2,065 matches
-
care se înghesuiau într-un colț se auzi un zăngănit metalic de inele, brățări și butoni de manșetă. — Bună treabă, grasule! îl felicită Liz. — Lasă-l să mai aranjeze pe cineva, spuse Betty prietenelor ei. — Ce i-ai făcut, bestie nenorocită? strigă Dorian spre Ignatius. — Mă simt ultragiat, strigă Ignatius. N-a fost destul că m-ați ignorat și înjosit, am fost și atacat în mod mârșav, în casa aceasta care nu-i decât o plasă de păianjeni. Sper că ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Nu mai scutura barca. Vino mai bine și ne arată pozele alea ale tale pe care le ții ascunse-n sutien. — Chiar așa, întări Liz. — Scoate fotografiile, păpușico, porunci Betty. Ne-am săturat să ne tot uităm la pereții ăștia nenorociți. Cele trei fete se aruncară asupra Lanei în același timp. * Dorian Green scoase una dintre cărțile lui sobre de vizită și scrise cu litere de tipar pe dosul ei: „Apartament excepțional de închiriat. Adresați-vă la parter.“ Ieși apoi afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
sufletul tău, în concepția ta despre lume, în mintea ta. Nu va tolera pentru nimic în lume așa ceva! Și jena cu care vorbea mama lui despre faptul că avea să-l protejeze! Toate semnele indicau spitalul Caritas. — O, Fortuna, ticăloasă nenorocită ce ești! Începu să se învârtească, legănându-se ca o rață, prin mica lor casă. Zdrahonii cu brațe tari folosiți de spital își aveau privirea ațintită asupra lui. Ignatius Reilly, porumbelul de lut. Dar era posibil ca mama lui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
pentru totdeauna. — Ce vrei să spui? Un test de paternitate. — Lisa. Nu începe cu asta. — Nu încep. Termin. Nu o face. Promite-mi că n-o vei face. Haide. Tata e mort, mama e necăjită, promite-mi. Ești un laș nenorocit, știi? În momentul acela, Tom văzu că Lisa era gata să izbucnească în lacrimi. O cuprinse cu brațul și ea începu să plângă. O ținu în brațe, simțind cum tot corpul i se cutremura. — Îmi pare rău, spuse ea. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
mamii ei de situație! Parcă în parcarea de urgență, lângă ambulanțe, și porni repede pe holul de la subsol, spre Patologie. Era ora prânzului, așa că nu era aproape nimeni acolo. Șirurile de mese de oțel erau goale. Raza făcea curățenie. — Zevzec nenorocit ce ești, zise Marty. Vrei să ne bagi pe amândoi la pușcărie? Raza se răsuci încet. — Care este problema? întrebă el, liniștit. — Problema este că ți-am spus să iei oasele numai în cazul incinerărilor. Nu și la înmormântări. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
aia de maimuță! urlă individul. Strigătul lui agită macacii din copaci și îi făcu să se împrăștie și să scoată noi sunete tânguitoare. Hagar se uită la ceilalți. Cameramanul francez spuse: — Poate mai în liniște? Pentru toată lumea. Plimbă ursul, broscar nenorocit, spuse britanicul. — Ușor, amice. Un uriaș din echipa australiană se apropie și puse o mână spre englez, care repezi un croșeu spre bărbia acestuia. Australianul îi prinse mâna, i-o răsuci și îl împinse peste trepiedul lui. Trepiedul căzu, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
în față. Avea gura pe jumătate deschisă. — Îhhh! Începu să scuipe, să se șteargă pe față, să scuipe iar, încercând să scape de gustul ăla din gură. Rahat de maimuță. Futu-i! Dar-ar dracii! Billy își ridică pumnii. — Animal nenorocit! Și primi încă una, în frunte. Pleasc! Își înhăță planșa și o luă la fugă. După amicii lui. Și ei scuipau. Era dezgustător. Se lipise de hainele lor, de fețele lor. La naiba. Se uitau cu toții la Billy, spunând parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
de la magazin. Fugi. Pleacă acum, își spuse Alex. Dar nu avea ce face. Avea nevoie de mașină. Trebuia să gândească repede. Îi spuse lui Jamie să se urce în mașină și se duse în spatele ei. — Știți că e un mincinos nenorocit, zise ea. — Cine anume? întrebă paznicul. — Fostul meu soț. Pretinde că mașina asta e a lui, dar nu e adevărat. Vrea doar să mă hărțuiască. Am un ordin judecătoresc împotriva lui și am câștigat un proces împotriva paznicului de la Wal-Mart
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
n-ar ști măcar ce gust are carnea roșie, dacă n-ar fi pomenile pe care le dau musulmanii darnici În timpul Sărbătorii Sacrificiului. Asta e singura dată când mănâncă și ei o masă decentă. Du-te și Întreabă sufletele alea nenorocite ce Înseamnă cu adevărat să fii vegetarian. Ar trebui să fii recunoscătoare pentru fiecare bucată de carne care ți se pune dinainte, pentru că e un simbol al bogăției. — Suntem Într-o casă de nebuni! Suntem toate nebune, de la prima și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
brațe. — Mamă, ca să fiu divorțată trebuia să mă mărit mai Întâi. Nu denatura lucrurile. Nu mă pot numi femeie divorțată sau văduvă sau mai știu eu ce termen critic pe care-l ții de rezervă În glosarul tău pentru femeile nenorocite. Fiică-ta e o păcătoasă care poartă fuste scurte, căreia Îi place inelul ei din nară și care Își iubeste copilul din flori. Fie că-ți place sau nu! Nu-i de-ajuns că ți-ai stricat fiica și ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Generală a Impozitelor prefera s-o califice drept uniune liberă. Fuseseră sfătuiți să obțină de la primărie un certificat de concubinaj. Cuvîntul concubinaj le-a displăcut. Vor plăti mai multe impozite, dar nu vor lăsa să pătrundă În viața lor acest nenorocit de substantiv. Vocabularul inventat de societate pentru a defini relațiile de dragoste este sub orice critică. Mai demult, Delphine spusese: „Cuplurile mă plictisesc, mai ales de Îndată ce nu-l mai poți vedea pe unul fără celălalt“. Fraza asta se regăsise În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
sperat ca după șocul acestei descoperiri... ă Nu e vorba despre asta. Ci despre faptul că sunteți crud. Porfiri nu răspunse la această acuză. Virginski se adresă tăcerii lui: ă V-aș fi spus tot ce știu despre casa asta nenorocită. ă Te cred că mi-ai fi spus. Dar trebuia să fiu sigur. Totuși, nu-mi cere nimeni să mă spovedesc ție. Porfiri își îngustă ochii. Îmi amintești de cineva. Un student. și el era sărac. și mândru. Poate prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
frigul și foame să își urmeze cursul. Sfârșitul nu se va lăsa mult așteptat și va veni fără durere. Aceasta era o fantezie liniștitoare, însă el își continuă drumul și realiză că voia să fie cât mai departe de borcanele nenorocite ale investigatorului și de tot ceea ce acestea reprezentau. Brusc ajunse la concluzia că întreaga situație dura de prea multă vreme. Era timpul să o aducă la un sfârșit și o va face prin aplicarea celui de-al doilea mod pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
o persoană de treabă - genul de om care nu stârnește pasiuni majore, dar care Își tratează partenerul cu onestitate și blândețe. Pentru că cei mai mulți oameni nu reușesc să transforme pasiunea nestăvilită Într-o relație frumoasă. — Da... dimineață plec din rulota asta nenorocită, zise Desert Rose, Întrerupându-i firul gândurilor. Îl sun, Îi zic că plec, și gata! Se Îndreptă, ca și când și-ar fi recăpătat demnitatea. Abia aștept să-i văd fața când mă car. Nu sunt sclava lui, să mă spetesc aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
proveneau din același mediu, aveau prieteni comuni și locuiau În același oraș. Charlie dispăruse fără urmă după ce se Întorsese din L.A., iar ea renunțase să-l mai sune. Nu Îi telefonase nici Kitty. Desert Rose așteptase cu nerăbdare călătoria aia nenorocită luni de zile, iar aceasta se transformase Într-un eșec emoțional, financiar și artistic. Acum era bolnavă, lefteră, fără prieteni și fără partener În acea zi specială. În afara de pisicile ei, nu mai avea pe nimeni. Dacă ar fi murit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Privindu-i, nu mă puteam abține, recunosc, să nu fiu mulțumit că eram tânăr. Așa e omul; caută mereu să se consoleze și să-și dea curaj, cu ochii la defectele altora; e destul să-l vadă pe altul mai nenorocit decât este el însuși ca să spună că, totuși, viața n-a fost ingrată cu sine. Dar nu-i desconsideram pentru bătrânețea lor. Cu excepția Mopsului, la început mi-au fost chiar simpatici și mă distra să le ascult poveștile. Domnul Andrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
educi, o să-l modelezi, o să-i creezi o frumusețe de complex oedipian așa cum trebuie, o să te pretezi surâzând la paricidul ritual când o să vină momentul, și fără să faci caz, iar apoi Într-o zi o să-i arăți biroul tău nenorocit, fișele tale, șpalturile de la glorioasa istorie a metalelor și o să-i spui, fiule, toate astea vor fi Într-o zi ale tale.“ „Și dacă-i fată?“ „O să-i spui fata mea, toate astea vor fi Într-o zi ale derbedeului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
s-o pun într-un sac; ea avea vreo 80 și ceva de kile, eu aveam vreo 60 și nici nu puteam s-o târăsc barem. Și atuncea m-am gândit cum să fac și am ajuns la varianta asta nenorocită, care m-a adus și în postura de condamnat pe viață: am tăiat trupul, l-am împărțit în vreo cinci genți și le-am scos pe la geamul de la șosea, fără să vadă vecinii. Cum ați tăiat-o? De la picioare. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
asta, că munceam de dădeam de mâncare și la gura mea și la ăia din pușcărie. Lovitura mea a fost la Stradivarius, dar a ieșit sifoneală. Pont grăsuț a fost și ăla cu turcul, la Poarta Albă. Era un turc nenorocit, un homosexual, te plătea ca să-i satisfaci lui găozul, femeie cum e, la pușcărie. Când am auzit, am întrebat de bani și mi-a convenit. Mi-am luat un tovarăș cu mine și l-am făcut pe ăsta, două mii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
în sine și părea că se gândește la ceva. „N-ar fi trebuit să-l duc pe Gaston în Shinjuku noaptea“, se mustra Takamori. Deși nepăsător din fire, acum își făcea procese de conștiință, simțindu-se vinovat pentru întâmplarea aceea nenorocită. — Gas, să nu-ți faci o părere greșită. Nu toți japonezii sunt ca cei pe care i-ai întâlnit în seara asta. Gaston, privind tot înainte, a dat din cap. Părea dus pe gânduri. Takamori înțelegea cam ce simte. Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
plopul“. Gaston avusese întotdeauna încredere în oameni. Nimeni pe lume, considera el, nu se năștea deștept și puternic ca Napoleon. Pământul nu este numai pentru deștepți și puternici. Trebuie să fie posibil în lumea asta ca și cei slabi și nenorociți - ca el și acest câine bătrân - să-și dea obolul. Printre mulțimea de stele erau și unele ca ei... nu numai stele strălucitoare, care răspândeau o lumină puternică, ci și mai puțin strălucitoare... Chiar și o ființă slabă ca el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
E una dintre cele mai bune prietene ale mele. — Încetează, Îmi spune el. M-ai Întrebat, iar eu ți-am răspuns. — Nu pot să cred ce ticăloasă e maică-ta, zic cîteva minute mai tîrziu, În vreme ce ne dezbrăcăm. Ce ticăloasă nenorocită. Dan se Întoarce către mine, răstindu-se: — Ellie! Nu vorbi așa de mama. — Bine, bine, Îmi cer scuze. Dar de ce-a fost nevoie să spună toate lucrurile alea? De ce-ar crede așa ceva? De ce mi-ar spune așa ceva? Jur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
fi caraghioasă? Nu o mai pedepsi pe ea pentru ceea ce n-a fost decît un accident teribil, dar care, slavă Domnului, a rămas fără urmări tragice. Și, În final, adaugă: Vrei să Încetezi să te mai porți ca o ticăloasă nenorocită? — Cum Îndrăznești? urlu eu la el. Asta fac, literalmente urlu la el din rărunchi, uimită că am capacitatea de a-mi exprima mînia, uimită că sînt În stare să vorbesc cu cineva așa cum Îi vorbesc acum soțului meu. — Cum Îndrăznești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
o sun pe Lisa. Cum naiba de te descurci cu toate astea? — Cu ce? Întreabă ea năucită. — Cu viața! Cu mizeriile pe care oamenii se Încăpățînează să ți le trimită. Cu facturile. Și taxele. Și cererile. Și cu hîrțogăria asta nenorocită. — Știu. E o porcărie, nu? Parcă o văd rînjind la celălalt capăt al firului. Bun venit În lumea reală. — Nu-mi vine a crede că trebuie Într-adevăr să le fac de una singură, gem eu. Nu mi-am dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
de saltele dispuse concentric în jurul celei a abatelui. L-am întrebat de sănătate și am adus vorba întâmplător despre diavolul care-l chinuia. La care el a spus: - Fratele meu, știi ce-l preocupă cel mai mult pe acel duh nenorocit? Să-i ispitească pe oameni să greșească și să facă rău semenilor, care greșeli și fapte rele se întorc asupra lor, provocându-le dureri și suferințe pe care le pun pe seama Tatălui. Suntem noi înșine, prin liberul-arbitru, singura cauză a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]