10,006 matches
-
dori să le transmiteți cititorilor revistei „Clipa”? - Să se iubească. E cel mai frumos dar lăsat de Dumnezeu. Să prețuiască viața. Și cartea. Și să nu uite de unde au plecat, oricât de fericiți și împliniți ar fi departe de pământul natal. Să nu uite și să fie mândri că sunt Români. Octavian Curpaș Phoenix, Arizona Referință Bibliografică: De vorba cu Mariana Cristescu, autoarea Istoriei Romaniei in pagini muzicale / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 138, Anul I, 18 mai
DE VORBA CU MARIANA CRISTESCU, AUTOAREA ISTORIEI ROMANIEI IN PAGINI MUZICALE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_mariana_cristescu_autoarea_istoriei_romaniei_in_pagini_muzicale_.html [Corola-blog/BlogPost/343183_a_344512]
-
și alte câteva cărți ce ne atestă existența milenară pe această gură de rai, numită Bucovina, cu un singur gând: ca prin intermediul „ZORILOR BUCOVINEI”, „publicației ce are o voce distinctă, să-l convingă pe fratele său Gheorghe Ciocălău din satul natal, Berestea, pe toți consătenii și conaționalii din această parte înstrăinată de Țară, că trebuie, în sfârșit, să înțeleagă greșeala politică că nu sunt „moldoveni”, ci Români, demni urmași ai lui Decebal și Traian, că e timpul să se întoarcă la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/suntem-romani-nu-moldoveni/ [Corola-blog/BlogPost/93590_a_94882]
-
ticluit“ folosind metafore și cuvinte meșteșugite. Iubitor de neam și de loc, simte nevoia aprigă de a clădi un trecut îndepărtat, evocând acest trecut prin fapte reale subliniate de imaginar, ca un reper, o mărturie poetică dedicată Reghinului sau localității natale ( Somnul orașului, La Rușii-Munți). Impresionantă dragostea sa față de satul său, Rușii Munți, un loc binecuvântat. “La Rușii-Munți se toarce veșnicia / Stă Bursucău-n mâini cu-n fus de timp,/Dumnezeiescul Scaun stă de veghe,/ La firul vieții-n fiece-anotimp./ La Rușii-Munți
CATARGE PESTE TIMP de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1484507056.html [Corola-blog/BlogPost/374191_a_375520]
-
cer albăstriu Ca o Vrăjitoare... m-atrage în capcană, Simt cum mă îmbată, ca pe-o fetișcană. Privirea mea mirată pătrunde parcă-n Rai Văd flori catifelate și-aud cânt de nai. Duioasa melodie pătrunde-adânc în suflet. Doru-mi de plai natal, începe al său umblet. Cu adieri ușoare m-atinge-n vis, el, Vântul Lacrima usucă ce mi-o stârnise... Gândul. Zăresc pe-aleea mea cu mândri pomi de tei, Fetița de atunci, zburdând printre ei. Părul în codițe, strălucea la soare. L-
PE PAGINA-NCĂRCATĂ CU AMINTIRI IUBITE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 by http://confluente.ro/Pe_pagina_ncarcata_cu_aminti_doina_theiss_1392284533.html [Corola-blog/BlogPost/364106_a_365435]
-
Despicând munții și sfărâmând stâncile,/ Și încovoind pădurile,/ Ori spulberând arăturile” (Imn). Ion Brad (România, poet, prozator, editor, ambasador cultural al națiunii române) este un mare uibitor de țară și neam, este omul care păstrează cu sfințenie amintirile despre meleagurile natale. Astfel, Domnia Sa ne destăinuie: „ Aici, unde și clipa e fața unui veac,/ În țara ce privește cu ochi și sori de rouă/ Și fiecare piatră-i hrisov romano-dac/ Și fiecare frunte e o cetate nouă,/ Unde vorbesc izvoare cu stelele
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1491277087.html [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
împodobească casa firii./ Tramvaiele merg pe sârme/ și rândunicile pleacă toamna/ Iar golul lăsat îl umplu cu aer rece” (Aer rece). Nicolae Dragoș (România, scriitor, poet, publicist) ne prezintă o poezie, cu caracter clasic, plină de dragoste autentică pentru țara natală, respectiv spunând: „Văd Țara ca un imens trup,/ Din care trupuri vii se rup.../ Trezește-te popor român,/ Spre-a fi pe trupul tău stăpân!”(Văd Țara...) și o altă poezie prin care deplânge durerea neamului este „Să nu mă
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1491277087.html [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
parc-aș fi eu... Dincolo cine/ Îmi luminează marginea de zi?” (Printre silabe). Nicolae Dan Fruntelată (România, poet, ziarist, redactor), cu un vers alb, vine în fața cititorului cu stări de regrete ce dezvăluie sentimentul curat, plin de durere, față de țărâna natală: „Eu nu pot spune: Noapte bună, România,/ Oriunde te-ai afla!/ Pentru că tu nu te mai afli nicăieri/ Decât, poate, în inima mea/ Într-o stare de veghe chircită/ Într-o stare de frică/ Așteptând judecăți și sentințe/ Țara mea
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1491277087.html [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
iubire./ Să mistuiesc ca strugurii în teasc,/ să mă cobor, să mă înalț/ Ca frunza care moare, ca să învie.” (Ruga unui vis pustiu). Mihail Janto (Germania, medic, scriitor, poet) este intelectualul care, la nesfârșit, trăiește cu sufletul între drumuri, cel natal și cel adoptiv, astfel, deznodând mereu amintirile și prezentul: „Am fugit din țară înotând Dunărea pe data de 8 Noiembrie 1980 cu riscul vieții! Eram atât de scârbit de regimul de atunci, vedeam în jurul meu doar suflete triste și înjosite
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1491277087.html [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
un singur autoturism pentru a-i transporta din punctul A în B, ci mai multe, mai mari, mai înalte și mai robuste, adevărate tancuri pe șosele. Ei, nu dețin doar o casă de locuit, ci mai multe: una în orașul natal, a doua la munte, a treia pe litoral și eventual a patra în zona mării Mediterane, pentru că este la modă să fie așa. Atunci când pragmatismul este înlocuit de frustrările din anii tinereții, când oameni care erau foarte săraci în copilărie
GRANDOMANIA ŞI FRUSTRĂRILE OMULUI MODERN de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 by http://confluente.ro/Grandomania_si_frustrarile_o_paul_gheorghiu_1394172133.html [Corola-blog/BlogPost/380712_a_382041]
-
meu, profesorul Emil Istocescu, care s-a implicat cu dăruire în cercetarea operei autorului, în special al volumului „Brațul Andromedei”, publicând câteva cărți de referință despre opera lui Gib I. Mihăescu. George ROCA: Care au fost motivele plecări din orașul natal? Erați deja cunoscut în Drăgășani ca persoană publică, ca promotor cultural. Care a fost prima instituție de învățământ postliceal? Am aflat că ați studiat mai întâi la București la Școala Tehnică de Tehnoredactori „Dimitrie Marinescu” pe care ați absolvit-o
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_scriitorul_al_florin_tene_presedintele_ligii_scriitorilor_romani.html [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]
-
ȚENE: Chemați la Drăgășani de tatăl meu, care era în acea vreme șef-contabil la Banca Națională a raionului Drăgășani (iar Constantin Isărescu, tatăl lui Mugur Isărescu Guvernatorul Băncii Naționale, era inspector șef), am „încercat” să găsesc un serviciu în orașul natal. Normal, nu-i așa? Până la urmă am găsit de lucru la Stația de Radioficare din oraș, iar soția... contabilă la Intreprinderea de Transport Auto, tot în Drăgășani. Devenind redactor la Stația de Radioficare aveam zilnic o emisiune de o oră
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_scriitorul_al_florin_tene_presedintele_ligii_scriitorilor_romani.html [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]
-
frumos în el se naște cu durere și din durere. La rădăcina fiecăreia din ideile sale se găsește o rană. George ROCA: Deci reîntors la Drăgășani... ați avut o activitate culturală și literară destul de intensă! Al Florin ȚENE: În orașul natal, după ce s-a desființat Stația de Radioficare, în 1968 (atunci când s-au înființat județele) am lucrat ca economist la Baza de Aprovizionare Pentru Agricultură nr.38. Aprovizionam cu materialele necesare toate unitățile agricole din județ. Era multă muncă. Lucram și
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_scriitorul_al_florin_tene_presedintele_ligii_scriitorilor_romani.html [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]
-
Deci cam așa a fost o întoarcere la marea iubire, orașul Drăgășani! Așa cum își intitulase un volum de poezie prietenul meu, Anghel Dumbrăveanu, numit „Fluviile vizează oceanul”... așa și eu am considerat că „oceanul meu” a fost și este orașul natal. Acolo s-au născut cei doi feciori ai mei, Florin, care, astăzi, este specialist în imagine la televiziune, autor de reportaje, și Ionuț, doctor în istorie și drept, autor a 16 cărți publicate. George ROCA: Sunteți o familie complexă de
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_scriitorul_al_florin_tene_presedintele_ligii_scriitorilor_romani.html [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]
-
familiale din societatea evreiască. În Palestina primului secol o persoană nu era considerată ca un individ autonom și independent din punct de vedere social. Comunitatea, satul, familia constituiau structura socială care protejau și ofereau legitimitate oricărei persoane. În orașul său natal, Nazaret, populat probabil de aproape 1600 de locuitori, Iisus Hristos are la rândul Său parte de un cadru social, de recunoaștere și de securitate. Este evident faptul că El nu a trăit într-o familie izolată de contextul social al
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481178617.html [Corola-blog/BlogPost/344365_a_345694]
-
lor Nicolae și Ioana, fiind al patrulea copil al familiei. De mic copil, Gheorghe și-a manifestat pasiunea pentru zbor. Era îndrăgostit de avioane pe care le desena cu multă măestrie artistică. Copilul Gheorghiță urmează cursurile Școlii Gimnaziale în orășelul natal. După absolvirea acestora cu succes se înscrie la un Liceu teoretic din București pe care îl absolvă cu rezultate excepționale. Familia Mociorniță văzând că băiatul lor este un pătimaș al învățării, al cunoașterii sub toate aspectele, fac tot posibilul și
PE URMELE EROULUI GELLU de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/articole_1412265587.html [Corola-blog/BlogPost/369376_a_370705]
-
este impregnata cu otravă cu acțiune rapidă. -Dar cine are interes să te elimine!? -Dragă Aură, toată chestia asta cred că se trage de la reportajele mele despre afacerea vinului falsificat al clanul Ursescu. -Au aflat că ești venit în orașul natal și au pregătit acest atac. -Hai să chemăm poliția prin telefonul de urgență! -Bine! Constantin formă numărul și raporta ce i se întâmplă. Primi recomandarea să nu plece din acest loc. Nu după mult timp sosiră două autoturisme cu polițiști
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_saptea_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
rememora cu gândul să i-l povestească și lui Țină: „Sunt la vârsta când, din când în când, amintirile năvălesc peste mine precum cardul de vrăbiuțe asupra unui codru de pâine aruncat în grădina din fața casei. Mă întorsesem în orașul natal, Drăgășani, atras de un dor inefabil. Luasem o cameră la etajul întâi la Hotelul Rusidava și priveam pe fereastră la concetățenii mei ce se plimbau pe bulevardul Gib Mihăescu. Treceau alene discutând. Ași fi dorit să știu ce-i frământa
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_saptea_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
succes. Am citit-o și în volum, apărut la „Scrisul românesc” din Craiova. Am tăcut. Tăcea și el. Sorbeam în liniște din vinul rubiniu de Drăgășani. Se lașase înserarea și eu, încă, priveam gânditor de la fereastra hotelului trecătorii orașului meu natal de pe bulevardul Gib Mihăescu.” *** -Bună dimineață, Florin! O auzi din bucătărie pe Țină. -Bună iubita! M-am ridicat din pat, am făcut câteva exerciții ușoare de gimnastică și-am intrat în baie să mă bărbiereasc. Fac acest lucru în fiecare
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_saptea_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
-În mod sigur este scrisă de un epigramist contemporan cu Gib Mihăescu. -Altul nu poate să fie decât Cincinat Pavelescu ... -El este! Am citit-o prima oara în cartea profesorului Emil despre viața și opera scriitorului născut în orașul nostru natal. - Să numerotam cu un creionul fiecare cuvânt. Deci ... la cifra 4 se află cuvântul „totdeauna”, la cifra 9 cuvântul „te”, la 10 este „-nchini”, la 13 cuvântul „Pavilionul”, la 15 se află cuvântul „cu”, la 16 „umbre” și la 21
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_saptea_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
suntem ficțiune... E realitatea pe care o trăim. * Nu mult după prânz a venit și Constantin. Înainte de a incepe lectură îi povestirăm cele întâmplate cu biletul. -Și mie mi s-a întâmplat astfel de lucruri pe când eram în orașul nostru natal. -Și cum s-a rezolvat? -O să vă povestesc altădată. A fost situație complicată... -Florine eu plec la nepoțele. Trebuie s-o iau pe Catinca de la școală și apoi stau cu amândouă că Dana se duce la cumpărături. -Bine! Până
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_saptea_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
misiunea unui consul nu e ușoară, iar, pentru un profesionist român, Atena nu este un loc de relaxare. In același timp, vocația lucrului cu omul real, aflat nu de puține ori în situații-limită sau, pur și simplu, departe de locurile natale și dornic de susținere profesională și solidaritate, oferă satisfacții pe care, odată inițiat, nu ai cum să nu le apreciezi. De la servicii notariale până la acte de cetățenie, de la mărunte contravenții până la infracțiuni, de la incidente banale precum dispariția actelor de identitate
Consulul României la Atena, Lucia Fătu: „Alături de cetăţeanul roman, construim imaginea externă a ţării…” by http://uzp.org.ro/consulul-romaniei-la-atena-lucia-fatu-alaturi-de-cetateanul-roman-construim-imaginea-externa-a-tarii/ [Corola-blog/BlogPost/92693_a_93985]
-
cu duhul, Ca și luna și văzduhul. Fie-i dat ca totdeauna El să simtă adînc într-însul, Nastă lume trecătoare, După ce-i desăvârșit Și să-și vadă la picioare Acest dar neprețuit .* Copilăria și-a petrecut-o în satul natal ,într-o vale închisă de dealuri împădurite, în locuința părintească modestă , dar încăpătoare și gospodărească, care nu era lipsită de o anume eleganță rustică. Căsuța de la Ipotești, avea o arhitectură pur românească cu un pridvor care îpărțea umbra și lumina
DESPRE, DOMNUL EMINESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_domnul_eminescu_constanta_abalasei_donosa_1326472404.html [Corola-blog/BlogPost/361259_a_362588]
-
pe care și l-a ales și o carieră strălucită și îndelungată. Iar după ce își va împlini visul, într-o zi când administrația Bălăbăneștiului va fi capabilă să construiască o bază sportivă, să sperăm că Ionuț va reveni în comuna natală cu carnetul de antrenor în buzunar și va îndruma(antrena) elevii școlilor din zonă, devenind unul din antrenorii calificați (cu rezultate și experiență), specialist de care comuna are atâta nevoie. Autori: Nicolae Pământ/Florin Munteanu Despre Rugbyul în 7, sportul
Rugbystul Ionuţ Balaban – Sportivul Anului 2012 al comunei Bălăbăneşti by http://balabanesti.net/2013/01/12/rugbystul-ionut-balaban-%e2%80%93-sportivul-anului-2012-al-comunei-balabanesti/ [Corola-blog/BlogPost/339992_a_341321]
-
de conservare a unor documente în care se vorbește despre biserică. Reușește o conservare aparte, în sensul că a căutat și a studiat documente, a cules mărturii și s-a hotărât să le așeze astfel încât istoria bisericilor din comuna sa natală să nu se piardă, să reziste în timp, să poată fi cunoscute de generațiile de azi și de mâine. Este un fel anume prin care, iată, ne întoarcem la credință. Fără a ne cunoaște identitatea ca popor, ca națiune de
CHEMAREA CREDINŢEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1446938821.html [Corola-blog/BlogPost/374937_a_376266]
-
nimeni! Nu este la îndemâna oricui să scrie despre locuri, oameni și fapte. În afara documentării precise, care necesită timp și muncă, este nevoie de o anumită chemare către o asemenea acțiune, de un anumit imbold interior, de chemarea și glasul pământului natal, al țărânei din care ai fost plămădit. Demersul acestei acțiuni izvorăște, în acest caz, de la chemarea credinței. Pe măsură ce timpul se scurge, autoarea se simte mai ancorată în aceasta, dovadă a conștientizării realității înconjurătoare și a rolului autorului de literatură în
CHEMAREA CREDINŢEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1446938821.html [Corola-blog/BlogPost/374937_a_376266]