2,234 matches
-
de românizare a început într’o epocă, în care împrejurările impuneau o pregătire de război intensă, apoi a continuat chiar în timp de război. În această privință este de reținut că Ungaria a suspendat aplicarea tuturor legilor antisemite sau de naționalizare economică, tocmai din cauza războiului, pe motivul de a nu-și scădea potențialul economic și financiar. 3/. - Golul creat prin eliminarea evreilor de pe piața economică a început a fi ocupat în special de minoritari și străini. Este de reținut de asemenea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
viață”. Aliniată ideologic, D. propune, într-un moment istoric tulbure, un „mesaj” optimist, ca în Cumpăna (1949), Vadul nou (1951), Oameni de azi (1952), ultimele două încununate cu Premiul de Stat. Piesele cumulează toate convențiile și directivele oficiale referitoare la naționalizare, colectivizare etc., încercând uneori să depășească normele realismului socialist prin atmosfera poetică a acțiunii sau prin proiecția simbolică a unor eroi. Intențiile de răspuns la „comanda socială” conduc și mai acuzat la schematism în piesele într-un act pentru „teatrul
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
și editează pe banii săi manuale de limba și literatura română. Îndepărtat de autoritățile țariste și exilat în regiunea Smolensk, apoi în ținutul Hersonului, revine în Basarabia în toiul evenimentelor revoluționare din anul 1917 și se încadrează în activitatea de naționalizare a învățământului public. La 4 iulie 1918 arhimandritul a fost hirotonit vicar al Mitropoliei Moldovei, cu atribuții de membru al Sfântului Sinod Român. Din 1918 vremelnic, iar din 1919 permanent, conduce Eparhia Chișinăului și Hotinului (ales titular în acest post
GROSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287373_a_288702]
-
o societate cu o istorie și instituții politice și juridice care iau deciziile considerate ca fiind legitime de către membrii lor. Deciziile se impun În viața civilă (de exemplu, abrogarea pedepsei cu moartea În 1981 În Franța) sau În cea economică (naționalizările din anii următori). Dacă se va căuta, pur și simplu, o paralelă economică Între multinaționale și țări, sunt necesare două precauții. Prima este aceea de a distinge spațiile de exercițiu ale fiecăreia. Acumularea profitului multinaționalelor se efectuează În cadrul a numeroase
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Cray, ar fi foarte util de determinat maniera În care responsabilii americani percep Franța În ceea ce privește mediul economic, pentru a explica aceste rezultate; el notează că dacă efectele directe ale acțiunilor guvernamentale asupra societăților multinaționale nu diferă În Franța față de Marea Britanie, naționalizările operate anterior au suscitat, În momentul anchetei, Întrebări În ceea ce privește atitudinea puterilor publice față de marile Întreprinderi aflate sub control străin. Fără Îndoială, aceasta nu se traduce În mod direct printr-o nevoie acută de recâștigare a controlului, dar a contribuit la
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
pot baza pe valoarea contabilă. Motivația exproprierii este adesea explicată prin sentimente de naționalism; se consideră că interesele țării sunt mai bine servite de proprietatea națională. Multe țări au trecut la forme mai subtile de control al proprietăților străine prin naționalizare. Această acțiune constă În trecerea unor bunuri din proprietatea investitorilor străini În proprietatea guvernului prin plata de la buget a mijloacelor naționalizate. Scopul naționalizării este același: obținerea controlului asupra proprietății străine, Însă prin altă metodă. Prin naționalizare, guvernul solicită transferul parțial
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de proprietatea națională. Multe țări au trecut la forme mai subtile de control al proprietăților străine prin naționalizare. Această acțiune constă În trecerea unor bunuri din proprietatea investitorilor străini În proprietatea guvernului prin plata de la buget a mijloacelor naționalizate. Scopul naționalizării este același: obținerea controlului asupra proprietății străine, Însă prin altă metodă. Prin naționalizare, guvernul solicită transferul parțial al proprietății și responsabilității manageriale și impune reglementări privind prelucrarea produselor În țară. În aceste condiții, firma este condiționată să angajeze personal local
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
al proprietăților străine prin naționalizare. Această acțiune constă În trecerea unor bunuri din proprietatea investitorilor străini În proprietatea guvernului prin plata de la buget a mijloacelor naționalizate. Scopul naționalizării este același: obținerea controlului asupra proprietății străine, Însă prin altă metodă. Prin naționalizare, guvernul solicită transferul parțial al proprietății și responsabilității manageriale și impune reglementări privind prelucrarea produselor În țară. În aceste condiții, firma este condiționată să angajeze personal local În conducere, ceea ce poate afecta relațiile de cooperare și comunicare În cadrul firmei. Naționalizarea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
naționalizare, guvernul solicită transferul parțial al proprietății și responsabilității manageriale și impune reglementări privind prelucrarea produselor În țară. În aceste condiții, firma este condiționată să angajeze personal local În conducere, ceea ce poate afecta relațiile de cooperare și comunicare În cadrul firmei. Naționalizarea apără ramura respectivă de concurență, ceea ce duce la scăderea competitivității. Riscurile politice menționate tind să scadă pe plan mondial. În evaluarea mediului politic se iau În considerare: stabilitatea politică, naționalismul și restricțiile economice. Stabilitatea politică. Printre criteriile cel mai frecvent
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de modernizare. Celelalte curente - socialismul, poporanismul, sămănătorismul, țărănismul - au gravitat în jurul celor două doctrine principale. Europenizarea este un proces complex și de durată, mai ales într-o țară ca România care a cunoscut într-un interval destul de scurt procesele de naționalizare sau de românizare. Statul național român s-a constituit în trepte. În anul 1859 s-au unit două state: Moldova și Țara Românească, act în urma căruia a rezultat statul român. A fost nevoie de o perioadă ca cele două provincii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și elitele. În anul 1918 a avut loc o nouă etapă a unirii, de această dată a Regatului României cu provinciile românești: Transilvania, Banat, Bucovina și Basarabia. În acel moment a fost nevoie de o nouă omogenizare, deci de o naționalizare culturală în teritoriile ce au fost înglobate, înainte de 1918, unor imperii. Să menționăm că actele de românizare s-au realizat conform principiului naționalităților, principiu european, în temeiul căruia s-au constituit statele naționale. În schimb problemele sociale nu și-au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
sindromul de stres posttraumatic atât de frecvent etalat în viața socială a României din ultimii 20 de ani. 1.6.1. Perioada comunismului ca traumatism societal în România, instaurarea regimului comunist s-a petrecut în perioada 1945-1964. A fost perioada naționalizării tuturor bunurilor, a locuințelor și bunurilor materiale private, a întreprinderilor industriale și a pământurilor și mijloacelor de exploatare a pământurilor. în aceeași perioadă a fost dezlănțuită prigoana împotriva păturii înstărite și educate a populației. Emigrați, deportați în zone nelocuite ale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copii. Părinții dezorientați, fără mijloace de a-și crește copiii, spuneau: „Statu' l-a făcut, statul să-l crească”. Resemnarea a condus la abdicarea de la valorile tradiționale care nu mai asigurau supraviețuirea. Respectul față de proprietate se pierduse, începând cu momentul naționalizării și continuând cu apariția lipsurilor materiale. Furtul din „bunurile statului”, din bunurile celuilalt deveniseră practici larg utilizate în slujba supraviețurii. în același sens al acceptării și promovării nonvalorii, cameleonismul și colaboraționismul cu sistemul erau foarte răspândite, alcătuind rețeaua celor care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
puțin cinci războaie importante și un numar de conflicte minore; astfel: Războiul arabo-israelian, din 1948, este cunoscut că războiul israelian de independență (început după retragerea britanică și proclamarea statului Israel, la 15 mai 1948);290 Războiul izbucnit ca urmare a naționalizării Canalului de Suez, în noiembrie 1956, a favorizat agresiunea anglo- franco-israeliană (mpotriva Egiptului;291 Războiul de 6 zile, din 1967;292 Războiul de Yom Kippur, din 1973;293 Războiul cu Libanul, din 1982.294 Conflictul arabo-israelian a fost, de asemenea
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
mai ales în procesul decolonizării, în lupta împotriva marilor puteri capitaliste. Acolo unde această alianță a fost câștigătoare, în multe cazuri regimurile instituite s-au declarat fie socialiste, fie au recurs la cele mai multe dintre instrumentele marxiste de gestionare a puterii: naționalizarea industriei, cooperativizarea agriculturii etc. Pe plan extern, ele au beneficiat, de regulă, de sprijinul sovieticilor și au păstrat o atitudine cel puțin binevoitoare față de Moscova în timpul Războiului Rece. Indiferent de motivațiile sale în desfășurarea evenimentelor, fluiditatea relației marxismului cu naționalismul
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
Investiția în obligațiuni necesită o bună înțelegere a factorilor care influențează valoarea unui astfel de plasament și anume: • rata dobânzii de piață; • maturitatea obligațiunilor; • volatilitatea obligațiunilor; • modificarea cadrului legislativ; • schimbarea guvernului; • declanșarea unui conflict regional; • privatizarea unor agenți economici (sau naționalizarea lor); • posibilitatea modificării climei (secetă, ploi etc.). 3.3.2.2. Titlurile derivate Titlurile derivate sunt produse bursiere care rezultă din contractele încheiate între emitent (vânzător) și beneficiar (cumpărător) și care dau cumpărătorului drepturi asupra unor active ale emitentului, la
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
lui Vasile Pogor, creatorul mitologiei „Junimii”. Un tânăr istoric, având doar 25 de ani, Barbu Câmpina, publica în Viața românească (nr. 2, iulie 1948), un studiu („Critica lui 1848”), exact la un secol de la acest eveniment, sărbătorit mai degrabă prin naționalizarea „mijloacelor de producție”. începutul studiului este cutremurător: „T. Maiorescu: numele unui prestidigitator cu înfățișare pedantă, practicând, în redingotă, vicleniile mărunte ale lui Cilibi Moise” (p. 223). Abundă citatele din Engels, Lenin, Marx, precum și acuzațiile fără nici un temei: „Aici se vede
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
țapi ispășitori pentru acțiunile României în război. Deși decizia a fost luată de Moscova, anumite partide politice din România erau în favoarea pedepsirii etnicilor germani. De exemplu, Partidul Național Democrat, urmând linia Partidului Comunist Român, a susținut confiscarea proprietăților germanilor și naționalizarea tuturor afacerilor germane. în plus, România Nouă din 11 septembrie 1944 a publicat o declarație-program ce solicita retragerea cetățeniei române tuturor sașilor și șvabilor, iar Ionel Pop, nepotul liderului Partidului National Țărănesc, Iuliu Maniu, a considerat că etnicii germani ar
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dar și conflictele dintre ele generate de naționalism), desfășurarea războiului cu urmările sale (lipsurile și economiile la care era supusă populația, luptele pe frontul de răsărit, prizonieratul în lagărele militare sovietice), instalarea dictaturii proletariatului și procesele care au însoțit-o (naționalizarea, construirea noii economii, reamenajarea vieții și a valorilor, raționalizarea alimentelor și a hainelor prin cartele etc.). Societatea interbelică cu aspectele ei negative și pozițiile extreme este conturată prin două mărturii de sens contrar, să zicem, cele ale evreului și legionarului
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
schimb, numărul minoritarilor cu cetățenie română crescuse la personalul administrativ de la 30,80% la 58,30%, la personalul tehnic superior de la 32% la 50% iar la personalul lucrători calificați de la 23% la 47,46 %. Criteriul cetățeniei nu a determinat deci naționalizarea reală a personalului întreprinderilor, ci a micșorat numai proporția de străini în favoarea minoritarilor, în care intrau însă bineînțeles și evreii. Din acest punct de vedere menționăm că, din cei 203.423 capi de familie evrei supuși revizuirii cetățeniei, conform Legii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
naționalist (6 Septembrie 1940), începe elaborarea și aplicarea unui complex de legiuiri și de măsuri administrative, având de scop scoaterea radicală a evreilor din viața economică și implicit românizarea ei. Aceste măsuri pot fi grupate în trei categorii, referitoare la: naționalizarea capitalului și proprietății; naționalizarea personalului în întreprinderile economice; limitarea activității evreilor și în alte domenii ale vieții economice. Analizăm mai jos caracteristica acestor măsuri: I. Măsuri referitoare la naționalizarea capitalului și proprietății. În ordine cronologică s'au promulgat următoarele Legi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
începe elaborarea și aplicarea unui complex de legiuiri și de măsuri administrative, având de scop scoaterea radicală a evreilor din viața economică și implicit românizarea ei. Aceste măsuri pot fi grupate în trei categorii, referitoare la: naționalizarea capitalului și proprietății; naționalizarea personalului în întreprinderile economice; limitarea activității evreilor și în alte domenii ale vieții economice. Analizăm mai jos caracteristica acestor măsuri: I. Măsuri referitoare la naționalizarea capitalului și proprietății. În ordine cronologică s'au promulgat următoarele Legi: 1. Decretul-Lege pentru trecerea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ei. Aceste măsuri pot fi grupate în trei categorii, referitoare la: naționalizarea capitalului și proprietății; naționalizarea personalului în întreprinderile economice; limitarea activității evreilor și în alte domenii ale vieții economice. Analizăm mai jos caracteristica acestor măsuri: I. Măsuri referitoare la naționalizarea capitalului și proprietății. În ordine cronologică s'au promulgat următoarele Legi: 1. Decretul-Lege pentru trecerea proprietăților rurale evreești în patrimoniul statului (Monitorul Oficial No. 233 din 5 Octombrie 1940), În virtutea acestei Legi, evreii nu mai pot stăpâni, dobândi sau deține
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
patrimoniul Statului din 7 Februarie 1941 (Monitorul Oficial No. 32)576 și Decretul-Lege referitor la convențiunile de concesionare a vaselor fluviale din 4 Iunie 1941 (Monitorul Oficial No. 130). * * * În ceea ce privește capitalul mobiliar și proprietatea comercială, evoluția legislațiunei în materie de naționalizare a proprietății evreești se înfățișează prin următoarele legi: 1. Decretul-Lege pentru înființarea comisarilor de românizare din 5 Octombrie 1940 (Monitorul Oficial No. 233)577. Prin acest Decret-Lege Ministerul Economiei Naționale a fost îndreptățit să numească oricând va găsi necesar și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
birourilor de voiaj și turism din 20 Noembrie 1940 (Monitorul Oficial No. 274). Acest Decret-Lege prevede suspendarea autorizațiilor de funcționare, numirea de comisari de românizare și nominalizarea acțiunilor acestor întreprinderi, dacă sunt evreești; această măsură este transformată mai târziu în naționalizare totală, prin: 2. Decretul-Lege pentru trecerea în proprietatea și posesia Statului a acțiunilor pe care evreii le au în societățile de voiaj și turism din 26 Septembrie 1941 (Monitorul Oficial No. 228)580. * * * Pe lângă măsurile active de expropriere, blocare sau
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]