Tudor CHIRIAC () [Corola-website/Science/337668_a_338997]
-
la construirea Mauritania până în picioare în spatele politicilor de actualul lider Aziz. Malouma a fost selectat în 2003 de către juriu ca fiind unul de World Music Expo (WOMEX) prezenta artiști și doi ani mai târziu, ea a fost selectată de către BBC muzicolog Charlie Gillett, pentru 2005 selectate compilație de "Sunete Preferate din Lume" CD. în același an, N ' diaye Cheikh, un Mauritan regizor, a produs un documentar despre ei, intitulat "Malouma, diva des sables" (Malouma, Diva de Nisipuri), cu Mozaic de Filme
Malouma () [Corola-website/Science/337638_a_338967]
-
ou la tentation du possible” (1987) care a fost distinsă cu premiul Biguet al Academiei Franceze. Scriitorul Petre Sirin a descris în cartea „Castele în Spania” cercul strâmt al iubiților homosexuali din Bucureștiul anilor ‘40-’50 care îi cuprindea pe muzicologul Mihai Rădulescu și criticul Ion Negoițescu, alături de mai tinerii lor amanți: Ion Omescu, Mircea Mateescu, regizorul Crin Teodorescu, Mircea Moisescu și alții câțiva. Selecție cronologică a operei lui Ion Omescu: A decedat la Paris, la 14 august 2000 și, conform
Ion Omescu () [Corola-website/Science/336557_a_337886]
-
A fost filolog, traducător din latină și greacă, cu o operă vastă. A fost profesor universitar la Universitatea de Vest din Timișoara. Bustul său a fost realizat de Aurel Gheorghe Ardeleanu și dezvelit la 1 august 2014. A fost compozitor, muzicolog, dirijor și artist emerit. A înființat Filarmonica din Arad, al cărui director a fost timp de 11 ani. Apoi a fost prim-dirijor la Filarmonica Banatul din Timișoara și la Opera din Timișoara. A fost director al Filarmonicii și al
Aleea Personalităților din Timișoara () [Corola-website/Science/336572_a_337901]
-
România. În 1941 a organizat la București prima expozitie a cărții, artelor plastice și grafice din Banat. Bustul său, donație a familiei Birou, a fost realizat de Romul Ladea și dezvelit la 3 august 2010. A fost un compozitor, pianist, muzicolog și folclorist de origine maghiară. În colaborare cu compozitorul Kodály Zoltán a realizat o culegere de muzică folclorică maghiară, românească, sârbească, croată, turcească și nord-africană, în 12 volume. A compus 153 piese pentru pian și șase cvartete de coarde. Bustul
Aleea Personalităților din Timișoara () [Corola-website/Science/336572_a_337901]
-
tineret din Franța, Italia, Israel și Germania. La inițiativa profesorului Dorel Păscu - Rădulescu au fost înființate în 2000 "Orchestră Simfonica Universitaria", în 2008 "orchestră BAROKeri". Dorel Păscu - Rădulescu a fost preocupat de creația componistica devenind membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Dintre "piesele sale componistice": "În memoriam Pablo Casals" - pentru violoncel solo; În memoriam "Dinu Lipatti" - pentru pian, "Zbor" - pentru clarinet solo, "Syrinx" - pentru flaut, oboi, fagot, "Cântec străbun" - pentru orchestră de coarde. Este autorul "lucrărilor teoretice": "Esență fenomenului
Dorel Pașcu-Rǎdulescu () [Corola-website/Science/337210_a_338539]