1,457 matches
-
al meu, bătut de viscol și cenușă În lanțuri, sub zăvoare, ai gemut. Și când ai vrut să frângi robie și cătușe Trădarea a venit și te-a vândut. Ce greu blestem și ce osândă Ți-a scris pe frunte ’nalta stea. Mișei și hoți s-au strâns cu toții ca să vândă Pe cei ce vrură mântuirea ta. S-a-nvolburat Mihai ca un puhoi de munte, La Turda prin trădare a căzut. Și Tudor când porni Fanarul să-l înfrunte, Trădarea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
personalități pe care le propune pentru a fi numite membri ai Comisiei. Alegerea acestora se efectuează, pe baza sugestiilor făcute de statele membre, în conformitate cu criteriile prevăzute la alineatul (3) al doilea paragraf și la alineatul (5) al doilea paragraf. Președintele, ��naltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și ceilalți membri ai Comisiei sînt supuși, în calitate de organ colegial, unui vot de aprobare al Parlamentului European. Pe baza aceștei aprobări, Comisia este numită de Consiliul European, hotărînd cu majoritate
TRATAT din 7 februarie 1992 privind Uniunea Europeană (Versiune consolidată). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141190_a_142519]
-
Articolul UNIC Se acordă drapelul de luptă Brigăzii 15 Mecanizata "Podu ��nalt". PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU --------------------
DECRET Nr. 74 din 22 aprilie 1996 privind acordarea drapelului de lupta Brigazii 15 Mecanizata "Podu Înalt". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114465_a_115794]
-
în smintitele lor guri Gloria neamului nostru spre-a o face de ocară, Îndrăznesc ca să rostească pân’și numele tău, țară.” (M. Eminescu) Circumstanțialul de mod are o componentă semantică negativă, mascată de prepoziția fără (de): „Cât e întinsul și-naltul luminii, / Dumnezeu singur arde suav câteodată prin tufe / fără de-a mistui.” (L. Blaga) Construcția maschează adesea o relație sintactică de coordonare adversativă: Citește fără a reține nimic. = Citește dar nu reține nimic. În același mod, în anumite enunțuri, structurile
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-se și scuturându-se o dată voinicește, iară și-arată puterile sale...” (I. Creangă) „E trist, adaose liniștită și cu glasul puțin mai adânc.” (M. Eminescu) „M-am apărat zadarnic și mă strecor din luptă În umbra lunii albe, cu lancea naltă ruptă.” (T. Arghezi) „... De-aici luăm / iarăși drumul Spre țărm și valea trădate-nmiit / pentr-un cer chemător și necunoscut.” (L. Blaga, 151), „Și e foarte rezistentă, ține și trei kilograme.” (M. Preda, Cel mai iubit, 172), „Acum câte fac
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o fi părut că-i de vânzare. Poate e numai bună pentru a fi donată și transformată în casămuzeu.” GEORGE LESNEA (n. 25 martie 1902, Iași; d. 6 iulie 1979) „Ultimul mohican al ambianței de boemă și de spirit î nalt de la „Viața Românească” și Academia liberă. El atrăgea prin scăpărările de spirit și prin bunătate funciară. Nu avea iarba fiarelor, dar cu firea lui caldă, primitoare, dăruito are, generoasă era în stare să deschidă orice uși, oricât de tare ar
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vie, conferindu-i forma serafică. În Mortua est, „umbra de-argint stralucita,/Cu-aripi ridicate la ceruri pornită se înalță spre poduri de argint, prin ploaie de raze, ninsoare de stele”. În biserică, întunecatul Demon vede cum „Se apropie umbra nalt-a unui înger.” Iubita moartă purtase strai de argint al unui elf de nea, devenind eterică în ascensiune, când „Nori străbătea o umbră de argint”. Metalul alb prezidează în egală măsură elementul acvatic, argint fluid, invocarea acestuia având loc în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de zici că au coborât dintr-un tablou de Nicolae Grigorescu. Bătrânul nu mai ară pământul. Îl dor picioarele și-l bate gândul să meargă la un spital din Aiud. «O mai făcut și cei de la Zlatna un coș mare, ‘nalt, ca să nu vie fumu’, da’ toate chimicalele pică acu pe noi. Nu se mai fac bine merele, cartofii...» Feciorul din București l-a sfătuit să vândă boii. Nu-i vând... Îi las... să fie acolo...» Suprema gratuitate are înțelesuri vechi
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
în sfera terminologiei de reverență. Cuvinte ca jupân, chir, cocon, observă L. Șăineanu (Încercare asupra semasiologiei limbei române, 1887), „ilustrând odinioară personalitățile cele mai marcante ale societății, au scăpătat și scapătă încă până la clasele cele mai de rând, devenind, din nalte titluri de nobleță, niște formule banale, de cele mai multe ori luate în bătaie de joc“. Să nu pierdem nici acum din vedere fața dublă a procesului. Cuvintele, spunea Simion Ștefan, trebuie să fie ca banii. Unele din ele, am putea replica
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
1858. O hotărâre din 1856 prevede adoptarea literelor latine „atât în cărțile didactice, cât și în scriere“, dar sistemul ortografic recomandat menține, în chip straniu, o slovă chirilică solitară: . „Noi plânserăm prin jealbă către igemonie, / Iar domnul ne trimise la nalta Eforie. / Această Eforie pe toți ne împăcă, / În polcul lui az-buche păstrând pe î și .“ Bizareria, cum era de prevăzut, a stârnit ironii și proteste; „pântecosul - scrie G. Sion - [...] se vede că n-au găsit loc în Dâmboviță ca să se
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
terestră a unei lumi stând sub semnul unui travaliu cotidian. Nimic eminescian În toate acestea, dar Heliade vede turmele „Încărcate cu materie telurică”. Curând Însă toată mișcarea și toate ,,zgomotele” s-alină, lumea terestră intră sub stăpânirea universală: „E noapte naltă, naltă; din mijlocul tăriei Veșmântul ei cel negru, de stele semănat, Destins coprinde lumea, ce-n brațele somniei Visează câte-aievea deșteaptă n-a visat.” Motivele poetice evocate În tabloul Înserării sunt În mare parte inedite. Planul terestru stă sub semnul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a unei lumi stând sub semnul unui travaliu cotidian. Nimic eminescian În toate acestea, dar Heliade vede turmele „Încărcate cu materie telurică”. Curând Însă toată mișcarea și toate ,,zgomotele” s-alină, lumea terestră intră sub stăpânirea universală: „E noapte naltă, naltă; din mijlocul tăriei Veșmântul ei cel negru, de stele semănat, Destins coprinde lumea, ce-n brațele somniei Visează câte-aievea deșteaptă n-a visat.” Motivele poetice evocate În tabloul Înserării sunt În mare parte inedite. Planul terestru stă sub semnul pulsației
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
om leneș); * raportul de coordonare în propoziție ("Pe polița din dreapta, pe o farfurie, stă uitată o bucată de cașcaval." Emil Gârleanu, Când stăpânul nu-i acasă; în această categorie de exemple se încadrează și enumerația: "O văz limpede, așa cum era. Naltă, uscățivă, cu părul alb și creț, cu ochii căprui, cu gura strânsă și cu buza de sus crestată în dinți de pieptene, de la nas în jos." Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) sau în frază: "și ăști doi meri înfrunzesc, înfloresc, se
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prin raportare la diferite criterii) și funcția sintactică: (a) "Atunci eu mă dau iute pe-o creangă, mai spre poale, și odată fac zup! în niște cânepă, care se întindea de la cireș înainte și era crudă și până la brâu de naltă. Și nebuna de mătușa Mărioara, după mine, și eu fuga iepurește prin cânepă, și ea pe urma mea, până la gardul din fundul grădinii, pe care neavând vreme să-l sar, o cotigeam înapoi, iar prin cânepă, fugind tot iepurește, și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
numai o punte, asta însă cum nu mai sunt puține în asta lume. Dincoace și dincolo, pe un mal și pe altul, tot câte o frunte de punte păzită tot de câte patru lei dormitori. [...] Astă casă era lungă, lată, naltă, ca și o biserică din cele mai frumoase... jur-împrejur păreții erau acoperiți cu fel de fel de mătăsuri și alte lucruri minunate; pe jos, pe pământ, pe unde umblai cu picioarele, era nu știu ce strălucitor ca oglinda și moale ca perina
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nu, iată !... Am avut la vreme magistrul potrivit la... Geografie: Victor Tufescu ! Dați-mi voie... Nu-l mai văzusem demult pe domnu’ Trandafir... Îmi închipuiam că e pensionar, că trebuie să fi îmbătrânit. Eu îl vedeam însă tot ca odinioară, nalt, bine legat, cu mustăcioara neagră pe care și-o tundea totdeauna scurt, zâmbind cu bunătate, încruntându-se câteodată, insuflându-ne un respect nemărginit... O vorbă de duh chinezească spune cam așa: Dă-i unui om un pește și-i vei
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
în lanțuri/, Pentru sfânta libertate/ de care noi n-avem parte". Dar și "Privesc din Doftana prin gratii de fier / departe în zare un petic de cer/ Ah, spargeți-mi ziduri și lanțuri sfărmați, să zbor ca un șoim peste nalții Carpați..." Când spre ziuă ne conduceam musafirii, toți agenții de miliție afectați zonei, făceau rondul pe trotuarul din fața casei noastre, nehotărâți dacă să intervină sau nu, nelămuriți dacă acolo fusese o întâlnire subversivă sau o simplă adunare de bețivani patrioți
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Manole zece Care-i și întrece. "Iată zidul meu! Aici aleg eu Loc de mănastire Și de pomenire. Deci voi, meșteri mari, Calfe și zidari, Curând vă siliți Lucrul de-l porniți, Ca să-mi ridicați, Aici să-mi durați Mănastire naltă Cum n-a mai fost altă, Că v-oi da averi, V-oi face boieri, Iar de nu, apoi V-oi zidi pe voi, V-oi zidi de vii Chiar în temelii!" Meșterii grăbeau, Sferile-ntindeau, Locul măsurau, Șanțuri largi
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
mai vedea, Ci se auzea Din zid că zicea: "Manole, Manole Meștere Manole! Zidul rău mă strânge, Viața mi se stinge!". Pe Argeș în gios, Pe un mal frumos, Negru-vodă vine Ca să se închine La cea mănăstire, Falnică zidire, Mănăstire naltă Cum n-a mai fost altă. Domnul o privea Și se-nveselea Și astfel grăia: "Voi, meșteri zidari, Zece meșteri mari! Spuneți-mi cu drept, Cu mâna la piept, De-aveți meșterie Ca să-mi faceți mie Altă mănastire Pentru pomenire
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Din coadă de câine nu faci sită de mătase; Dacă plouă în luna mai, la toamnă culegi mălai; Să ne vedem când s-or vedea iepurii în biserică; E bun de pus în cânepă; E bun de trimis după moarte; Nalt ca bradul, prost ca gardul; Pentru un păduche nu arunci cojocul în foc; Tot țiganu își laudă ciocanu; Beți și mâncați și din barbă să nu dați; Bogatul nu-l crede pe cel sărac, nici sătulul pe cel flămând; Se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
perfecte" cum le numea G. B. Vico nu mai sunt de ajuns, artistul creând, prin forța de sugestie a cuvântului, orizonturi nelimitate ce se revelează necontenit privirii: Poezia are privilegiul de a transcende limita oricărui spațiu finit. „Perdeaua de tufe nalte" desemnează în versurile Iui Leopardi „limita" dincolo de care se sugerează o continuitate a spațiului ca „infinitate non definită" (după cum o denumește Assunto în studiul Interpretări ale spațiului). Poetul aspiră, prin urmare, la crearea unor imagini detașate de orice contingență reală
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
copilăriei mele, este sărbătoare, este firul ce ne leagă, este locul care astupă rănile, este casa inimii iluminată de prezența lui Iisus. Inimă de mamă de 2.12.2007, zi în care aveam 37 ani.. .de la majorat Cât-îi Repedea de-nalt Cu omăt s-a îmbrăcat. Numai a mea inimioară Haină caldă nu mai are. Am crescut doi puișori, Ce-au zburat la cuibul lor! Și arar pot să mai treacă Pe la casa părintească. De când, mamă, ați plecat Multe lacrimi am
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
durdulie, Cu părul de tuci. N-ai de unde să-1 apuci. Și are un batic pe cap De-o vară nu 1-a spălat. Și mai are un cojocel Din treizeci de piei de miel. Iar când se-mbracă namila Era naltă ca cămila. Și-a avut și ea barbat Și 1-a dat contract la stat. Era mic și crăcănat Și cădea noaptea din pat, Mai purta și evazați De velură cam roșcați, Pălării ca mexicanii Cum le poartă gogomanii. Zurgălăi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
copilăriei mele, este sărbătoare, este firul ce ne leagă, este locul care astupă rănile, este casa inimii iluminată de prezența lui Iisus. Inimă de mamă de 2.12.2007, zi în care aveam 37 ani.. .de la majorat Cât-îi Repedea de-nalt Cu omăt s-a îmbrăcat. Numai a mea inimioară Haină caldă nu mai are. Am crescut doi puișori, Ce-au zburat la cuibul lor! Și arar pot să mai treacă Pe la casa părintească. De când, mamă, ați plecat Multe lacrimi am
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
durdulie, Cu părul de tuci. N-ai de unde să-1 apuci. Și are un batic pe cap De-o vară nu 1-a spălat. Și mai are un cojocel Din treizeci de piei de miel. Iar când se-mbracă namila Era naltă ca cămila. Și-a avut și ea barbat Și 1-a dat contract la stat. Era mic și crăcănat Și cădea noaptea din pat, Mai purta și evazați De velură cam roșcați, Pălării ca mexicanii Cum le poartă gogomanii. Zurgălăi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]