3,358 matches
-
rima și ritmul popular, precum și alăturarea vocabulelor regionaliste, neaoșe sau de-a dreptul nepoetice, cu neologismele, câteodată alese doar de dragul sonorității, dau o impresie de artificiu, amplificată și de abundența metaforelor și a comparațiilor. Experiența va contribui la diminuarea acestor neajunsuri, iar cele rămase vor avea un impact redus datorită mai cu seamă dramatismului noilor trăiri, legate de părăsirea locurilor natale după iunie 1940. În Poeme de peste graniță, primul ciclu din Furtuni pe Nistru, „crâncena tocmeală de norod” are drept urmare un
NICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
înzestrat cu reale calități de organizator și că știa să coordoneze foarte eficient cooperarea cu universitățile. Cunoscut sub numele de cod de Mr. Bradley, el a dirijat activitateaa a circa 4500 de oameni. Guvernul avea să-i reproșeze un singur neajuns: până la izbucnirea războiului, Oppenheimer se considerase un pacifist. Pe 16 iulie 1945, la ora 05:29, a fost detonata în deșertul din New Mexico prima bomba atomică, denumită „Fâț Mân”, care a 52 topit nisipul și a creat un crater
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
sa, București, 1937; Limba și literatura națională, București, 1938; Bogdan Petriceicu Hasdeu, un uriaș al culturii românești, București, 1939; O pildă vie: Petre Ispirescu, București, 1939; Din trecutul tiparului românesc. Câțiva tipografi mânuitori de condei, București, 1940; Cartea. Foloasele și neajunsurile ei, București, 1940; Ciprian Porumbescu ca om, ca român, ca artist, București, 1940; Poeții Văcărești. Viața și opera lor poetică, București, 1940; Un fericit înaintaș: Iancu Văcărescu, București, 1940; Un începător de nădejde: Anton Pann, București, 1941. Repere bibliografice: Perpessicius
PAPADOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288670_a_289999]
-
versuri în „Familia” (1888), apoi în „Drepturile omului”, „Contemporanul”, „Ilustrațiunea română”. O vreme urmează cursuri liceale și la Iași, unde, cuprins de o afecțiune subită pentru arta scenei, se înscrie și în clasa de declamație a Conservatorului. Dar, covârșit de neajunsuri materiale, nu-și poate termina studiile. Într-o călătorie prin Italia, din 1892, își alege pseudonimul Pincio după numele unei celebre grădini din Roma. La începutul aceluiași an, s-a angajat telegrafist în București. De aici e mutat la Brăila
PAUN-PINCIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288726_a_290055]
-
sale au stârnit controverse puternice, la fel ca și volumul de traduceri Eminescu összes költeményei, apărut în 1934, care pretindea a fi prima ediție completă în limba maghiară a poeziei eminesciene. A fost aspru criticat de profesorul Kristóf György pentru neajunsurile transpunerilor, explicabile prin superficialitate și cunoștințe literare destul de limitate. Nu era cuprinsă poezia lui Eminescu în întregime, nici ordinea pieselor nu corespundea cronologiei eminesciene. De multe ori traducătorul nu a înțeles textul original ori l-a înțeles greșit. Și alți
KIBÉDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287712_a_289041]
-
Vederea din anii ’30 înfățișează tihna, buna rânduială, stabilitatea unei burghezii mijlocii, cu obiceiurile, sărbătorile, interioarele, relațiile și vecinătățile ei, respirând siguranță și durabilitate (materie excelentă pentru o istorie a mentalităților). Anii ’80 stau, dimpotrivă, sub semnul apăsării și nesiguranței, neajunsurilor de fiecare zi adăugându-li-se panica demolărilor, Strada Parfumului, salvată de revoluție, făcând parte din perimetrul dintre Piața Muncii și Halele Obor, destinat sistematizărilor orbești. Memorabilă rămâne scena dărâmării bisericii Sfânta Vineri: o mulțime murmurând mocnit se adună zi
KERIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287710_a_289039]
-
natura”, în asigurarea „progresului” nelimitat și mai ales în generarea „efectelor colaterale” ce multiplică pericolele și riscurile tehnologice de genul poluării, al afectării sănătății, al morții plantelor, animalelor și chiar a oamenilor. Raționalitatea reflexivă este menită să corecteze astfel de neajunsuri prin demistificarea științei, prin introducerea criteriilor etice ale evaluării produselor ei și prin stimularea reflexivității individuale bazate pe mecanismele culturale și cognitive ale raționalității comune. Societatea și natura, structura și individul nu mai sunt puse în antiteză, așa cum se întâmpla
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să fie o prioritate. Lipsa educației de bază, abandonul școlar sau o educație precară pentru tot mai mulți se asociază puternic cu sărăcia, delincvența, poluarea socială și ecologică, ineficiența economică, excluderea socială, democrația precară și cu tot cortegiul de alte neajunsuri sociale, culturale și economice. Pentru a contracara o astfel de stare, cu externalități sociale și efecte personale atât de indezirabile, investițiile publice în învățământul de bază nu pot fi sacrificate în numele formării unei elite performante prin învățământul superior. Apoi, economiștii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
oportunitățile de cercetare pe care până nu demult le monopolizau. Răspunsul ce a mai rămas la dispoziția universităților este reprezentat de sistemul de doctorat, unde încă dețin monopolul diplomelor și al tinereții cercetătorilor. Totuși, nici acesta nu este lipsit de neajunsuri, atâta vreme cât încă se probează forma feudală a dominării „scutier”-doctorandului de către „cavaler”-profesorul ce își apără cu cerbicie toate privilegiile. Universitățile europene se străduiesc acum să reformeze din temelii ciclul de studii al doctoranturii, să înlăture zgura tradițiilor feudal-nobiliare și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Istoria, 182-184; Alex. Ștefănescu, Dan C. Mihăilescu - show, RL, 1999, 27; Dicț. scriit. rom., III, 202-206; Manolescu, Lista, III, 415-419; C. Rogozanu, Un scriitor neîmplinit, RL, 2002, 12; George Scarlat, „Scriitorincul”, CL, 2002, 3; Marin Mincu, Criticul ornitorinc sau Despre neajunsurile criticii orale, LCF, 2002, 14; Mircea Iorgulescu, Cum vă place, „22”, 2002, 26; Daniel Cristea-Enache, „Scriitorincul”, ALA, 2003, 34. N.M.
MIHAILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288128_a_289457]
-
curios, dominată de blazare, de scepticism, pe un fond de melancolie, pe când Primarul Lunii și iubita sa, scrisă nu mult după prima aselenizare, e o încercare de meditație, în spirit umoristic, asupra relelor de pe pământ. Despre unele lipsuri, deficiențe și neajunsuri în domeniul dragostei, o comedie cu un umor ca la spectacolele de revistă, uneori chiar de un gust îndoielnic, semnalează cât de mult s-a subțiat vechiul filon al înzestrării sale de autor dramatic. La fel, compunerile intitulate „simple texte
MIRODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288173_a_289502]
-
Lipsite însă de resurse, de acces la credite, de o perspectivă managerială clară, majoritatea acestor asociații nu au reușit să își dovedească eficiența în exploatarea resurselor agricole. Al treilea model este cel al exploatării pe cont propriu a proprietății, cu neajunsurile productivității reduse, limitate de dimensiunile mici ale parcelelor, de semințele, răsadurile și rasele de animale de calitate îndoielnică, de tehnologia adesea învechită. Un al patrulea model se conturează de câțiva ani, însă este probabil abia la începuturi. El este stimulat
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
împărțite. Iată ce spun sătenii: România este diferită prin infrastructură, mărime, număr de locuitori. România are o economie slabă, nivel de trai mai redus, salarii mai mici și o conducere proastă, care a adus-o în această situație. Cu toate neajunsurile noastre economice, noi, românii, aveam o serie de bogății naturale, care nu sunt valorificate economic, frumuseți naturale, care nu sunt valorificate turistic, și oameni instruiți, inteligenți creativi, dar care pleacă din țară pentru că aici nu simt că au un viitor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
la primărie și duminica, la biserică; acolo unde majoritatea populației este de naționalitate maghiară (90,5%, în anul 1992), dar afirmă o identitate socială română; acolo unde oamenii au ales un nou primar, din cauza PUG-ului, și toată lumea vorbește despre neajunsurile economice cauzate de neimplicarea suficientă a administrației comunale în realizarea Planului Urbanistic General; acolo unde la ședințele UDMR-ului, ale PD-ului sau ale PSD-ului participă cu toții, indiferent de apartenența politică, pentru că interesele comunității sunt în aceeași măsură interesele
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
să semnalăm aici că, deși harponul poate fi azvîrlit în același fel ca și lancea, manevra e rareori practicată, iar atunci cînd este, nu dă totdeauna rezultate, din pricina greutății mai mari și a lungimii mai mici a harponului, care devin neajunsuri grave. De aceea, trebuie îndeobște să te apropii mult de balenă, înainte ca manevra să poată avea loc. Iată-l acum pe Stubb, un om care, prin umorul și prin sîngele rece pe care și le păstra pînă și în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de a Împinge pe creator la realizări superioare, de a grăbi procesul de trecere la calitate. Iată de ce, fără a uza prea mult de asemenea argumente, tov. Beniuc, Într-un articol recent din Contemporanul Îndemna poezia să-și depășească piedicile, neajunsurile, să-și Înmulțească semnele calității, mai vizibile dealtfel În acest domeniu decât În nuvelă. Iată de ce tov. Crohmălniceanu, În ultimul număr al Contemporanului, pune din plin problema calității În nuvelistica noastră. Să vedem Însă cum și În ce măsură se poate pune
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
măsură și stăpânire ecuația justă a raporturilor dintre opera literară, cititor, autor, obiectivul politic tactic, condițiile generale ale genului respectiv, cauza generală a clasei muncitoare. Literatura noastră a parcurs În timp scurt un drum lung, plin de piedici și de neajunsuri. Ea se află astăzi masiv pe pozițiile clasei muncitoare, ea participă efectiv la construirea socialismului. Ea merită deci să fie considerată ca atare, să fie tratată cu dragoste și cu Înțelegere, fără concesii principiale, dar cu pasiunea neistovită de a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
se referă nu numai la lupta pe plan național, dar și mondial. Nu se vede creșterea În lume a forțelor morale și materiale ale proletariatului și rezervele sale Împotriva celor mai agresive vârfuri ale burgheziei. (Ă). Trebuie subliniat că majoritatea neajunsurilor de care suferă Negura sunt legate de concepția naturalistă care mai influențează destul de puternic scrisul lui Camilar. Față de influențele naturaliste critica literară nu a reacționat așa cum s-ar fi cuvenit. Până și o cronică cum ar fi cea a tov.
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tocmai o deosebită atenție. Același birocratism critic aduce și incapacitatea de a semnaliza scriitorului adevăratele defecte și Îl Împinge pe critic să facă recenzii sută la sută elogioase, când nu e cazul (fiindcă privind Îngust lucrurile, el nu vede decât neajunsuri formale, acolo unde sunt neajunsuri reale). Așa s-a Întâmplat cu cronica Închinată În Flacăra volumului Ninei Cassian (An viu o mie nouă sute șaptesprezece), cu partea a doua din Evoluția poeziei Ninei Cassian de H. Bratu, Închinată analizei aceluiași volum
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
birocratism critic aduce și incapacitatea de a semnaliza scriitorului adevăratele defecte și Îl Împinge pe critic să facă recenzii sută la sută elogioase, când nu e cazul (fiindcă privind Îngust lucrurile, el nu vede decât neajunsuri formale, acolo unde sunt neajunsuri reale). Așa s-a Întâmplat cu cronica Închinată În Flacăra volumului Ninei Cassian (An viu o mie nouă sute șaptesprezece), cu partea a doua din Evoluția poeziei Ninei Cassian de H. Bratu, Închinată analizei aceluiași volum. În modul acesta poetului nu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
literare schematismul În prezentarea comuniștilor? Ei par adăugați acțiunii, introduși din afară, nu legați prin toate firele de acțiunea personajelor, de rolul personajelor. (Ă). În alte opere, comunistul se caracterizează prin aceea că ține discursuri cu orice prilej. De acest neajuns suferă Pavel Ilie din romanul lui Ion Călugăru Oțel și pâine. (Ă). Naturalismul este o concepție burgheză obiectivistă despre viață (Ă). Este ceea ce a făcut - cu toată intenția lui de a realiza un personaj pozitiv - Marin Preda În nuvela sa
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Mihai Gafița la Vatra Românească (nr. 5, nr. 7) În contextul demascării proletcultismului În poezie, respectiv a schematismului În proză, Marcel Breslașu și V.Nicorovici la Contemporanul, În schimb Almanahul literar din Cluj susține o adevărată campanie „pentru Înlăturarea unor neajunsuri ale criticii literare”. Dar să citim dovezile În ordinea producerii lor. Primele lipsuri sunt dezvăluite de George MUNTEANU 33, cu referiri la Eugen Campus, Aurel Martin, la sine Însuși, la N.Moran și I.Vitner: „O atitudine apologetică În fond
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pe care le face seamănă cu niște verdicte. Se ajunge astfel, În chip fatal la critica dogmatică. Criticul nu mai e un cititor specializat ce străbate cu pasiune paginile unei cărți, subliniind și propagând ceea ce este valoros, explicând și combătând neajunsurile, ci un judecător sever care aruncă asupra recentului volum al lui Baconsky, de pildă, imputarea că poetul nu scrie satire antiimperialiste, iar Luciei Demetrius Îi reproșează că, În Vadul nou, nu scrie despre Întreceri. El judecă operele nu În legătură cu felul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
definitivă”. 33. George Munteanu. - Despre unele lipsuri ale criticii noastre. În: Almanahul literar, Cluj, nr. 3 (16), mart. 34. Marcel Breslașu. - Un aspect criticabil al criticii noastre. În: Contemporanul nr. 248 (27), 6 iul. Dumitru C.Micu. - Pentru Înlăturarea unor neajunsuri ale criticii noastre literare. În: Almanahul literar, Cluj, nr. 6-7 (19-20), iun.-iul. Laurențiu Tudor. - Câteva din problemele criticii literare la „Almanahul literar” din Cluj. Ibidem, nr. 8 (21), aug. 1951 În: Scânteia, nr. 1493, 2 aug. 1949 În: Scânteia
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În picioare, în fața lor, suntem stângaci, simțim cum ne înțepenește trupul. Însă poziția rigidă, față în față, ochi în ochi, este specifică situațiilor de rivalitate și generează o formă de agresivitate nocivă. Unele persoane știu să se protejeze de acest neajuns, pregătind terenul unei întâlniri agreabile încă de la primul contact. Ele declanșează la interlocutor „culoarea verde”, care dă dorința de a merge mai departe. Pentru aceasta nu trebuie decât să se răsucească puțin, pentru a deschide unghiul format de trupul lor
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]