3,146 matches
-
situații nu reprezintă Însă fenomenul morții. Stările paradoxale ale conștiinței mele sunt de fapt experiențe ale autoreflectării Eului meu În raport cu el Însuși. Ele nu reprezintă și nici nu reproduc moartea persoanei. Eul gândește moartea propriei sale persoane ca pe o negare a vieții acesteia. Dincolo de asta, totul devine de negândit. Ceea ce poate fi gândit este numai anticiparea morții, pregătirea acesteia, așa cum vom arăta mai departe. Dacă moartea este condiționată de suprimarea funcțiilor vitale ale trupului, ce se va Întâmpla În cazul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
există și se afirmă este lumea, dar ea aspiră permanent dincolo de aceasta. Tendința persoanei este de a se integra În lumea spiritului. Prin aceasta ea Își caută propria realitate interioară. Afirmarea persoanei Își are Însă, În mod paradoxal, sursa În negarea de sine. A deveni Înseamnă a fi altfel. Orice negare este un act de depășire, atât a sinelui, cât și lumii. Surprinzând acest aspect, pe care-l raportează la destinul persoanei, D. Stăniloae afirmă că „nu se poate ca realitatea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dincolo de aceasta. Tendința persoanei este de a se integra În lumea spiritului. Prin aceasta ea Își caută propria realitate interioară. Afirmarea persoanei Își are Însă, În mod paradoxal, sursa În negarea de sine. A deveni Înseamnă a fi altfel. Orice negare este un act de depășire, atât a sinelui, cât și lumii. Surprinzând acest aspect, pe care-l raportează la destinul persoanei, D. Stăniloae afirmă că „nu se poate ca realitatea acestei lumi să fie unica și singura realitate. Dincolo de realitatea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În Însăși natura ei. Orice căutare este o deschidere, o descoperire, dar și o creație a persoanei. Natura contradictorie a persoanei o Îndeamnă pe aceasta către o aventură a spiritului, afirmându-se prin ridicare și neagându-se prin cădere. Afirmarea și negarea de sine sunt două ipostaze inseparabile, ca părți ale unei manifestări prin care persoana se deschide, depășindu-se pe sine. Direcțiile sunt Însă diferite. Afirmarea presupune Înfruntarea, victoria asupra destinului. Este actul eroic. Negarea presupune suferința, Înfrângerea persoanei În fața destinului
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și neagându-se prin cădere. Afirmarea și negarea de sine sunt două ipostaze inseparabile, ca părți ale unei manifestări prin care persoana se deschide, depășindu-se pe sine. Direcțiile sunt Însă diferite. Afirmarea presupune Înfruntarea, victoria asupra destinului. Este actul eroic. Negarea presupune suferința, Înfrângerea persoanei În fața destinului. Este un act care sfârșește tragic. Eroul este simbolul forței luminoase, vitale, care Învinge. Persoana tragică este simbolul forțelor tenebroase ale morții care anulează pe cel care se opune. Între cele două situații ontologice
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
broșura pe care i-a dedicat-o Ion Câmpineanu-Cantemir, un autor important pentru ceea ce este exoticul În cultura română modernă: Sati sau ruguri de iubire, București, 1928. 148. Deja În 1829, englezii din India se implică tot mai hotărât În negarea și apoi interzicerea ritualului arderii văduvei, afirmând că modelul acestui ritual nu e tradiția ancestrală, ci interpolarea unui obicei - funest - care va trebui eliminat de către indieni, cu concursul noilor autorități; cf. Catherine Weinberger-Thomas, op. cit., pp. 162 și urm., passim. Abolirea
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
teozofice, metapsihice și spiritiste colaționate arbitrar și instrumentate În vederea unei comparații Îndoielnice. Ceea ce surprinde Însă e modul În care Eliade aproape că a plagiat autorii, citatele și concluziile lui Lindqvist (pe care Îl citează deseori). Teozofia a mizat, pernicios, pe negarea tradiției retorice europene și asiatice, și a originilor epistemologice ale funcționării ei. În cel mai bun caz, din istoria metafizicii a preluat elemente disparate, un fel de categorii supuse refolosirii grosiere. Și totuși e de admis că problema rămâne considerabil
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Această dispoziție structurală ambivalentă, care se opune principiului imobilității, este reprezentată prin principiul vital. Principiul vital include atât normalitatea, cât și anormalitatea, ca forme egal posibile de a fi ale acestuia, specifice „corpului viu”. El este conform principiului afirmării și negării, în care rezidă însăși condiția echilibrului. Acest punct de vedere lărgește considerabil viziunea medicală a omului, deschizând perspectiva unei înțelegeri antropologice a persoanei umane și în perspectiva igienei mintale a normalității și anormalității psihice. J. de Ajuriaguerra susține că, „de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ci ele exprimă idealuri filosofice sau religioase, așa cum au fost formulate de Eknaton, Moise, Confucius, Lao-Țe, Budha, Socrate și Iisus” (E. Fromm, K. Jaspers). În această accepțiune, „sănătatea mintală se caracterizează prin aptitudinea de a iubi și de a crea, negarea incestului, întemeierea identității pe experiența de sine ca subiect și agent al propriei capacități, pe adaptarea la realitate și la semenii săi, pe dezvoltarea obiectivității și a rațiunii” (E. Fromm). Remarcăm încă o dată faptul că evoluția sănătății mintale are loc
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o dată cu deprecierea modului de viață, a atitudinilor față de valorile tradiționale și cu dorința crescută de „a se afirma liber”, dincolo de orice fel de constrângeri. Modelul socio-cultural, valorile morale și spirituale, sunt percepute ca având un caracter coercitiv-limitativ pentru generațiile tinere. Negarea lor eșuează în agresivitate, violență, discordanță, revoltă, contestare, conduite antisociale sau anticulturale. În legătură cu această situație anomică, de criză a valorilor sociale, asistăm la un conflict care depășește diferențele de mentalitate dintre generații. W. Rathenau remarcă trei modele de revoluții sociale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
obiectivă; realitatea socială obiectivă prezintă o atitudine de opoziție față de realitatea imaginară; raporturile dintre persoana inadaptată și realitatea imaginară sunt exprimate prin tendințele de integrare proiectivă ale persoanei, având la baza lor tendința de evadare de sub presiunea grupului social prin negarea autorității acestuia și proiecția într-o lume imaginară. Remarcăm încă o dată faptul că, la fel ca în cazul conduitelor deviante de tip agresiv sau dependent, avem de-a face tot cu scenarii în care sunt implicate în mod obligatoriu trei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
starea de sănătate mintală a bolnavilor cu afecțiuni cronice incurabile și sfârșit letal. Studiind psihologia bolnavilor cronici incurabili, indiferent de natura afecțiunii acestora, E. Kübler-Ross evidențiază existența a cinci stadii prin care trec aceștia din momentul aflării diagnosticului: faza de negare, în care diagnosticul stabilit este refuzat ca nefiind cel real; faza de frică, în care anxietatea invadează bolnavul, în legătură cu diagnosticul și pronosticul bolii; faza de tocmeală, în care bolnavul încearcă diferite formule de rezolvare colaterală a afecțiunii sale; faza de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
suicidului; d) societățile care promovează reforme ale modelului socio-cultural și ale mentalității, având, la rândul lor, un important impact asupra naturii personalității și formelor de comportament; caracteristică este tendința permisivă spre lărgirea considerabilă a sferei sănătății mintale, mergându-se până la negarea aproape completă a realității bolii psihice, considerată pură creație a psihiatrilor și psihiatriei; este cazul antipsihiatriei. Toate cele mai sus menționate reprezintă situații reale și posibile în evoluția unei societăți. Rezultă de aici că sănătatea mintală este într-o foarte
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu tendința de a transfera proiectiv răul social asupra bolnavului. Atitudinea inversă este a considera că societatea nu are nici un rol în geneza bolii psihice, aceasta fiind o invenție exclusivă a psihiatriei și a psihiatrilor, care „confecționează cadre clinico-medicale psihiatrice”. Negarea bolii psihice de către antipsihiatrie este o reacție simbolică similară celei de reprimare a bolii psihice și a bolnavilor mintal. A nega existența bolii psihice sau a-i reprima pe bolnavii mintal exprimă aceeași atitudine socială de refuz al insanității mintale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu efortul de promovare a stării de sănătate. De aceea, modelul medical al unei societăți înseamnă concepția și, totodată, acțiunea de igienă mintală. Prin urmare, el se înfățișează ca fiind la fel de important ca modelul socio-cultural, care este fundamentul oricărei societăți. Negarea rolului social al medicinei și al realității bolilor psihice de către unii autori determină ștergerea limitelor dintre sănătatea mintală și boala psihică, dintre normal și patologic. Această atitudine „antipsihiatrică” antrenează o atitudine de opoziție, de negare a conceptului și acțiunii de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care este fundamentul oricărei societăți. Negarea rolului social al medicinei și al realității bolilor psihice de către unii autori determină ștergerea limitelor dintre sănătatea mintală și boala psihică, dintre normal și patologic. Această atitudine „antipsihiatrică” antrenează o atitudine de opoziție, de negare a conceptului și acțiunii de igienă mintală. O societate lipsită de un model medical care, prin măsurile de igienă instituite, ar trebui să protejeze societatea și sănătatea acesteia de flagelul bolilor este o societate expusă la absolut toate riscurile. Asigurarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
decurgînd din formele propoziționale date ca premise: 2. Fie silogismul: 30 este divizibil cu 2, deoarece este număr par, iar numerele pare sînt divizibile cu 2. Se cere: a) forma logică a silogismului; b) verificarea validității prin diagrame Venn; c) negarea premisei minore. Pentru schemele silogistice de mai jos, exprimați legile care au fost încălcate: 4. Construiți un silogism valid, în figura a III-a, avînd ca termen mediu noțiunea copac ............................................. ........ ............................................. ........ ................................. 5. Verificați, prin reducere directă, schemele silogistice date: K i
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
pentru organism o agresiune deosebită cu importante consecințe. Individul realizează pe plan psihologic boala ca pe o agresiune, ca pe un stres contra propriei persoane, ca o stare de insecuritate sau dezastru. Pacientul poate reacționa la boală prin optimism, pesimism, negare, indiferență sau independență, el poate accepta sau refuza ideea de boală, fenomen care se exprimă prin momentul și felul adresabilității sale la medic. Reacția bolnavului după stabilirea diagnosticului va depinde de natura lui și caracteristicile psihologice ale individului. VI.1
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
un moment de puternică încordare, cu focalizarea intereselor asupra unor probleme care îi fac „surzi” față de propriile lor suferințe. În această categorie nu intră și ignorarea unei boli grave, dar asimptomatice. În această categorie de reacție în fața bolii regăsim și negarea, refuzul stării de boală în condițiile conștientizării unor tulburări ce pot constitui semne ale bolii. Este un caz foarte frecvent, deoarece este destul de „incomod” pentru cineva să recunoască faptul că este bolnav, în primul rând prin aceea că - el trebuie
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
viață sau un stil alimentar (fumat, alcool și alimente preferate). Această categorie de persoane va nega ideea de boală prin subestimarea simptomelor sau, chiar dacă va recunoaște boala, nu va accepta starea de boală, riscând agravarea simptomelor prin sfidarea „regulilor jocului”. Negarea stării de boală, în condițiile în care subiectul percepe o serie de simptome care-l atenționează ca „ceva nu este în regulă” cu corpul sau chiar cu psihicul său, poate să aibă la bază, după Iamandescu, două atitudini fundamentale (I.
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
simptomele sunt evidente; autoamăgirea, prin mecanisme inconștiente de apărare, la bolnavii ale căror simptome conștientizate de ei sugerează (chiar și unei persoane cu o cultură medicală redusă) posibilitatea unei boli foarte grave (a unui cancer de exemplu). Ambele situații de negare a stării de boală sunt puternic generatoare de stres psihic. În general, negarea bolii denotă o mare fragilitate psihică, motiv pentru care se impune abordarea situației cu mult tact și moderație spre a evita o reacție catastrofică din partea bolnavului (chiar
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
simptome conștientizate de ei sugerează (chiar și unei persoane cu o cultură medicală redusă) posibilitatea unei boli foarte grave (a unui cancer de exemplu). Ambele situații de negare a stării de boală sunt puternic generatoare de stres psihic. În general, negarea bolii denotă o mare fragilitate psihică, motiv pentru care se impune abordarea situației cu mult tact și moderație spre a evita o reacție catastrofică din partea bolnavului (chiar sinucidere) în cazul în care acesta este pus brutal în fața realității și perspectivelor
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
de coping și de o personalitate agreabilă vor face față limitărilor și dificultăților tratamentului și bolii. Pentru suportul familial, susținerea, dragostea, grija cuiva, constituie un foarte mare avantaj. Referitor la stilul de coping, Kaplan de Nour (1992), subliniază mecanismele defensive, negarea în principal, poate asigura adaptarea, atunci când pacienții nu ignoră gravitatea problemei prin respingerea tratamentului și a asistenței medicale. Refuzul de a accepta aceste lucruri, în mod clar are un impact dezastruos asupra lor. Echipa medicală are un rol esențial în
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
la clasicism. În studiul Avangarda literară. Termeni și semnificații (1972) V. precizează specificul termenilor privind „libertatea” ca opusă chiar ideii de rațional, de normalitate (creația în clasicism), anarhia fenomenului avangardist fiind nu doar o lovitură antiburgheză, ci, prin ricoșeu, o negare a oricăror principii și a moralei în artă. Sunt aduse în sprijin teoriile lui Kant sau ale lui Marcel Raymond, sunt folosite manifestele dada și poemele de tinerețe ale lui Tristan Tzara, dar se trece și prin poezia franceză de la
VASILE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290448_a_291777]
-
vor afla/Acei atinși de mine”. „Moralnic lucrător”, el opune imaginii decăderii statului prin ipocrizia și viclenia „guvernurilor” de „demagoghi” organizarea perfectă existentă în natură, la albine, la castori. În ciuda pasajelor aride, textul are intensitate atât prin crezul iluminist, de negare a tiraniei și de aspirații melioriste, cât mai ales prin viziunea participării omului la eternitatea spiritului. Tonul liturgic, versul gnomic imprimă versurilor solemnitate. Un capitol important îl reprezintă și poezia cetățenească. În Sfătuire și rugăciune V. deplânge decăderea românilor, „fii
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]