2,511 matches
-
Cicerón, Pro Archia Poeta oratio [Discurs în apărarea poetului Archia], Madrid, Palas Atenea Ediciones, 2000. Cicerón, El orador perfecto [Oratorul perfect], México, Universidad Nacional Autónoma de México, 1999. Cruz, Sân Juan de la, Poesías completaș [Opera completă], Bogotá, Ed. La oveja negra, 1983. Curtius, Ernst Robert, Literatura europea y Edad Media latină [Literatura europeană și Evul Mediu latin], ÎI, México, Fondo de Cultură Económica, 1981. Dilthey, Wilhelm, De Leibniz a Goethe [De la Leibniz la Goethe], México, Fondo de Cultură Económica, 1945. Dorfles
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
González Prieto, Antonio y Antonio Tello, Da Vinci, Barcelona, Ed. Sol, 2006. Hartmann, Nicolai, Estetică, București, Ed. Univers, 1974. Herder, Johann Gottfried, Sprachphilosophische Schriften [Scrieri de filosofia limbajului], Hamburg, Verlag von Felix Meiner, 1964. Homero, Odisea, Bogotá, Ed. La oveja negra, 1983. Horacio, Epístolas. Arte poética [Epistole. Artă poetica], Madrid, CSIC, 2002. Huarte de San Juan, Juan, Examen de ingenios pară las ciencias [Studiu asupra geniilor științei], Buenos Aires, Ed. Espasa-Calpe, 1946. Huisman, Denis, L' esthétique [Estetică], Paris, Presses Universitaires de France
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
quisiere serlo." [poetul natural care se sprijină pe artă va fi mai bun și mai avantajat față de acela care aspiră la această condiție bazat numai pe cunoștințe de artă] Miguel de Cervantes, Don Quijote de la Mancha, ÎI, Bogotá, Ed. La oveja negra, 1983, XVI, p. 546. 148 CJ, § 60, p. 450. 149 Idea de una historia universal desde el punto de vista cosmopolita, p. 44. 150 Réflexions sur l' éducation, p. 82. Aceeași afirmație apare și în CJ, § 83, p. 597. 151
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
imediat, cu însuflețire. Portretul înfățișa într-adevăr o femeie de o frumusețe neobișnuită. Era fotografiată într-o rochie neagră, de mătase, extrem de simplă și elegantă; părul, probabil castaniu, îi era pieptănat simplu, cum se poartă în casă; ochii îi erau negri și adânci, fruntea gânditoare; pe chip avea întipărită o expresie pasională și parcă trufașă. Era trasă la față și, poate, palidă... Ganea și generalul îl priviră uimiți pe prinț... — Cum, adică, Nastasia Filippovna? O cunoașteți pe Nastasia Filippovna? întrebă generalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
a și ajuns adesea pe lume să se întâmple. Doar și Proudhon 50 s-a oprit la dreptul forței. În războiul american mulți dintre liberalii cei mai progresiști s-au pronunțat în favoarea proprietarilor de plantații, în sensul că negrii sunt negri, mai prejos de seminția albă și că, prin urmare, dreptul forței este de partea albilor... — Și? — Adică, prin urmare, nu negați dreptul forței. — Altceva? — Sunteți totuși consecvent; am vrut doar să remarc că de la dreptul forței nu mai e decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Ghica, Domnul de neuitată memorie al Moldovei. Părintele său nu numai că făcuse din capitala Moldovei centrul de întrunire a tot ce poporul românesc avea pe timpul acela mai strălucit și mai inteligent, nu numai că împreunase împrejurul său pe un Negri, Panu, Alexandri, Const. Hurmuzache, Sturza, Cogălniceanu, Mavrogheni, Ioan Ghica, A. Laurian, Ralet ș. a. dar, fiind Domn, deci în perspectiva sigură a unei abdicări personale, s-a făcut în conferințele de la Viena și de la Constantinopole reprezentantul ideei unirii Principatelor și a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și Wilhelm, cărora le spusei ce am văzut. Alergarăm la edificiul poliției, alături, unde în curte ni se prezintă o priveliște îngrozitoare. Pompierii depuseră aci cadavrele aflate pe scările teatrului. Am numărat 50 morți. Cadavrele nu erau vătămate, ci numai negrite de fum: se vede că pieriseră sufocate. Teribile erau scrântirile membrelor și fețele schimbate de durere la unele cadavre. Am văzut o grămadă de 10 - 12 morți cari erau așa de împletiți unii cu alții încît cu greu s-au
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Deși deprins cu vederea cadavrelor, totuși d-abia puteam suporta această icoană grozavă. Aci zăcea un copil lângă un bărbat, dincolo un june lângă un unchiaș, lucrătorul lângă funcționar etc. Cei mai mulți au fost sufocați de fum sau turtiți de îmbulzeală. Negriți de nu se mai cunoșteau, cu expresia de groază și desperare în fața, mai toți acești nenorociți [î]și ridicaseră mînile deasupra capului, rîmîind astfel încleștate. La mulți le ieșiseră ochii din cap și albul ochiului contrasta teribil cu negrul obrazului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de șomaj, dependent] social], graviditate adolescentin], copii în afara c]sniciilor, familii conduse de femei, consum de droguri și criminalitate violent]. Dar majoritatea persoanelor de culoare neagr] nu fac parte din clasa de subzistent]. În particular, multi, dac] nu majoritatea, dintre negrii care beneficiaz] de tratament preferențial își au originea în clasa de mijloc. Pentru a fi acceptat în mod preferențial la Drept sau la Medicin], un negru sau o femeie trebuie că în prealabil s] fi absolvit un colegiu bun, s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
folcloric de epocă surprinde cu cea mai mare acuratețe procesele din sfera mentalităților, În cazul de față suferințele elevilor blăjeni, ale „diecilor”, cum sunt aceștia numiți, confruntați cu rigorile misiunii lor benedictine: Sărăcuții, diecii, Negri-s ca călugării! Nu-s negri de țâitură, Da-s negri de-nvățătură! Când să uită la scrisori Îi dau gânduri și fiori Din tălpi păn’ pe suptsuori. Cum să uită pă hârtie Numai Dumnezău Îi știe, Toată noaptea la lumină, Suspinând de la inìmă. Factorii responsabili
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cea mai mare acuratețe procesele din sfera mentalităților, În cazul de față suferințele elevilor blăjeni, ale „diecilor”, cum sunt aceștia numiți, confruntați cu rigorile misiunii lor benedictine: Sărăcuții, diecii, Negri-s ca călugării! Nu-s negri de țâitură, Da-s negri de-nvățătură! Când să uită la scrisori Îi dau gânduri și fiori Din tălpi păn’ pe suptsuori. Cum să uită pă hârtie Numai Dumnezău Îi știe, Toată noaptea la lumină, Suspinând de la inìmă. Factorii responsabili pentru inducerea acestor „gânduri și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la Háni. Versurile cântecului sunau cam așa: Naltă-i floarea și frumoasă Și din trup e sănătoasă - Dar nu-mi place Știu de ce! Albă-i fața, rumenită, Și ochirea-i e vrăjită - Dar nu-mi place Știu de ce! Ochi-s negri, decât care Nu sunt mai frumoși sub soare - Dar nu-mi place Știu de ce!. Iar ultima strofă concluziona: E frumoasă ca o zână, Dar, durere, nu-i română - De nu-mi place, Știu de ce! Morala naționalistă a versurilor rezona foarte
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Centrul militar a fost creat prin contopirea următoarelor unități: Comisariatul Militar Regional Iași, Comisariatul militar de oraș Iași, Comisariatul militar de raion Iași, Comisariatul militar de raion Pașcani, Comisariatul militar de raion Hîrlău și prin scindarea Comisariatului militar de raion Negrești și a Comisariatului militar de raion Huși<footnote Arhivele Ministerului Apărării Naționale footnote>. Centrul Militar Județean Iași a fost înființat în garnizoana Iași, în spațiul locativ al Consiliului Popular Municipal Iași, subordonându-se până la data de 01.10.1969 Marelui
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
Dinu, 01.11.2008 15.10.2010. CENTRUL MILITAR JUDEȚEAN VASLUI În conformitate cu Ordinul ministrului Forțelor Armate nr. M.-10 din 17.02.1968 a luat ființă Centrul Militar Județean Vaslui, prin contopirea comisariatelor militare de raion: Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești. Garnizoana de reședință a fost stabilită în municipiul Vaslui. De la data înființării și până în 1990 Centrul Militar Județean Vaslui a funcționat sub această denumire în subordinea Comandamentului Militar Teritorial Bacău. Începând cu 11.01.1990 C.M.J. Vaslui se transformă în
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
de garnizoană, comandantul unității fiind numit și comandant al garnizoanei Vaslui, primind și alte ordine și misiuni specifice. Colonel COSTIN IOAN-TEOFIL Comandant al unității începând cu 01.11.2008. S-a născut la data de 01.11.1961 în orașul Negrești, jud. Vaslui. În anul 1980 a absolvit Liceul de matematică-fizică din Brăila, după care a urmat, în perioada 1984-1987, cursurile Școlii Militare de Ofițeri de Artilerie Antiaeriană din Brașov. La absolvire a fost repartizat în funcția de ofițer (și șef
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
fost și: Ioan Tăutu ctitor, Diplomat al Moldovei; Mihail Kogălniceanu, care aici a primit taina cununiei; Andronachi Donici juristconsult și profesor universitar (înmormântat în curtea bisericii); Dimitrie Mavrocordat logofăt; Ion și Gheorghe Ganea cu soția Profira; Costache, Radu și Ecaterina Negri; Dr. Costache și Elena Vârnav; Ștefan Catargiu logofăt; Neculai Milea vornic; Vasile Alecsandri poet național; Iorgu și Ioan Ghica; Sofronie Miclescu și Calinic Miclescu mitropoliți. Biserica Bunei Vestiri din Iași, face parte din valorosul tezaur spiritual al Moldovei și al
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
într-o scrisoare a lui Negri și Alecsandri către Ion Ghica: „A bineînțeleșilor români gândul întâi trebuie să fie Unirea a tot ce iaste român, ca cu tărie înmulțită să putem păși spre cuviincioasa înnaintire”. într-o altă scrisoare, Costache Negri îl îndemna pe C. N. Filipescu: „Lucrează, dragă Filipescule, pentru întâlnirea proiectată.[...] Nu avea în vedere Decât bazele solide ale Unirii pe care o putem stabili prin această întâlnire între două popoare mici, care nu trebuie să formeze decât unul
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
al întrevederii. Primul ecou al acestei întâlniri a constat în hotărârea adoptată în ședința membrilor fondatori ai Asociației literare, din 22 iunie 845, de a angrena „toată românimea” în sfera de activități a societății. Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri și Costache Negri au fost chemați la București, pentru a face parte din Comitetul de conducere al Societății. Misiunea lor era de a aduna bani și de a-i trimite la centru, împreună cu scrierile ce li se vor părea că merită a se
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
putere federativă împreună cu Valahia, Transilvania, Banat, Ungaria” . Intenția Ungariei era aceea de a opune rezistență, în cazul intervenției Rusiei în Moldova, până la sosirea francezilor . Consulul rus avea cunoștință de faptul că cincisprezece conspiratori urmau să vină de la Paris, printre care Negri, Râșcanu și Mălinescu. în plus, Kogălniceanu se afla deja la Iași, ca și frații Alecsandri. Grigore Cuza era considerat „un mare patriot care a fost întotdeauna împotriva guvernării” . Acesta urma să formeze un guvern provizoriu, precum Lamartine în Franța . Duhamel
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
perene, dar și cu o spiritualitate pur românească care-și pune pecetea pe întreaga ei factură (fapt semnalat și recunoscut atunci când aceste picturi au fost expuse peste hotare).” (Ion Tătaru) Protopopescu Cleopatra 1906 ? Pictor Născută în anul 1906 în localitatea Negrești, jud. Vaslui Studii: Contabilă Debut artistic - 1969 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 84 - 86, 126. „Compozițiile sale, fără a atinge amploarea monumentalului, au darul de a descoperi culoarea locală - acel
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
perene, dar și cu o spiritualitate pur românească care-și pune pecetea pe întreaga ei factură (fapt semnalat și recunoscut atunci când aceste picturi au fost expuse peste hotare).” (Ion Tătaru) Protopopescu Cleopatra 1906 - ? Pictor Născută în anul 1906 în localitatea Negrești, jud. Vaslui Studii: Contabilă Debut artistic - 1969 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 84 - 86, 126. „Compozițiile sale, fără a atinge amploarea monumentalului, au darul de a descoperi culoarea locală - acel
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
înaintea publicării cărții lui Charles Darwin, Despre originea speciilor (1859). În prima ediție a Systema Naturae (1735), Linné descrie patru varietăți ale omului, în funcție de continent și culoarea pielii: Europaeus albus (europenii), Americanus rubescens (americanii), Asiaticus fuscus (asiaticii bruneți) și Africanus (negrii). Imaginea de mai jos apare în capitolul Anthropomorpha, în anul 1763. Numele celor patru indivizi prezentați sunt: Troglodyta Bontii, Lucifer Aldrovandi, Satyrus Tulpii și Pygmaeus Edwardi. "Oameni ciudați în țări îndepărtate" (Linné) După moartea sa, un număr de studenți rămași
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
de promovare; cei care desfășoară activității clare, structurate, nestresante; cei care practică activități cu mare grad de complexitate, autonomie, responsabilitate; cei implicați în procesele decizionale; cei care au o mai mare libertate de acțiune la locul de muncă. tinerii; femeile; negrii sau alte rase; angajații cu nivel de instruire scăzut; muncitorii; muncitorii semicalificați și necalificați; cei cu credințe, interese și caracteristici de personalitate diferite, divergente; cei neîncrezători în forțele proprii, nehotărâți, imaturi psihologic și social; cei cu adaptare emoțională săracă; cei
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
New Orleans, când am jucat cu Tulane în primul meci din campoinatul echipelor studențești. S-a întâmplat exact cum îți spun. Cu o oră înainte de meci, Bob Geasy, reprezentantul PR, vine alergând spre mine împreună cu doctorul Earl Yeomans, organizatorul; erau negri de supărare. „Ce este?” „Zink, ai comentat vreodată meciuri de fotbal?” „Da.” „Poți să comentezi acest meci?” Am spus: „Desigur”. Eram prea uimit ca să fiu speriat. Tulane credea că Temple au un comentator, iar Temple credea că Tulane au unul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
multe părți, La urechi n-a dus paharul. Învățând abecedarul, A-nceput să scrie cărți. Când bătrânul Burebista La scos via a pus dacii, Și-a șters fruntea cu batista Și a scos numai aracii. Despre regi, despre regine, A-negrit destule pagini, A scos țarini din paragini Și castele din ruine. A înconjurat Ceahlăul Ca inelul lui Saturn Și-a trecut apoi pârăul, Devenind mai taciturn. A intrat direct sub armii Cu alean și planuri noi, Dar l-au încolțit
La septuagenarul Boris Cr?ciun by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84141_a_85466]