7,995 matches
-
adânceau ridurile. — E bazată pe intuiție, Mick, pe Înțelegerea felului În care se comportă unii și alții. Nu poți să deschizi, pur și simplu, nu știu ce manual de ocultism și să găsești răspunsul. Dacă trăiești În lumea reală, nu-i cu neputință să ai și instinct. Dacă, dimpotrivă, viața ta e Înrădăcintă În trecut, e aproape sigur că nu-l ai. — N-a fost mai mult decât o greșeală! Nouă din zece persoane ar fi reacționat la fel. — Așa? Margaret s-a
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
asta! Asta... A ridicat mâna și a coborât-o cu o mișcare violentă ca de măcelar, ca și cum ar fi spintecat un dușman nevăzut. Asta ne rămâne dacă nu ne cunoaștem trecutul. Nu putem pretinde un viitor. Despre asta vorbim. Despre neputința mersului Înainte. Treceau pe lângă doi băieței În pielea goală, care se stropeau cu noroi dintr-o băltoacă. — Ai dreptate, a spus Adam. Din a reînceput să fluiere melodia dinainte. Părea dus pe gân duri, de parcă se concentra asupra unei alte
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Începuse. 20 Nu erau multe lucruri pe care Margaret să nu le priceapă. Pricepea ea foarte bine că dragostea, de pildă, nu e bătută-n cuie, că se schimbă odată cu vremea, că hoinărește prin depărtări, dar că nu e cu neputință să se Întoarcă după ce a fost În Întregime dată uitării, că nestatornicia iubirii nu-i lovește pe bărbați mai mult decât pe femei, că ele pot să aibă o purtare la fel de schimbătoare și de neprevăzută ca a bărbaților. Unele lucruri
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
știi ce Îți pregătește viața. Te poți aștepta oricând la surprize. A Încercat să-și amintească ocaziile În care numai repetarea unor fraze ca acestea o Încuraja, când se Înșela de una singură crezând că nimic nu era niciodată cu neputință de salvat și că, odată pornită pe calea cea bună, era În stare să facă astfel Încât totul să se petreacă așa cum ar fi dorit, prin simpla forță a voinței, iar o situație fără speranță să se tran sforme cel puțin
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
văzut tu. — N-ai Înțeles, Mick, e strălucit. și ambițios. Ce ambiții are nu prea știu, Însă n-ar părăsi totul chiar așa. Poate că nu era simpatic, dar nici prost nu era. și avea un viitor! Nu-i cu neputință să fi fost dat afară, dar nu s-ar fi Întâmplat chiar de la o zi la alta, iar eu cu siguranță aș fi știut ceva despre asta. Are cu-adevărat cineva vreun viitor În țara asta? a Întrebat Mick după ce
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
cum se zice. — Au revoir! Margaret a ajuns acasă pe ploaie. Drumul Îi luase cam două ore, iar potecile fuseseră noroioase. Alunecase și căzuse rău pe un umăr, o mai durea și gâtul. Se simțea pătrunsă de o deznădejde cu neputință de Înlăturat, atât de intensă și de Întunecată, Încât Îi trecea prin cap că ar fi ceva organic. I se făcuse greață și avea gura amară. Poate că răcise, s-a gândit pe când Își ștergea părul și se chinuia să
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
și la Adam. Acesta s-a Întors spre chelner, i-a prins privirea o clipă, Însă el s-a făcut că nu-l vede. Rămăsese cu spa tele Înco voiat, a scuturat din cap și și-a ridicat umerii a neputință, apoi a spălat putina și i-a lăsat pe soldați să scruteze mulțimea În căutarea inamicului. — Carevasăzică, ești și tu printre cei mai buni prieteni ai președintelui? a râs ea și a ridicat o mână ca să-și dea la o
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
silit să vin. Mama e plecată și el avea nevoie să dea impresia că suntem o familie simpatică și fericită. Ce puteam să fac? A Întins palmele În sus cu degetele răsfirate și și-a dat ochii peste cap a neputință. La urma urmelor, până și revoluționarii trebuie să facă ce le cer părinții. Îmi place cămașa ta. E foarte frumoasă. — I-a aparținut tatălui meu, a răspuns Adam. S au auzit voci ridicate din colțul Îndepărtat al holului, o Încăierare
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
că nu mai gâfâie. Când a Început, degetele Îi alunecau lin pe pielea Întinsă și netedă. Adam și-a ținut respi rația și a ridicat un braț Îndoit din cot, cu pumnul strâns, de parcă se ferea de o primejdie cu neputință de ocolit. A Încercat iar să se liniștească, dar mângâierile fetei Îl gâdilau și-i venea totodată să chicotească și să icnească. știa că, dacă râde, presiunea din coaste va face durerea să revină, astfel Încât s-a găsit captiv Într-
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
chicotească și să icnească. știa că, dacă râde, presiunea din coaste va face durerea să revină, astfel Încât s-a găsit captiv Într-o ciudată stare intermediară. Voia cu un fel de deznădejde să se lase alinat, Însă Îi era cu neputință să și o Îngăduie. — Cred că ți-ai rupt o coastă, i-a spus Z. Ai o vânătaie urâtă chiar În locul ăsta. A Încercuit cu arătătorul o suprafață mică de piele, iar Adam și-a dat pe loc seama că
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Înaltă, Îngustă, Întunecată. Dacă nu, În altă parte. Doar să nu fiu prea departe de tine. El a oftat. — Tu trebuie să-ți trăiești restul copilăriei, Margaret, restul vieții tale. știi bine că nu se poate să vii. E cu neputință. Pasărea Își schimbase iar cântecul, acum suna dulce, dar foarte tare, acoperea toate celelalte sunete ale nopții. — Poate că Într-o bună zi ne vom trezi eșuați pe același mal, a zis Margaret. El a râs. — Poate. Ea a așteptat
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
astfel de sentiment pentru Johan, dar tot ce a resimțit a fost o mare pace, care a Început să umple hăul dinainte. Putem să-l găsim, i-a spus Zubaidah, putem să-l găsim dacă vrei. Nimic nu-i cu neputință. Adam Însă a refuzat. De ce? s-a mirat ea. Numai că el n-a fost În stare să-i dea un răspuns. Fiecare lucru la vremea lui, s-a gândit el. Dar vremea aia trecuse, sau poate că nici nu
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Nu mai fusese niciodată atât de abătută, nici nu știa cum ar trebui să se simtă. Furioasă? Nemulțumită? Speriată? Umilită? Nu, nimic din toate astea, și totuși toate laolaltă. Se sim țea neputincioasă, da, ăsta era cuvântul, neputincioasă, Însă conștiința neputinței n-o umplea de spaimă, așa cum crezuse Întotdeauna că se Întâmplă, ci de ceva mai cumplit decât spaima, peste care, la urma urmelor, se putea trece, de o neliniște stranie, de simțământul că ce era mai rău abia urma să
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
atâta haz. Iritat de manifestările ludice ale femeii și de zâmbetul sarcastic al profesorului ce urmărea, printre norii de fum proiectați spre tavan, discuția, în timp ce ochii bulbucați, albaștri, se îngustau într-un zâmbet indulgent, poetul le reproșă fixitatea opiniilor și neputința lor de a privi lumea așa cum este de fapt. Spuneți-mi, concret, ce-i puteți reproșa acestui om? Multe, răspunse vag profesorul și trase adânc din mucul țigării fără filtru. Hă, hă, hă! se auzea și vocea femeii punctând tăcerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de sănătatea ei și-și pierde nopțile aiurea ea se înduioșa, îi zâmbea încântată și, scormonind prin punga de plastic îi arăta unde ajunsese cu lucrul, îi explica ce mai avea de făcut și Carmina se lăsa învinsă, copleșită de neputință. Pleca la râu, cu papucii în picioare, se întâlnea cu fete, băieți, foști colegi de clasă, discutau despre examene, despre profesori, despre călătorii lungi, imagini prinse pe fereastra vagonului, evadări din real, din viața de zi cu zi. Carmina nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
risipite pe ici, pe acolo. Veniseră fugărite de răpăiala ploii, acum se foiau printre paturi, își ștergeau părul, scormoneau printre bagajele lor puține, mirosea a veșminte umede, a transpirație, a sânge. Acolo, în casa cu plafonul scund muntencele își simțeau neputința de a se lupta cu imensitatea, cu necunoscutul și atunci se doreau pe ele însele înlănțuite, își dăruiau una alteia frații și se numeau cumnate. Povesteau apoi despre frații dăruiți întâmplări mărunte, îi imitau, îi răscoleau, îi înălțau și frații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Pe urmă Carmina se retrăgea în camera ei. Apa și săpunul intensificau iritațiile de pe mâini. Mama venea să-i arate o pereche de ciorapi de mătase, o cămașă de noapte străvezie cu eticheta prinsă de guler, o maletă grena: ofrandele neputinței ei. Mai apoi îi auzea certându-se calm, fără zgomot, ceartă de durată. Vocea lui, vocea ei, vocea lui, vocea ei. Carmina se îndrepta către pat ca robotul. Privea anatomia abandonată pe masă ca pe un obiect întâlnit cândva mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
parcă ceva în ea ațipise, poate, spera ea, cu timpul va reuși să capete acea simplitate a muntencelor. Atâta doar că în mintea ei totul se petrecea ca în ceață, o noapte fără nici un sfârșit, cu gesturi greoaie, molatice, cu neputință. Doar ceasul când zbârnâie pe noptieră anunță că începe o nouă zi. Nu te mai duce, îi spuse hotărât mama într-o dimineață la micul dejun. Așezat la locul lui în celălalt capăt al mesei tatăl mesteca zahărul în cana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ar putea să aibă o gripă, o gripă puternică, așa, să aiureze de febră, să zacă în pat câteva zile, să i se dea supă de pasăre iar ea, somnolentă, să perceapă din când în când prezența părinților, îngrijorarea lor, neputința și somnul s-o târască de-a lungul mai multor zile. Deja își simțea coloana vertebrală scuturată de frisoane. Să fie febra? Febra comandată, dorită de creier? Nu, astea sunt simple impresii sunt subterfugii puerile și ea nu trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
i-a primit ezitând, i-a așezat în buzunarul de la piept al pijamalei, de câteva ori și-a pipăit grijuliu buzunarul, se temea să nu-i dispară. Când a părăsit salonul, inginerul se simțea incomod, îl încerca un sentiment de neputință. Și-o imagină pe Nina, înconjurată de comisia de medici, împărțind complimente în dreapta și-n stânga, cu viteză, ca o mitralieră, cu privirea înecată de admirație, roșie în obraz de emoție, cu ochii jucăuși, risipind fraze măgulitoare, inspirate, adevărate performanțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de-o limpezime extraordinară, piesă cu piesă, întreg angrenajul gândirii profesorului ședea la vedere îngrozitor de simplu, de-a dreptul insultător, descifrabil și pentru un orb. Și ea, cea care ascultase pe la colțuri vorbele profesorului de sport, încărcate de amărăciunea propriei neputințe ori spusele binevoitoare, ironice, pline de tăgadă ale inginerului Marcu. Era ca un fel de explozie, o iluminare bruscă, era copleșită, da, da, copleșită. Încurajat de lipsa obstacolelor ce ar fi putut sta în calea raționamentelor sale, Alexe se înflăcără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
luase un premiu internațional, cu un asfințit de soare prins de-a lungul unui râu, o explozie de lumină și o alta de întuneric, un peisaj simplu care te înmărmurea, îți crea o senzație nelămurită de panică, o stare de neputință, ca în fața unor forțe naturale cărora nu te poți opune și te predai, îți recunoșteai nimicnicia. Ar trebui să mă ridic, își spuse Carmina, să mulțumesc frumos pentru... pentru ce să mulțumesc frumos? Ei, da, pentru găzduire, da și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
devenea incitant. Uneori ascultând, pierzând firul și găsindu-l din nou, Carmina se gândea că vorbăria Sidoniei nu era decât un subterfugiu menit să camufleze cine știe ce hibă, și devenea atentă, pândea, se înciuda pe sine pentru lipsa de fler, pentru neputința ei de a pătrunde dincolo de fruntea Sidoniei, în masa moleculară, densă, unde i s-ar fi dezvăluit adevărata culoare a intențiilor, ce păreau a fi bune, prea bune ca să nu fie o pavăză în dosul căreia se ascundea altceva. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
părea foarte preocupat de condiția lui fizică. Rămase sprijinită de cuier meditând: să se fi întâmplat ceva cu el? Să fi intervenit ceva? Ceva în viața lui? Să-i fi pus cineva sângele în mișcare? Zâmbi și legănă capul a neputință. Nu, imposibil. Abandonă imediat subiectul. N-avea nici un sens să se mai preocupe de el. Observă cuierul încărcat de haine, toate atârnau ca niște cioroi spânzurați, deschise larg camerele la Ovidiu și la bărbatul ei și porunci: Veniți de vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
nu posed o asemenea calitate. Eu, în schimb, aș putea spune că nu am trăit o mai mare pace, ca în ora foarte matinală când sunt pe malul lacului și începe să se lumineze de ziuă. Ovidiu își ridică a neputință brațele. Într-o zi am să merg și eu cu tine, spuse Fana. De când o tot spui, zâmbi Dimitrie. Și totuși ai să vezi că am să merg, se înflăcără ea, am să mă echipez cu pantalonul de trening și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]