1,394 matches
-
noapte ar fi avut aproape sigur că rezulat temperaturi ale propulsoarelor sub linia roșie de 4. Obiecțiile acestora au fost respinse de managementul Morton Thiokol, care a recomandat că lansarea să aibă loc după cum s-a planificat. Deși publicul percepea NAȘĂ că abordând o atitudine precauta, managementul Thiokol a fost influențat de cererile managerilor NAȘĂ de a demonstra că "nu" este sigur să se facă lansarea, în loc ca aceștia să le ceară să demonstreze că "era" sigur. Ulterior, după accident, a
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
de 4. Obiecțiile acestora au fost respinse de managementul Morton Thiokol, care a recomandat că lansarea să aibă loc după cum s-a planificat. Deși publicul percepea NAȘĂ că abordând o atitudine precauta, managementul Thiokol a fost influențat de cererile managerilor NAȘĂ de a demonstra că "nu" este sigur să se facă lansarea, în loc ca aceștia să le ceară să demonstreze că "era" sigur. Ulterior, după accident, a ieșit la lumină faptul că managerii NAȘĂ ignorau frecvent normele de siguranță pentru a
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
Thiokol a fost influențat de cererile managerilor NAȘĂ de a demonstra că "nu" este sigur să se facă lansarea, în loc ca aceștia să le ceară să demonstreze că "era" sigur. Ulterior, după accident, a ieșit la lumină faptul că managerii NAȘĂ ignorau frecvent normele de siguranță pentru a respecta programul lansărilor. Din cauza temperaturii scăzute, s-a depus o cantitate semnificativă de gheață pe structura fixă de servicii care stătea lângă naveta. Echipa de dezgheț de la Kennedy a îndreptat o cameră în
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
puțin peste punctul „Max Q”, de maximă presiune aerodinamică (presiunea dinamică începuse să scadă după ce atinsese maximul). Când s-a dezintegrat rezervorul, combustibilul și oxidantul stocate în acestă s-au împrăștiat, lăsând impresia unei mingi de foc. Totuși, conform echipei NAȘĂ care a analizat imaginile după accident, a fost doar o „combustie localizată” a gazului propulsor. Norul vizibil era compus mai ales din vapori și gaze rezultate din împrăștierea oxigenului lichid și a hidrogenului lichid. Stocat într-un mediu criogenic, hidrogenul
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
5"(G)" factor de siguranță. Cabina echipajului în particular era una dintre secțiunile robuste ale navetei datorită designului sau și a aluminiului ranforsat. În timpul dezmembrării vehiculului, cabina echipajului s-a detașat întreaga și a continuat să descrie un arc balistic. NAȘĂ a estimat forțele de separare la aproximativ 12—20"(G)" pentru o perioadă scurtă; în două secunde, însă, forțele asupra cabinei au scăzut imediat sub 4"G", și în zece secunde cabina era în cădere liberă. Aceste forțe erau insuficiente
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
a lovit suprafața oceanului cu aproximativ , cauzând o frânare instantanee de peste 200 "G", mult peste limitele structurale ale compartimentului echipajului și pește limitele la care se poate supraviețui impactului. La 28 iulie 1986, contraamiralul Richard H. Truly, administrator asociat al NAȘĂ pentru zbor spațial și fost astronaut, a dat publicității un raport din partea lui Joseph P. Kerwin, specialist biomedical de la Centrul Spațial Johnson din Houston, legat de decesul astronauților în accident. Dr. Kerwin, veteran al misiunii Skylab 2, fusese angajat să
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
din Houston, legat de decesul astronauților în accident. Dr. Kerwin, veteran al misiunii Skylab 2, fusese angajat să efectueze studiul la scurt timp după accident. Conform raportului Kerwin: În pofida acestui raport, unii experți, printre care unul dintre principalii anchetatori de la NAȘĂ Robert Overmyer, au considerat că majoritatea membrilor echipajului, daca nu toți, erau în viață și posibil conștienți pe parcursul întregii coborâri până la impactul cu oceanul. În timpul zborului propulsat al navetei spațiale, salvarea echipajului nu era posibilă. Deși unele idei de sisteme
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
conștienți pe parcursul întregii coborâri până la impactul cu oceanul. În timpul zborului propulsat al navetei spațiale, salvarea echipajului nu era posibilă. Deși unele idei de sisteme de salvare în timpul lansării au fost luate în considerație de mai multe ori în timpul dezvoltării navetelor, NAȘĂ a concluzionat că fiabilitatea mare a navetei va elimina necesitatea acestora. La primele patru misiuni orbitale ale programului Space Shuttle, misiuni considerate zboruri de încercare, s-au folosit scaune ejectabile de SR-71 Blackbird modificate și costume presurizate, dar din misiunile
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
renunțat la furnizarea unui sistem de salvare în timpul lansării pentru echipaje mai mari, din cauza „utilității limitate, a complexității tehnice și a costului excesiv în bani, greutate și în întârzieri ale producției.” După pierderea lui "Challenger", chestiunea a fost redeschisă, iar NAȘĂ a luat în considerare mai multe opțiuni, inclusiv scaunele ejectabile, rachetele tractoare și salvarea prin baza orbiterului. Totuși, NAȘĂ a concluzionat și de această dată că toate sistemele de salvare luate în considerație erau nepractice din cauza modificărilor masive ale vehiculului
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
și a costului excesiv în bani, greutate și în întârzieri ale producției.” După pierderea lui "Challenger", chestiunea a fost redeschisă, iar NAȘĂ a luat în considerare mai multe opțiuni, inclusiv scaunele ejectabile, rachetele tractoare și salvarea prin baza orbiterului. Totuși, NAȘĂ a concluzionat și de această dată că toate sistemele de salvare luate în considerație erau nepractice din cauza modificărilor masive ale vehiculului, modificări care ar fi fost necesare și din cauza limitărilor ce ar fi rezultat asupra dimensiunii echipajului. A fost proiectat
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
ar fi rezultat asupra dimensiunii echipajului. A fost proiectat un sistem de ejectare pentru a da echipajului opțiunea de a ieși din naveta în timpul zborului în planare; totuși, acest sistem n-ar fi fost util în scenariul "Challenger". După dezastru, NAȘĂ a fost criticată pentru lipsa de deschidere față de presă. "New York Times" a notat în ziua de dupa dezastru că „nici Jay Greene, directorul de zbor al ascensiunii, nici alții din camera de control, nu au fost puși la dispoziția presei de
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
de încredere, presa s-a îndreptat către speculații; atât "New York Times" cât și United Press Internațional au publicat articole în care se sugera că o defecțiune a rezervorului exterior ar fi cauzat o explozie, în ciuda faptului că ancheta internă a NAȘĂ se concentrase rapid pe propulsoarele laterale. „Agenția spațială”, scria reporterul de știri spațiale William Harwood, „a recurs la politica să de strict secret în ce priveste detaliile anchetei, o atitudine neobișnuită pentru o agenție care de multă vreme se mândrește
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
Gillespie Magee, Jr.: După trei zile, Presedintele Reagan împreună cu soția sa Nancy au călătorit la Centrul Spațial Johnson pentru a vorbi la o slujbă de pomenire în memoria astronauților, în care a declarat La slujba au participat 6000 de angajați NAȘĂ, 4000 de invitați și familiile membrilor echipajului. În timpul ceremoniei, o orchestră a Forțelor Aeriene a intonat „God Bless America” iar avioanele NAȘĂ Ț-38 Talon au zburat pe deasupra scenei, în formațiunea tradițională omul lipsa. Toate acestea au fost transmise în
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
o slujbă de pomenire în memoria astronauților, în care a declarat La slujba au participat 6000 de angajați NAȘĂ, 4000 de invitați și familiile membrilor echipajului. În timpul ceremoniei, o orchestră a Forțelor Aeriene a intonat „God Bless America” iar avioanele NAȘĂ Ț-38 Talon au zburat pe deasupra scenei, în formațiunea tradițională omul lipsa. Toate acestea au fost transmise în direct de mai multe televiziuni naționale. Familiile membrilor echipajului "Challenger" au organizat Centrul Challenger pentru Educație în Științele Spațiale că monument permanent
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
membrilor echipajului "Challenger" au organizat Centrul Challenger pentru Educație în Științele Spațiale că monument permanent în memoria acestora. Cincizeci și două de centre de educație au fost înființate de organizații non-profit. În Huntsville, Alabama, oraș cunoscut pentru asocierea să cu NAȘĂ, cea mai nouă școala gimnazială din sistemul școlar al orașului a fost denumită „Școala Gimnazială Challenger”. Orașul Palmdale, locul în care s-a născut întreaga flotă de navete, și orașul învecinat Lancaster, California, redenumit "stradă a 100-a Est", din
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
Presedintele George W. Bush a conferit post-mortem Medalia de Onoare Spațială a Congresului tuturor celor 14 astronauți pierduți în accidentele "Challenger" și "Columbia". În primele minute după accident, au început eforturile de recuperare prin ordinul directorului pentru recuperări de lansări NAȘĂ, care a trimis la locul impactului cu apă navele utilizate de NAȘĂ pentru recuperarea propulsoarelor laterale. În acest moment, însă, încă mai cădeau resturi, si ofițerul de securitate a ținut avioanele și navele în afara zonei de impact până când s-a
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
Congresului tuturor celor 14 astronauți pierduți în accidentele "Challenger" și "Columbia". În primele minute după accident, au început eforturile de recuperare prin ordinul directorului pentru recuperări de lansări NAȘĂ, care a trimis la locul impactului cu apă navele utilizate de NAȘĂ pentru recuperarea propulsoarelor laterale. În acest moment, însă, încă mai cădeau resturi, si ofițerul de securitate a ținut avioanele și navele în afara zonei de impact până când s-a putut intra acolo. A trecut aproape o oră până când forțele de recuperare
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
A trecut aproape o oră până când forțele de recuperare au putut să înceapă să lucreze. Operațiunile de căutare și salvare care au avut loc în prima săptămână de după accidentul "Challenger" au fost gestionate de Departamentul de Apărare al Statelor Unite în numele NAȘĂ, cu ajutor din partea Pazei de Coastă, si a constat mai ales din căutări la suprafață. Conform Pazei de Coastă, „operațiunea a fost cea mai mare operațiune de căutare la suprafață la care au participat.” Această fază a operațiunilor a durat
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
La 7 martie, scafandrii de pe USS "Preserver" au identificat ceea ce părea a fi compartimentul echipajului aflat pe fundul oceanului. Această descoperire, împreună cu găsirea rămășițelor tuturor celor șapte membri ai echipajului, au fost confirmate a doua zi, si la 9 martie, NAȘĂ a comunicat această presei. Până la 1 mai, se recuperase o parte suficientă a propulsorului lateral dreapta pentru a determina cauza inițială a accidentului, și operațiunile majore de recuperare s-au încheiat. Deși au continuat unele eforturi de recuperare la mică
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
determina cauza inițială a accidentului, și operațiunile majore de recuperare s-au încheiat. Deși au continuat unele eforturi de recuperare la mică adâncime, acestea nu mai aveau legătură cu anchetă; scopul lor era recuperarea de resturi pentru studii efectuate de NAȘĂ asupra proprietăților materialelor utilizate în vehiculele de lansare și în vehiculele spațiale. Operațiunile de recuperare au reușit să extragă 15 tone de resturi din ocean; 55% din naveta "Challenger", 5% din cabină echipajului și 65% din sateliți încă nu au
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
două bucăți mari din naveta au fost găsite la Cocoa Beach. La Titlul 18, Codul Statelor Unite, Secțiunea 641, se stipulează că este ilegală deținerea de resturi ale navetei "Challenger" și că este obligatoriu că orice bucăți identificate să fie predate NAȘĂ. Toate resturile sunt în prezent stocate într-un fost depozit subteran de rachete de la Complexul 31 al Bazei Aeriene de la Cape Canaveral. Rămășițele echipajului ce au putut fi identificate au fost returnate familiilor la 29 aprilie 1986. Doi dintre membrii
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
cunoscută sub numele de comisia Rogers după președintele sau, a fost înființată pentru investigarea dezastrului. Pe langă identificarea cauzei accidentului ca fiind defectare oringurilor, raportul a luat în considerare și cauzele ce au contribuit la accident, inclusiv răspunsul inadecvat al NAȘĂ și al companiei Morton Thiokol la defectele de proiectare și procesul decizional de lansare a navetei. Comisia a concluzionat că dezastrul "Challenger" a fost „un accident cu rădăcini în istorie.” Comisia Camerei Reprezentanților pentru Știință și Tehnologie a efectuat și
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
anchetei sale, si a confirmat concluzia acesteia privind cauzele tehnice ale accidentului. Ea a prezentat, însă, cateva diferențe în evaluarea cauzelor circumstanțiale ale accidentului. După accidentul "Challenger", zborurile navetelor spațiale au fost suspendate, în așteptarea rezultatelor anchetei Comisiei Rogers. În vreme ce NAȘĂ a efectuat o anchetă internă după incendiul Apollo 1 din 1967, acțiunile sale de dupa "Challenger" au fost constrânse de decizii ale unor organisme externe. Comisia Rogers a oferit nouă recomandări pentru îmbunătățirea siguranței programului Space Shuttle, iar Președintele Reagan a
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
efectuat o anchetă internă după incendiul Apollo 1 din 1967, acțiunile sale de dupa "Challenger" au fost constrânse de decizii ale unor organisme externe. Comisia Rogers a oferit nouă recomandări pentru îmbunătățirea siguranței programului Space Shuttle, iar Președintele Reagan a cerut NAȘĂ să prezinte în treizeci de zile un raport în care să arate cum plănuiește să implementeze aceste recomandări. Ca răspuns la recomandările comisiei, NAȘĂ a demarat o reproiectare totală a propulsoarelor navetei spațiale, reproiectare supervizata de un grup independent, după cum
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
Rogers a oferit nouă recomandări pentru îmbunătățirea siguranței programului Space Shuttle, iar Președintele Reagan a cerut NAȘĂ să prezinte în treizeci de zile un raport în care să arate cum plănuiește să implementeze aceste recomandări. Ca răspuns la recomandările comisiei, NAȘĂ a demarat o reproiectare totală a propulsoarelor navetei spațiale, reproiectare supervizata de un grup independent, după cum stipula comisia. Contractul NAȘĂ cu Morton Thiokol, contractorul responsabil de construcția propulsoarelor laterale, conținea o clauză conform căreia în caz de defecțiune care ar
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]