5,372 matches
-
special În anii ’30. La rândul său, Astra a avut un rol central În translatarea intereselor specifice ale susținătorilor activi ai eugeniei la un nivel mai larg, al preocupării pentru sănătatea populației de etnie română și În crearea unui discurs naționalist care folosea limbajul determinismului ereditar. La Începutul anilor ’20, după realizarea unirii În fapt a Transilvaniei cu Regatul, Astra părea că se află la capăt de drum. Scopul acestei organizații fusese conservarea identității și culturii românești din Transilvania, În condițiile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
surse, de la tratate medievale până la ruine arheologice și particularități lingvistice. Noțiunile de liberă alegere și drepturi individuale inalienabile, precum și concepte cum ar fi cel de contract social nu erau foarte prețuite În contextul definit de acest discurs politic și intelectual naționalist. Naționalismul era până la un punct reprezentativ pentru Întreaga regiune balcanică și chiar pentru unele dintre grupurile etnice care trăiau În Imperiul Habsburgic. În această regiune, controlul exercitat de Biserica Catolică asupra instituțiilor de educație și cunoaștere constrângea dezvoltarea contestărilor seculare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
căror caracteristici biologice ereditare, specifice, capitalul uman cel mai important al țării și sursa vigorii ei viitoare, impuneau anumite obiective pentru regiune și pentru statul român. Astfel, accentul pus pe legile eredității servea și ca motivație pentru formularea unor revendicări naționaliste agresive care depășeau domeniul științei și pătrundeau În cel al cuceririlor teritoriale. Preocuparea intensă pentru stabilirea autenticității populației din Transilvania și a drepturilor istorice asupra regiunii era o particularitate a eugeniștilor grupați În jurul lui Moldovan, la Cluj. Acest grup era
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
munca desfășurată În aceste spitale. În consecință, semnificația unor astfel de instituții rămânea marginală În viața comunității 108. În Transilvania, situația era oarecum diferită, pentru că atât Biserica Greco-Catolică, cât și cea Ortodoxă erau implicate Într-o anumită măsură În mișcarea naționalistă. Aceasta avea ca obiective nu doar păstrarea limbii și a tradițiilor culturale sau reprezentarea politică, ci și bunăstarea etnicilor români, inclusiv din punctul de vedere al sănătății. Cu toate acestea, resursele fiind foarte limitate, cele mai Însemnate eforturi se Îndreptau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În România, chiar și În anii ’20, Eugen Lovinescu definea Junimea drept un grup conservator și chiar reacționar, datorită viziunii naționalist-organice pe care membrii săi o Împărtășeau 16. Alți istorici, printre care Eric Hobsbawm, au subliniat În continuare conservatorismul ideologiei naționaliste, chiar dacă au recunoscut faptul că este un produs al epocii moderne 17. Unele teorii ale naționalismului au pus, de asemenea, accentul pe continuitate În analiza apariției și răspândirii naționalismului din perspectiva etnicității, ca element sociologic. Printre teoriile care adoptă această
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Anthony Smith 18. Această evaluare este contestată de John Hutchinson În analiza sa asupra naționalismului cultural. El susține că „aceia care promovează naționalismul cultural ar trebui să fie considerați ș...ț reformatori morali” datorită tendinței lor către integrarea diferitelor grupări naționaliste 19. Aceeași descriere se poate referi și la eugeniștii români, cu specificarea că, În același timp, aceștia aveau scopuri radicale și susțineau o viziune cu potențial de destabilizare a moralității tradiționale, chiar atunci când limbajul lor era raționalist și clinic. Obiectivele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
faptul că valori precum individualismul și spiritul antreprenorial pe care el le identifica drept caracteristice mișcării eugeniste din Statele Unite nu găseau un ecou semnificativ În societatea românească. Prin opoziție, retorica legalistă practicată de Moldovan, limbajul său moderat și tonalitățile sale naționaliste atingeau corzi mai sensibile În special printre alți noi membri ai claselor de profesioniști. Manliu Însă a continuat să publice articole În Revista de Igienă Socială, o publicație editată la București, care a avut un anumit impact În anii ’30
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
la nivelul local informal. Adepții eugeniei considerau, de asemenea, că o garanție a potențialului intelectualilor locali de a susține substanțial noua ordine, la nivelul populației de rând, era faptul că preoții și Învățătorii jucaseră un rol esențial În difuzarea ideilor naționaliste și În mobilizarea țărănimii, În perioada anterioară anului 1918. În același timp, eugeniștii din cercul lui Moldovan rămâneau ambivalenți În legătură cu rolul clasei de mijloc În noua ordine socială pe care o propuneau. Atitudinea lor era, În mare parte, alimentată de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
precum egalitatea În drepturi a tuturor cetățenilor români, indiferent de etnie. Motivația acestei atitudini era, probabil, amintirea recentă a frustrării pe care specialiștii români o păstrau din timpul regimului dualist. Mai mult, retorica raționalistă moderată a eugeniștilor rezona cu sensibilitățile naționaliste ale clasei de mijloc a profesioniștilor În mai mare măsură decât discursurile bombastice și pline de pasiune despre dreptul istoric și despre suferința și nedreptățile trecutului, care dominau mesajele altor grupări naționaliste, precum Partidul Național-Democrat al lui Nicolae Iorga 17
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
retorica raționalistă moderată a eugeniștilor rezona cu sensibilitățile naționaliste ale clasei de mijloc a profesioniștilor În mai mare măsură decât discursurile bombastice și pline de pasiune despre dreptul istoric și despre suferința și nedreptățile trecutului, care dominau mesajele altor grupări naționaliste, precum Partidul Național-Democrat al lui Nicolae Iorga 17. Dacă luăm În considerare doar această parte a argumentelor eugeniste despre modul În care urma să fie selectată noua elită eugenică, ele nu diferă foarte mult de opiniile exprimate de majoritatea intelectualilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
bună decât cea a organizațiilor mai mici și mai recent Înființate. Membrele fondatoare ale Subsecției Femenine a Astrei au continuat să activeze În cadrul organizației, pentru că aceasta le oferea un mijloc eficient de acțiune socială și reflecta, În același timp, sentimentele naționaliste puternice ale membrelor sale. În Regat, Școala de Asistență Socială a Veturiei Manuilă le oferea femeilor o cale de emancipare economică și socială. Oferta de locuri de muncă era foarte limitată pentru femei, pentru că majoritatea, fiind absolvente de studii universitare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
studiu publicat În 1995, Irina Livezeanu prezintă procesul de construire a instituțiilor educaționale ale României interbelice ca pe o competiție pentru definirea, de fapt, a identității și scopurilor națiunii și ale cetățenilor săi individuali În contextul unei omogenizări de tip naționalist 2. Cartea Irinei Livezeanu dezvăluie liniile de divergență fundamentale care au existat Înainte de 1918 sau, În unele cazuri, care au apărut În perioada interbelică, În special Între viziunea formulată În București și ceea ce noile regiuni ale României (Transilvania, Bucovina, Basarabia
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cum ar fi A.C. Cuza. Existau divergențe de opinii importante Între susținătorii acestei tabere, Însă unul dintre elementele de coeziune era opoziția față de spiritul pozitivist al proeuropenilor. Viziunea lui Iorga despre reforma educației sublinia nevoia de a inculca un spirit naționalist, un sentiment de mândrie și loialitate națională, În toate disciplinele predate. O versiune extremistă a acestei idei era cea a lui A.C. Cuza, care dorea să le imprime românilor un sentiment mai puternic de identitate, prin intermediul unei educații profund xenofobe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a adulțilortc "Astra și educația eugenică a adulților" Organizația cea mai importantă care a ajutat eforturile mișcării eugeniste a fost Astra. Încă de la Înființarea sa, Astra și-a propus ca scop educarea populației de etnie română din Transilvania În spirit naționalist, cu un interes specific pentru limbă, istorie și tradiții culturale. După 1918, organizația putea considera că aceste scopuri fuseseră atinse, prin Încorporarea Transilvaniei În Regatul României. Dezvoltarea conștiinței naționale a devenit o parte integrantă a educației și culturii publice. Când
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
devenit o parte integrantă a educației și culturii publice. Când Moldovan a devenit președinte al asociației, În 1932, prima sa preocupare a fost să redefinească scopurile organizației: Astra trebuia să rămână cea mai importantă sursă de educație populară În spirit naționalist, dar conținutul acestei educații trebuia să fie redirecționat de la aspectele culturale la cele biologice. În timp, Astra a devenit cel mai important forum de educare a maselor despre responsabilitățile lor eugenice 51. Cele mai importante mijloace de educare a populației
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și rigoare al celor care conduceau școlile: medicii și Învățătorii locali. O altă prejudecată importantă a școlilor era atitudinea nemărturisită, dar practicată, de excludere a potențialilor participanți de altă etnie. Școlile reproduceau segregarea etnică și Încercau să infuzeze cursanților sentimente naționaliste. În cadrul oferit de școala țărănească, locuitorii satelor au luat contact cu noțiunea fundamentală de cetățenie și cu drepturile și obligațiile pe care le presupunea; cu legislația care le afecta viața de zi cu zi; cu istoria; cu geografia; cu diverse
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
erau adesea etichetați ca purtători de caracteristici disgenice, la fel ca și infractorii În unele cazuri, unor astfel de indivizi li se interzicea dreptul de a deveni membri ai unei organizații care susținea curățenia biologică. Statutele organizației suprapuneau Însă politica naționalistă cu interesele biologice. Trădătorii și „cei care disprețuiau ideea de România” nu puteau fi definiți În termeni genetici, Însă aceste două categorii erau totuși etichetate ca elemente disgenice. Prevederea din statute crea posibilitatea refuzării calității de membru pe baza criteriilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Gail Kligman afirmă că politicile de interzicere a avortului au fost etnocentrice, pentru că au Încercat să prevină declinul populației de etnie română, În raport cu alte grupuri etnice: „Declinul populației era perceput ca sinonim cu declinul național și era intolerabil pentru ideologia naționalistă a socialismului sub Ceaușescu”25. România nu a mers Însă niciodată până la sterilizarea femeilor rome, o măsură pe care regimul din Cehoslovacia a aplicat-o mai bine de un deceniu 26. Cercetarea realizată de Viorel Achim arată că romii au
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
aspectele ce afectează persoanele de orientare homosexuală). Într-un articol recent despre gen și postsocialism, Gail Kligman și Susan Gal analizează rolul central al tematicii reproducerii În evoluția dezbaterilor politice În Europa de Est, după 1989. Autoarele descriu discursul politic ca fiind naționalist și orientat către esențializarea rolurilor de gen. Dacă naționaliștii de astăzi „au ca preocupare-centru maternitatea și femeile ca «păstrătoare ale națiunii»”, se poate observa cu ușurință o continuitate Între o astfel de viziune normativă a rolurilor de gen și ideile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nr. 7-8, iulie-august 1927, pp. 199-211. 37. Gheorghe Preda, Activitatea „Astrei” În 25 de ani de la Unire (1918-1943), Sibiu, 1944, p. 28. 38. Deși mulți istorici au scris pe larg despre Astra ca instituție cu o importanță semnificativă pentru mișcarea naționalistă și pentru cultura românească În general, doar unul dintre ei și-a Îndreptat atenția În mod particular asupra acestui aspect al organizației În perioada interbelică. Totuși, acest istoric a ales o abordare care prezintă eugenia ca ideologie ce a fost
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Moldovan, Amintiri. 12. Moldovan, Biopolitica, p. 19. 13. Moldovan, Biopolitica, p. 25. 14. Aceeași observație referitoare la dezvoltarea doctrinelor politice este valabilă și pentru alte țări din Europa de Est. În Polonia, de exemplu, au apărut În perioada interbelică partide care erau naționaliste și socialiste, unele promovând elemente antisemite, altele punând un accent important pe toleranța față de minorități. Vezi Antony Polonsky, Politics in Independent Poland 1921-1939: The Crisis of Constitutional Government, Clarendon Press, Oxford, 1972. 15. Hans Kohn, The Idea of Nationalism: Its
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
15, nr. 9-12, septembrie-decembrie 1944, pp. 299-318. Cupcea, Salvator, Probleme de eredobiologie, Sibiu, 1944. Cuza, A.C., Meseriașul român, București, 1893. Cuza, A.C.. Despre poporație. Statistica, teoria, politica ei. Studiu economic-politic, ediția a II-a revăzută, București, 1929. Cuza, A.C., Doctrina Naționalistă Creștină. Programul Ligii Apărării Naționale Creștine, Cluj, 1934. Daniel, Dinu C., Les Élitespsychobiologiques et leurs rapports avec l’ethnographie, București ș1940ț; publicată prima dată În Revista de Medicină Legală, vol. 3, nr. 3-4, 1939-1940. Dobrogeanu-Gherea, Constantin, „Neoiobăgia”, În Opere complete
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de fragmentare a sistemului internațional înițiat încă din secolul al XIX-lea. Înainte de toate, popoarele din vechile colonii își dobândesc acum libertatea fie prin simpla dezangajare a puterilor majore din zonele respective, fie ca urmare a dezvoltării extraordinare a ideologiilor naționaliste în colonii; însă procesul formării statale ridică foarte multe probleme. Acest lucru le transformă imediat în ținte sigure ale extinderii sferelor de influență ale celor două superputeri. Astfel iau naștere statele Lumii a Treia, care cuprind extinse teritorii în Africa
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Dar acest determinism primar, pornind de la constatarea simplă că omul și statul trăiesc în cadre geografice și de mediu ușor discernabile, a fost masiv influențat de două orientări filosofice și politice fundamentale ale jumătății secolului al XIX-lea. Întâi, curentul naționalist și-a pus amprenta asupra reflecției geografice asupra realității internaționale. Naționalismul revoluțiilor de la 1848 susținea că un grup etno-lingvistic dotat eventual cu un set valoric și cu o memorie comună are dreptul să ceară să formeze un stat independent. Or
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și climatice determină forma și structura entităților politice care le ocupă, geografia politică afirma că cel mai adaptat stat la subansamblul geografic în care este situat va fi cel mai puternic actor zonal. Cele mai negative influențe politice ale reflecției naționaliste și darwiniste se vor regăsi în geopolitica interbelică germană, ai căror principali reprezentanți vor fi Karl Haushofer și Otto Maull. Haushofer - fost ofițer în armata wilhelmiană, fost atașat militar înainte de primul război mondial în Japonia și, de la începutul anilor 1920
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]