2,316 matches
-
4); ... c) au o participare financiară de minimum 10%, în cazul coproducțiilor multilaterale cu cel puțin 3 coproducători și, respectiv, de minimum 20% în cazul coproducțiilor bilaterale; ... d) dețin, pe bază de contract încheiat între părți, dreptul de coproprietate asupra negativului originar și au dreptul la un suport care să permită reproducerea filmului cinematografic și dețin drepturile pentru exploatare pe teritoriul României; ... e) își asumă obligația că genericul filmului și materialele publicitare să menționeze creditul acordat de Centrul Național al Cinematografiei
LEGE nr. 630 din 27 noiembrie 2002 (*actualizata*) Legea cinematografiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146387_a_147716]
-
creditul cu dobândă este cel stabilit de Bancă Națională a României. ... (5) Creditul pentru producție și/sau exploatare ori distribuție de filme se acordă exclusiv pentru proiectele câștigătoare la concurs și este netransmisibil. ... (6) În situația prevăzută la alin. (3) negativul filmului trece în administrarea Centrului Național al Cinematografiei, până la recuperarea integrală a creditelor și a dobânzii aferente. ... Articolul 31 (1) Creditul financiar rambursabil, cu sau fără dobândă, se acordă pe baza contractului încheiat între Centrul Național al Cinematografiei și persoanele
LEGE nr. 630 din 27 noiembrie 2002 (*actualizata*) Legea cinematografiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146387_a_147716]
-
creditului financiar este obligat să țină evidență contabilă a acestui cont pe toată durata contractului de credit financiar și să pună la dispoziția Centrului Național al Cinematografiei, la cerere, toate documentele contabile corespunzătoare. ... Articolul 35 (1) Dreptul de proprietate asupra negativului filmului aparține producătorului. ... (2) Copia standard a filmului finanțat cu credit din partea Centrului Național al Cinematografiei trebuie realizată în maximum 12 luni de la încheierea contractului de creditare; în cazuri bine justificate Centrul Național al Cinematografiei, în urma unui raport documentat, poate
LEGE nr. 630 din 27 noiembrie 2002 (*actualizata*) Legea cinematografiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146387_a_147716]
-
luni de la încheierea contractului de creditare; în cazuri bine justificate Centrul Național al Cinematografiei, în urma unui raport documentat, poate prelungi termenul de finalizare a copiei. ... (3) În termen de 90 de zile de la finalizarea copiei standard și a matriței video negativul și materialele primare ale filmului realizat cu credit din partea Centrului Național al Cinematografiei se vor depune la Arhiva Națională de Filme sau la laboratorul agreat de ambele părți, pe numele tuturor coproducătorilor care au participat la finanțarea filmului. (4) Până la
LEGE nr. 630 din 27 noiembrie 2002 (*actualizata*) Legea cinematografiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146387_a_147716]
-
de Filme sau la laboratorul agreat de ambele părți, pe numele tuturor coproducătorilor care au participat la finanțarea filmului. (4) Până la data rambursării integrale a creditului financiar, cu sau fără dobândă, primit de la Fondul cinematografic, producătorul poate utiliza sau valorifica negativul filmului sau mașterul video numai cu înștiințarea Centrului Național al Cinematografiei. ... (5) Agenții economici care beneficiază de credite din partea Centrului Național al Cinematografiei, pentru producția unui film, au obligația de a preda Arhivei Naționale de Filme, în termen de un
LEGE nr. 630 din 27 noiembrie 2002 (*actualizata*) Legea cinematografiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146387_a_147716]
-
și resursele financiare alocate în acest scop. (2) Patrimoniul cinematografiei naționale, aflat în administrarea Oficiului Național al Cinematografiei, este format din: ... a) filmele românești de toate genurile: lungmetraj, scurtmetraj, filme documentare, precum și materiale nemontate ale filmelor documentare, filme de animație, negativul și toate materialele primare ale acestora, realizate cu finanțare integrală de la bugetul de stat; ... b) materialele rămase în urmă finalizării producțiilor realizate cu finanțare integrală de la bugetul de stat și care pot fi utilizate în producerea de noi filme, cum
LEGE nr. 22 din 18 ianuarie 1999 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 67/1997 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional al Cinematografiei şi constituirea Fondului cinematografic naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122802_a_124131]
-
În bugetele filmelor realizate cu sprijin financiar, în conformitate cu prevederile prezenței ordonanțe de urgență, trebuie să fie prevăzute, la cererea Oficiului Național al Cinematografiei, primele pentru următoarele asigurări care se încheie de către producători cu societățile de asigurare specializate: asigurarea împotriva deteriorării negativului filmului sau a benzii video; asigurarea de boală sau de deces pentru realizatorii principali, regizor, actorii principali sau alții asimilați acestora; asigurarea recuzitei, a mobilierului și a decorului; asigurarea față de terți; asigurarea sumelor în numerar. Oficiul Național al Cinematografiei poate
LEGE nr. 22 din 18 ianuarie 1999 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 67/1997 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional al Cinematografiei şi constituirea Fondului cinematografic naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122802_a_124131]
-
și distribuire al filmului respectiv. (2) Transferul sumelor menționate la alin. (1) se face până în ultima zi lucrătoare a lunii următoare celei în care s-a realizat venitul." ... 24. Articolul 25 va avea următorul cuprins: "Art. 25. - (1) Proprietatea asupra negativului, precum și toate drepturile de exploatare a filmului aparțin producătorului, inclusiv în situația în care acesta a beneficiat de sprijin financiar de la Oficiul Național al Cinematografiei. (2) În termen de 30 de zile de la finalizarea copiei standard, negativul și materialele primare
LEGE nr. 22 din 18 ianuarie 1999 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 67/1997 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional al Cinematografiei şi constituirea Fondului cinematografic naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122802_a_124131]
-
1) Proprietatea asupra negativului, precum și toate drepturile de exploatare a filmului aparțin producătorului, inclusiv în situația în care acesta a beneficiat de sprijin financiar de la Oficiul Național al Cinematografiei. (2) În termen de 30 de zile de la finalizarea copiei standard, negativul și materialele primare ale filmului realizat cu sprijinul financiar al Oficiului Național al Cinematografiei se vor depune într-un laborator de prelucrare a peliculei, acceptat atât de Oficiul Național al Cinematografiei, cât și de producători, pe numele producătorului sau al
LEGE nr. 22 din 18 ianuarie 1999 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 67/1997 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional al Cinematografiei şi constituirea Fondului cinematografic naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122802_a_124131]
-
Oficiului Național al Cinematografiei, costurile depunerii fiind suportate de către producător. Pentru filmele 100% producție românească, după 3 ani de la premiera materialele prevăzute mai sus se vor depune, în aceleași condiții, la Arhiva Națională de Filme, costurile fiind suportate de producător. Negativul se va înapoiă producătorului o dată cu restituirea integrală a sumelor acordate." ... 25. Articolul 26 va avea următorul cuprins: "Art. 26. - Nu pot beneficia de credite pentru producție și/sau distribuire ori de credite pentru dezvoltarea scenariului: a) membrii juriilor, pentru sesiunea
LEGE nr. 22 din 18 ianuarie 1999 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 67/1997 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional al Cinematografiei şi constituirea Fondului cinematografic naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122802_a_124131]
-
flux economic, social cultural între prestatorii de servicii de turism și cei afiliați activității lor, pe de o parte, și consumatorii produsului turistic, pe de altă parte. Aceste schimburi au un impact asupra ambelor părți, unele cu efecte pozitive, altele negative. Acest studiu își propune să scoată în evidență influențele pe care le are turismul rural asupra structurii sociale a satului. Așa cum am precizat, ambii participanți, turismul rural și satul, își pun amprenta asupra celuilalt prin diverse acțiuni, dar ambii contribuie
INFLUEN?ELE TURISMULUI RURAL ASUPRA STRUCTURII SOCIALE A SATULUI by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83107_a_84432]
-
de-al lui).”, „Am plecat la prietenul meu.”, „Copiii s-au ascuns în spatele blocului/unui bloc.” ș.a.m.d. Sensul de determinare categorială se supune sensului general al sintagmei în care substantivul este determinat sintactic prin pronume adjectivale nehotărâte, relative, negative; pronumele adjectivale fiecare, oricare, vreun lasă substantivul nearticulat, iar toți cere articularea lui cu articol hotărât: ”... Fiecare literă era un an, fiecare șir un secol de adevăr.” (M. Eminescu, P.L., p. 50), „Și cum vin cu drum de fier,/ Toate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
superlativă, gradul superlativ dezvoltă două variante: • superlativul pozitiv; însușirea se manifestă într-un grad maxim de intensitate: „De astăzi nu-mi mai pasă/ Că cea mai dulce-ntre femei/ Se duce și mă lasă.” (M.Eminescu, I, p.187); • superlativul negativ; însușirea se manifestă într-un grad minim de intensitate: „El este cel mai puțin pregătit dintre toți.” B. Conținutul categoriei intensității subiective rezultă din interpretarea lingvistică a intensității unor însușiri din perspectiva aprecierilor subiectului locutor. Opoziția internă a categoriei intensității
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
maxim sau minim de intensitate; în funcție de aceste două moduri opuse de a privi gradul superlativ de manifestare a însușirii, intensitatea superlativă prezintă două variante: • superlativul pozitiv; subiectul consideră însușirea la un grad maxim de intensitate: „Fata e foarte inteligentă.” • superlativul negativ; subiectul vorbitor consideră însușirea la un grad minim de intensitate: „Fata e foarte puțin inteligentă.” Ca și în cazul superlativului obiectiv (comparativ), superlativul subiectiv negativ se întrebuințează cel mai adesea pentru exprimarea eufemistică a unor însușiri prin adjectivul antonim: „Dana
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pozitiv; subiectul consideră însușirea la un grad maxim de intensitate: „Fata e foarte inteligentă.” • superlativul negativ; subiectul vorbitor consideră însușirea la un grad minim de intensitate: „Fata e foarte puțin inteligentă.” Ca și în cazul superlativului obiectiv (comparativ), superlativul subiectiv negativ se întrebuințează cel mai adesea pentru exprimarea eufemistică a unor însușiri prin adjectivul antonim: „Dana este foarte puțin frumoasă.” înseamnă „Dana este (foarte) urâtă.” Când subiectul vorbitor apreciază că gradul de intensitate atins de însușirea unui obiect depășește anumite limite
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
frumoase.”, „Nopțile sunt tot mai puțin frumoase.” Superlativul pozitiv se exprimă prin morfemul complex cel mai, cu primul constituent variabil în funcție de genul, numărul și cazul substantivului, termen nuclear al sintagmei nominale: „Ți-am adus cea mai frumoasă floare.” iar superlativul negativ prin morfemul cel mai puțin: „Aceasta e cea mai puțin frumoasă floare.” Observații: Termenul al doilea în sintagma adjectivului marcat de un anumit grad de intensitate obiectivă realizează sintactic funcția de complement comparativ (în interiorul propoziției sau propozițional), iar relația de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cântă!; străbați/străbate! La nivelul sintactic, indicativul caracterizează verbe-predicat în enunțuri asertive, cu nuclee predicaționale bimembre (cu excepția verbelor impersonale), imperativul instituie nuclee predicaționale monomembre: Eu cânt/Tu cânți etc. - indicativ Cântă! (tu) - imperativ Indicativul nu se diferențiază în funcție de opoziția afirmativ/negativ: Eu (nu) cânt. Tu (nu) cânți. Voi (nu) cântați. Imperativul prezintă aceleași structuri la plural: Nu) cântați! dar structuri diferite la singular: Cânt-ă! (R + dezinența -ă) Nu cânt-a! (R + sufix de infinitiv -a) De natură prozodică și sintactică este
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
două variante: - superlativul pozitiv; însușirea acțiunii verbale se manifestă într-un grad maxim de intensitate: „Cel mai greu lucrează la matematică.”; coordonatele acțiunii verbale se caracterizează printr-o dezvoltare maximă: „De data aceasta ai aruncat sulița cel mai departe.” - superlativul negativ; însușirea acțiunii verbale se manifestă într-un grad minim de intensitate: „Cel mai puțin greu i se pare la fizică.”; coordonatele acțiunii verbale prezintă un grad minim de dezvoltare: „Cel mai puțin departe e situată gara.” Intensitatea subiectivă se realizează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
însușirea acțiunii verbale la un grad maxim sau minim de intensitate: „Corabia înaintează foarte încet.”, „El vorbește foarte puțin coerent.” sau apreciază că dezvoltarea coordonatelor între care se desfășoară acțiunea a atins un grad maxim: „A plecat foarte devreme.” Superlativul negativ al adverbelor circumstanțiale este posibil teoretic dar se întâlnește rar: „Casa lui este foarte puțin departe.”, tocmai datorită întrebuințării sale eufemistice; adverbele circumstanțiale nu pun probleme de această natură. Exprimarea gradelor de intensitate se face prin aceleași morfeme libere, de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lingvistică, își are originea, din perspectiva emițătorului, în ceea ce s-ar putea numi așteptare frustrată. Ideea a fost exprimată de G. Ivănescu, într-un pasaj din Cursul de sintaxă predat studenților ieșeni în anul universitar 1947/1948. Luând în atenție negativele judecăților și frazelor categorice și ipotetice, în legătură cu raportul logic de implicare, lingvistul ieșean le identifică pe acestea cu frazele în care există circumstanțiale concesive: ”Goblot (...) n-a arătat că astfel de judecăți și de fraze (=negativele judecăților și frazelor categorice
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
1948. Luând în atenție negativele judecăților și frazelor categorice și ipotetice, în legătură cu raportul logic de implicare, lingvistul ieșean le identifică pe acestea cu frazele în care există circumstanțiale concesive: ”Goblot (...) n-a arătat că astfel de judecăți și de fraze (=negativele judecăților și frazelor categorice și ipotetice) se identifică cu frazele în care avem așa-numitele propoziții secundare concesive 52.” Cum, însă, negativele acestor judecăți înseamnă tocmai absența implicării (deci, a nu este b), G. Ivănescu consideră că denumirea de propoziții
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu frazele în care există circumstanțiale concesive: ”Goblot (...) n-a arătat că astfel de judecăți și de fraze (=negativele judecăților și frazelor categorice și ipotetice) se identifică cu frazele în care avem așa-numitele propoziții secundare concesive 52.” Cum, însă, negativele acestor judecăți înseamnă tocmai absența implicării (deci, a nu este b), G. Ivănescu consideră că denumirea de propoziții secundare concesive nu este întemeiată și crede că enunțurile conținând astfel de propoziții ar trebui numite opozitive: „De fapt, în astfel de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pentru un alt tip de raționalitate decât aceasta, de tradiție kantiană. Este generația care-i legată de nume precum Nae Ionescu, mai târziu Noica, Vulcănescu și alții, și care este păcat că o anumită perioadă au fost priviți sub semnul negativului, pentru că ei propuneau și au venit cu cercetări în domeniul altor sectoare ale vieții afective, ale vieții culturale, ale creativității umane decât linia criticistă. De fapt, nici linia criticistă nu a rămas prea ortodoxă, fiindcă Rădulescu-Motru e un conglomerat de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
substanță din organism este străină sau nu. Alimentația și grupul de sânge Descoperirea grupurilor de sânge explică de ce un sânge este compatibil cu altul conform principiului izo-grup izo-Rh. Această individualitate biochimica ,poate fi stimulată pozitiv de anumite alimente și influientata negativ de altele. Cert este că dacă oamenii nu știu asta,imbolnavindu-se, o vor afla prin dietele indicate de medic. Dar se știe că este mai bine și mai puțin dureros să previi decât să tratezi.acesta este și rolul
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
cazuri. Susceptibilitatea unei paciente de a avea boală metastatică crește odată cu creșterea valorilor serice ale CEA. Utilizând anticorpi monoclonali, s-a constatat că asocierea CEA-ER poate fi un predictor important pentru o anumită categorie de paciente cu prognostic favorabil (CEA negativ, ER pozitivi) [307]. CA 15-3 Este un biomarker de natură mucinică, recunoscut de 2 tipuri de anticorpi monoclonali. Valorile crescute ale CA 15-3 sunt frecvent asociate metastazelor osoase sau diseminărilor multiple. Există diferențe individuale remarcabile la diferite paciente. Utilitatea sa
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]