1,762 matches
-
textul îi arată cititorului că un anume fenomen este filtrat printr-un punct de vedere în momentul trecerii de la primul plan la planul secund, construit pe imperfect. Să analizăm următorul fragment din Jean Giono: Deodată, Bobi văzu întregul câmp de narcise înflorit și o fată care fugea în goana mare peste câmp. Se repezi după ea. Auzi jucând dinapoia lui tuspatru copitele cerbului, apoi tropotul care-l ajungea din urmă, apoi fuga-i ușoară alături de el. Cerbul își azvârlise capul pe
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
pereții casei, în față, în spate, dar și pe latura ves- tică împărățesc florile și verdeața. Flori de tot felul, unele băștina- șe, altele aduse tocmai din Insula Reunion, iar o parte din cele ce cresc și pe la noi: brândușe, narcise, stânjenei, ciuboțica cucului, busuioc, gladiole. Un cireș bătrân, un prun tânăr, un dafin și un smo- chin pe rod completează un spațiu ca de grădină botanică, în care ga-zonul ocupă cei mai mulți metri pătrați. Într-un colț al gră- dinii, Adina
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
orașul Brive la Gaillarde, ierni- le sunt un fel de floare la ureche. Dacă avem în vedere fie și numai faptul că unele flori, din care o parte se găsesc și pe la noi (brându- șele de primăvară, ciuboțica cucului, cameliile, narcisele, fără a mai pomeni de ghiocei și de toporași), se grăbesc să apară chiar și prin februarie, afirmația de mai înainte nu e o metaforă, ci o realitate, pe care am constatat-o cu propriile priviri. Și nu o singură
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
montană, a na-turii, în desfășurarea ei grandioasă. Flora și fauna de aici fac și ele renumele zonei. Pe pantele abrupte sau pe înclinările ierboase cresc tot felul de plante, cum ar fi crinul de pădure, arbuștii de cu- loare mov, narcisa galbenă cu trompă, care crește și pe la noi, dar și multe altele încă, toate dând peisajului un aspect coloristic pictu- ral. Am văzut până și toporași, și, mirați-vă, sânziene. Mi se părea că sunt la mine acasă. Nu mai
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
Mirela Ninu Emil Corneliu Limba engleză: Apostol Valentina Dragu Gabriela Bratu Anca Limba franceză: Petrache Eugenia Roșca Vasilica Tifu Maria Vasile Viviana Aria curriculară "Om și societate": Istorie: Bănică Robert Bulai Daniela Pop Livia Discipline socio-umane: Băiașu Alina Gabriela Bîtlan Narcisa Blaj Ramona Maricoiu Mihaela Geografie: Oprea Florina Radu Ramona 41 Religie: Budu Mihai Doboșeriu Florentin Constantin Aria curriculară matematică și științe: Matematică: Cobzaru Daniela Niculae Eugeniu Pietrariu Dumitru Cozoș CeraselaLiliana Suciu Nicoleta Șargu Rodica Vărgatu Adrian Fizică: Argintaru Cristina Elena
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
de atracție ce o crează), fondul de vînătoare și pescuit, resursele hidrotehnice (formate din cursurile de apă, lacurile de diverse tipuri și mărimi), monumente ale naturii (peșteri, lacuri naturale, cascade, stânci izolate și diverse forme de relief), floră dosebită (liliac, narcise etc.), faună rară, rezervații geologice etc. Un rol determinant În realizarea turismului Îl ocupă pămîntul, locul de concepere și desfășurare a activității turistice. Un loc aparte Îl deține acea parte a pămîntului care are ca destinație principală turismul și care
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Dintre acestea enumerăm: Cheile Brusturet și DÎmbovicioara - comuna DÎmbovicioara, Cheile Ghimbavului-Rucăr (Argeș); Cheile din Piatra Craiului - Zărnești (Brașov); Grota Haiducilor, Grota cu Aburi, Peștera Hoților, Grota Șerban, Șapte Izvoare - Herculane, Sfinxul Bănățean - Topleț, Pasul Domașnea numit și Poarta Orientală, Poiana Narciselor de la Zervești - Turnu Ruieni (Caraș Severin), Cascada Ialomiței, Cheile Tătarului și Zănoagei - Moroeni (DÎmbovița), Poiana cu narcise Padeș - Cloșani, Cascada - Tismana, Cheile Sohodolului, „Inel” Valea Sohodului - Runcu, Defileul Jiului, Bumbești-Jiu, Castanii comestibili - Satu Crasna de Vale, comuna Crasna, Cheile Gilortului
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Brașov); Grota Haiducilor, Grota cu Aburi, Peștera Hoților, Grota Șerban, Șapte Izvoare - Herculane, Sfinxul Bănățean - Topleț, Pasul Domașnea numit și Poarta Orientală, Poiana Narciselor de la Zervești - Turnu Ruieni (Caraș Severin), Cascada Ialomiței, Cheile Tătarului și Zănoagei - Moroeni (DÎmbovița), Poiana cu narcise Padeș - Cloșani, Cascada - Tismana, Cheile Sohodolului, „Inel” Valea Sohodului - Runcu, Defileul Jiului, Bumbești-Jiu, Castanii comestibili - Satu Crasna de Vale, comuna Crasna, Cheile Gilortului - Novaci, Grădina Botanică din RÎnca - Novaci, Cheile Galbenului - Baia de Fier, Cheile Oltețului și Pădurea de Castani
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
largă: Șugag - „În poiana la Oașa” a doua duminică din august (Alba); Fundata - Nedeea munților (luna iulie), Predeal - serbările zăpezii (februarie), Zărnești - Floarea de colț (Brașov); Herculane - festival „Hercules” de factură complexă În luna iulie, Turnul Ruieni - sat Zervești - Sărbătoarea narciselor (a doua duminică din mai) (Caraș-Severin); Padeș - evocarea istorică (mai), Tismana - festivalul cîntecului și portului popular din Gorj (aproximativ 15 august), Polovragi - Nedee tradițională (Gorj); Orăștioara de Sus - Întîlnire cu istoria (prima duminică din mai la Costești), Sălașul de Sus
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de Jos (Valea SÎmbetii, Urlea), Victoria (Fața Pădurii), județul Brașov; Moroeni - 6 cabane (Scropoasa, Cota 1000, Padina, Peșterea și Zănoaga), județul DÎmbovița; Novaci (RÎnca), Bumbești Jiu (Lainici), Runcu (Sohodol), Baia de Fier (Peștera Muierilor), județul Gorj; Sălașul de Sus (Petrele, Narcise), RÎul de Mori (Lacul Negru șu Gura Zlatna), Orăștioara de Sus (Costești), Pui (Baleia, Măgura), Uricani (CÎmpul lui Neag, CÎmpușel, Pasul Vulcan ), Petrila (Voevodul, Lunca Florii), Lupeni (Peștera Bolii, Rusu, IEFS, Liceul Miner), Ramos (Prislop); Bănița; Bosorod; Cetate, județul Hunedoara
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
satul Borlova; - important centru etnografic și folcloric (țesături, cusături, piese de port, instalații de tehnică populară) În satul Borlova; - festival popular denumit „Măsurișul laptelui” În jurul datei de 23.04., obicei legat de plecarea oilor la munte; - festival folcloric interjudețean „Sărbătoarea narciselor”, ținut de regulă În a II-a duminică din mai la Zernești; - m. n.: Poiana narciselor de la Zernești; - condiții optime pentru ca localitățile Borlova și Zernești să fie declarate sate turistice; ZĂVOI. - săpături arheologice - urme materiale din epoca romană și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
În satul Borlova; - festival popular denumit „Măsurișul laptelui” În jurul datei de 23.04., obicei legat de plecarea oilor la munte; - festival folcloric interjudețean „Sărbătoarea narciselor”, ținut de regulă În a II-a duminică din mai la Zernești; - m. n.: Poiana narciselor de la Zernești; - condiții optime pentru ca localitățile Borlova și Zernești să fie declarate sate turistice; ZĂVOI. - săpături arheologice - urme materiale din epoca romană și halstatniană; - stațiune climaterică de interes național la Poiana Mărului; - hotel Scorilo la Poiana Mărului cu unități
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
eroilor români căzuți În primul război mondial; - m. n. - Peștera de la Gura Cetății, sat. Peștera; - m.n. - Lacurile Peloaga și Galeș; - arhitectură populară frumoasă, unelte de uz gospodăresc; - zonă etnoghrafică: Nucșoara; - serbare populară - Nedeia de la Sălașul de Sus; - cabanele: Pietrele și Narcise; VULCAN. - m.m. - monumentul eroilor din primul război mondial; - m.m. - statuia unui infanterist cu arma În mînă, monument Închinat eroilor din 1916-1918 (În curtea școlii generale nr. 1); - stațiunea Pasul Vulcan; - cabană; - linie de telegondolă; - pârtii de schi. URICANI. - m.arh. - unele
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Strategii de orientare a interacțiunilor cu copilul deficient de auz în vederea declanșării conversației spontane și organizate Prof. psihopedagog Narcisa Nistor Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca Comunicarea umană este modul fundamental de interacțiune psihosocială a persoanelor. Comunicarea umană se efectuează în sisteme și limbaje complexe în principal prin simboluri verbale. Prin comunicarea umană se operează „schimburile de semnificații”. Comunicarea
Strategii de orientare a interac?iunilor cu copilul deficient de auz ?n vederea declan??rii conversa?iei spontane ?i organizate by Narcisa Nistor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84349_a_85674]
-
SE = Ion Coteanu, Structura și evoluția limbii române (de la origini până la 1860), [București], Editura Academiei R.S.R., 1981. Coteanu Bidu-Vrănceanu = I. Coteanu, A. Bidu-Vrănceanu, Limba română contemporană, vol. II, Vocabularul, București, Editura Didactică și Pedagogică, [1975]. Coteanu Forăscu Bidu-Vrănceanu = Ion Coteanu, Narcisa Forăscu, Angela Bidu-Vrănceanu, Limba română contemporană. Vocabularul, ed. revizuită și adăugită, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1985. DA = Dicționarul limbii române. Tomul I-II (A lojniță). București, Socec, apoi Universul, 1913-1948. DAF = Le Dictionnaire de l'Académie Française, ediția a
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
În uriașa grădină a lui Monet, mi s-a rupt pur și simplu filmul. Ce să spun? Căci nici dac-aș fi Dimitrie Anghel n-aș birui să descriu sutele de culori și miresme care țâșneau din mii de zambile, narcise, lalele, camelii, trandafiri, azalee, cireși japonezi, pansele, sălcii, leandri. Cum să dau glas extazului? M-am așezat ca năucă pe-o bancă lângă lacul cu nuferi, am închis ochii să țin minte pururi tabloul, i-am deschis ca să fiu sigură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
se înălța în adieri de aur spre soare. Caliciu desfăcut, el primea în rănile lui culorile pe care, în ceasurile bogate ale zilei, le răspândise cu mărinimie. Le lua și le ducea în mormântul lui de zambile, trandafiri, violete și narcise. Mormântul viu întindea în zare un giulgiu minunat. Spațiul fremătă și toată zăpada se stinse; rugul aprins se preschimbă într-o nesfârșită marmură albăstrie. Luna ieși argintie din valul de lumină în care mai devreme, clară și tânără, se îneca
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
am scris o scrisoare foarte frumoasă, la care mi-a răspuns... după vreo zece ani. — În Australia nu ați cântat, dar ați fost vreodată? — Nu, dar nici nu am vrut foarte tare. Ah, știu! Nu am fost niciodată în Poiana Narciselor. Toata viața mi-am dorit! Trebuie să fie așa de frumos... — Câțiva dintre cei mai frumoși bărbați pe care i-ați întâlnit? — Da’ cine se uita la ei? Nu, glumesc acum, dar să știi că pe mine bărbații frumoși nu
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
50 - 60 %. Plante atacate și mod de dăunare. Insecta este polifagă, hrănindu-se cu diferite plante de camp sau din depozitele de păstrare; la înmulțirea în masă ea poate produce daune la culturile de cartof, sfeclă, castraveți, dovlecei, ceapă, allele, narcise și mai ales la ciuperci. Atât insectele adulte cât și larvele rod galerii scurte și ramificate în tulpinile și pălăria ciupercilor. Ca urmare a atacului, ciupercile se brunifică, se înmoaie și putrezesc; procesul de putrezire a ciupercilor se intensifică atunci când
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
dimidius) -semi (lat. semi-) "jumătate"; poli (gr. πολυ-, πολύς) - multi-(lat. multi-, multus-). Cronologic, dubletele afixoidale aparțin perioadei de interferență lingvistică greco-latină, începând cu secolul I î. H. Abordând studiul sinonomiei în termenii lingvisticii matematice, din perspectiva raporturilor dintre mulțimi, Narcisa Forăscu (A. Bidu-Vrănceanu, N. Forăscu, 2005: 99-119) a pus în valoare trei tipuri de relații semantice între sinonime, la care vom raporta teoretic, sistemul afixoidelor greco-latine: (1) "raporturi de identitate" (opoziție zero): mono-/ uni-; (2) raporturi "de suprapunere parțială" (opoziție
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
din limba franceză de Dan Slușanschi, Paideia, București. BESSE, B. de, 2014: Bruno de Bessé, "Alain Rey terminologue", în volumul Au bonheur des mots. Hommage à Alain Rey François Gaudin (coord.), PURH, Mont-Saint-Aignan. BIDU-VRĂNCEANU, Angela; FORĂSCU N., 2005: Angela Bidu-Vrănceanu, Narcisa Forăscu, Limba română contemporană, Lexicul, Editura Humanitas Educational, București. BIDU-VRĂNCEANU, A., 2007a: Angela Bidu-Vrănceanu, Lexicul specializat în mișcare. De la dicționare la texte de Angela Bidu-Vrănceanu (2007a), Editura Universității, București. BIDU-VRĂNCEANU, Angela (coord), 2010: Angela Bidu-Vrănceanu, Terminologia lingvistică, EUB, București. BIDU-VRĂNCEANU
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
moderne ale limbii române literare", în Limba Română, IX, nr. 2, București. COTEANU, Ion 1973: Ion Coteanu, Stilistica funcțională a limbii române. Stil, stilistică, limbaj, Editura Academiei, București. COTEANU, 2007: Ion Coteanu, Formarea cuvintelor în limba română, volum editat de Narcisa Forăscu, Angela Bidu-Vrănceanu, Editura Universității București. CURTIUS, Ernst Robert, 1970: Ernst Robert Curtius, Literatura europeană și Evul mediu latin, traducere Adolf Armbruster, Editura Univers, București. CVASNÎI-CĂTĂNESCU, M., 2007: M. Cvasnîi-Cătănescu, Titlul jurnalistic, în Media. Studii și eseuri, Ilie Rad (coord
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
o discretă dezaprobare, cuvinte care implică, în orice caz, o recunoaștere a caracterului seducător al protagoniștilor flirtului. "O a doua viață" Însă flirtul nu este doar acest joc de oglinzi, acest joc al amorului propriu. Nu este doar această floare, narcisă sau roză, pe care mondenii din la Belle Époque, preocupați de înfățișarea lor, adoră să și-o "prindă de corsaj"44 sau "de reverul fracului"45. Nu este doar o tușă finală, un ultim șic adăugat unei toalete impecabile. Acest
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Iarbă șerpuita În umbră pământului Îmi trebuie Îndrăzneala de lup celest Să trec prin arbori cu sângele Înflorit. Suflet de primăvară Subsemnatul Malin, culturist și premiat la poezie Crescut de mic În Grădina Botanica, Iași Trebuie să dau foc la narcise; Peste câteva clipe va sosi trăsura cu fețe Am dat cinci lei paznicului Să le arate rugul unde ard Cromozomii zeflemiști cu pălăria pe ochi Și să le spună minciuni că flacăra nu are magie Că de fapt ochii mei
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
o poezie proaspătă, Încărcată de lumină, În care pulsează „cromozomii zeflemiști cu pălăria pe ochi”, pregătiți să ia viața peste picior. „Subsemnatul, Malin, culturist și premiat la poezie/ Crescut de mic În Grădina Botanica, Iași/ Trebuie să dau foc la narcise;/ Peste câteva clipe va sosi trăsura cu fețe/ Am dat cinci lei paznicului/ Să le arate rugul unde ard/ Cromozomii zeflemiști cu pălăria pe ochi/ Și să le spună minciuni că flacăra nu are magie”.... Pe un ton jucăuș, poetul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]