2,409 matches
-
și băltaoce în zori rămânn numai gări pustii și fără iubiții aceea ce nu mai sunt pentru că s-au despărțit și despărțirea-i ca moartea nu-i mai vezi nu-i mai auzi nu-i mai simți pe iubiții neiubiți neuitați nedoriți neveniți neplecați ce de iubiți așa mult pomeniți.... așa mult despărțiți...... asa mult redoriți... ................................................... de azed anghel zamfir dan Referință Bibliografică: extras din memoria despărțirii / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1743, Anul V, 09 octombrie
EXTRAS DIN MEMORIA DESPĂRŢIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343199_a_344528]
-
subliniat autorul. Caricaturistul Zamfir Șomcutean s-a născut în anul 1967 în Baia Mare și a absolvit Facultatea de Arte plastice din cadrul Universității de Nord din aceeași localitate. În prezent, este conservator la Secția de Arheologie a Muzeului. O noapte de neuitat, plină de istorie, literatură și muzică Începând cu ora 21, când în acompaniamentul elevilor de la Liceul de Artă Baia Mare, în lumina misterioasă a torțelor a avut loc deschiderea oficială a „Nopții muzeelor” și până la ora 02, băimărenii au marcat amintiri
ÎNTRE 14 ŞI 15 MAI, ÎN BAIA MARE, MUZEUL DE ISTORIE MARAMUREŞ ORGANIZAT „NOAPTEA MUZEELOR” de MARINA GLODICI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343181_a_344510]
-
de istorie, literatură și muzică Începând cu ora 21, când în acompaniamentul elevilor de la Liceul de Artă Baia Mare, în lumina misterioasă a torțelor a avut loc deschiderea oficială a „Nopții muzeelor” și până la ora 02, băimărenii au marcat amintiri de neuitat în incinta Muzeului de Istorie. Trupa „Rivulus Dominarum” a Colegiului Național „Mihai Eminescu” a jucat scena „Zamolxis” adaptată după Lucian Blaga. De asemenea, trupa „Masca” a Liceului Teoretic „Emil Racoviță” s-a produs cu piesa scrisă de Alexandra Danciu intitulată
ÎNTRE 14 ŞI 15 MAI, ÎN BAIA MARE, MUZEUL DE ISTORIE MARAMUREŞ ORGANIZAT „NOAPTEA MUZEELOR” de MARINA GLODICI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343181_a_344510]
-
Dumnezeu, mănăstirii sale și oamenilor. În pomelnicele lor, mulți credincioși îl pomenesc (și) pe Arhimandritul Iachint, alături de Părinții Chesarie, Pamvo, Calinic Lupu, Damaschin și alții, care ani de-a rândul le-au iertat păcatele și s-au rugat pentru ei. Neuitat de credincioși și de călugării pe care i-a format, Părintele Iachint, monahul, duhovnicul și starețul Putnei, petrece în veșnicie întru Împărăția lui Dumnezeu, pe care L-a iubit și L-a slujit din tinerețile sale. Spicuiri din cîteva cuvinte
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343138_a_344467]
-
ca pe data de 28 iulie ora 20:30 am fost invitați la o emisiune în direct la postul de radio din Auckland, iar pe 30 iunie, ora 17:00 la aceelași Cinematograf Victoria, a rulat filmul „O vară de neuitat” de Lucian Pintilie, avându-l în rolul principal pe... Claudiu Bleonț. În paralel am vizitat în nordul Insulei de Nord, localități cum ar fi Paihia, Russell, Whangarei și apoi partea nord a Insulei de Sud, Christchurch, Kaikoura, locuri care ne-
FESTIVALUL ROMÂNESC DE ARTE „DOINA 2013” – AUCKLAND, NOUA ZEELANDĂ de GEORGE SMARANDACHE în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343509_a_344838]
-
-se bucura de mulțimea peisajelor din oraș, dar și din împrejurimi. Monumente, fântâni arteziene și muzee se înalță deasupra orașului prin arhitectura lor gotică. Fără îndoială, Theodor Heuss a avut dreptate în anul 1952, numind orașul Trossingen ca fiind de neuitat în adevăratul sens al cuvântului. Trossingen nu are voie să fie uitat și trebuie să rămână mereu proaspăt în memoria noastră. Așezarea geografică și împrejurimile orașului cu cele mai importante puncte turistice. Plimbându-te prin oraș, vei constata că, atât
TROSSINGEN – LOCUL UNDE MUZICA SE ÎMBINĂ CU NATURA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343478_a_344807]
-
Dumnezeu, mănăstirii sale și oamenilor. În pomelnicele lor, mulți credincioși îl pomenesc (și) pe Arhimandritul Iachint, alături de Părinții Chesarie, Pamvo, Calinic Lupu, Damaschin și alții, care ani de-a rândul le-au iertat păcatele și s-au rugat pentru ei. Neuitat de credincioși și de călugării pe care i-a format, Părintele Iachint, monahul, duhovnicul și starețul Putnei, petrece în veșnicie întru Împărăția lui Dumnezeu, pe care L-a iubit și L-a slujit din tinerețile sale. Spicuiri din cîteva cuvinte
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
Interiorul de ciulini, spală Privirea de zgură, Frumusețe dând Clipei. Acesta sunt eu o umbră vie, Rătăcind pe alei necunoscute, Un călător grăbit cu vise sfâșiate, Cu răni cicatrizate de crinii verii ÎN VALURI DE AMINTIRI Poveri negre lovesc Drumurile neuitate O mână nevăzută șterge lacrimi, Frânturi de ecouri se întrerup Peste chipul... plutitor. Furtuni ale dorului lovesc Firea palidă a zilei. Pe trepte s-așează, Între mine și cer-șuvoi de cuvinte. Cu aripi stranii zbor Peste țipătul munților, Prin păduri
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
zboară Cu dorurile înfrunzite În casa luminii, ecou Tainică făclie cerească. Candelă vie, de speranță! A-ndepărtat frigul clipelor Plânsul suferinței, vântul... Aleargă prin divine întinderi, Vorbește cu stelele, cu luna... Coboară semne și umbre la Plecări și întoarceri printre Neuitatele anotimpuri ale iubirii. CUVINTE ALBASTRE De la început, Îngeri cu aripi de lumină, Peste valuri de lume, Ne aduc mari speranțe, Cuvinte, cuvinte albastre, Ca să-nvățăm să slujim Luminii. Domnul ne arată Calea cea vie! Se va naște o nouă lume
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
Erau frecvente cazurile când obștea adunată cumpăra și sacrifica vite la fața locului, pentru ca apoi, la văpaia focurilor, să se prepare mâncăruri specifice. Petrecerea dura uneori toată noaptea. Feeria peisajului de noapte, al nedeii, de altădată, a rămas de neuitat în memoria multor generații. În aceste condiții se regăseau și se închegau prietenii, oficiindu-se și numeroase căsătorii, mai ales în prima parte a sărbătorii. În timpul horelor, în care se prindeau zeci și sute de români, adeseori toată suflarea
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
ursul, râsul, pisica sălbatică, specii cu areal restrâns în Europa, au găsit în Munții Călimani un mediu optim pentru creștere și perpetuare. Speciile de păsări, deosebit de interesante, pot constitui o atracție pentru iubitorii de natură, alături de peisajele de neuitat. Grija crescândă a publicului în direcția protejării naturii și mediului înconjurător, se concretizează și în cererea de programe turistice cu experiențe în natură, cunoașterea și interpretarea acesteia. Din punct de vedere turistic, Parcul Național Călimani este legat de destinații consacrate
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
primi cu ospitalitate. Gazdele franceze aveau acea căldură sufletească specifică latinilor, iar ea se simți în largul său alături de cavalerii francezi care mai de care mai veseli și mai comici, dar și curtezani pricepuți în cuvinte amoroase și versuri de neuitat ce-ți încântau inima, cântăreți ce-ți răscoleau sufletul cu melodiile lor și pictori care se întreceau să-i surprindă acel surâs plin de viață. Participă la recepții și descoperi că și francezii, asemenea românilor, sunt oameni veseli și preferă
XVII. PELERINAJ LA PARIS ŞI LONDRA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377268_a_378597]
-
instrumentelor muzicale în filarmonicile vieneze. Din marile săli s-au înălțat spre cer notele simfoniilor, polcilor și valsurilor celor mai vestiți compozitori ai lumii. În această metropolă a muzicii culte se vor da concerte până la sfârșitul lumii cu interpretări de neuitat ale marilor maeștrii din operele compozitorilor celebri ca Beethoven, Strauss, Mozart, Wagner, Ceaikovski, Verdi, Rossini, Vivaldi și mulți alții. Pe aceste meleaguri, tânăra româncă întâlni o cu totul altă civilizație, deosebită de cea din răsărit. Alt cod al bunelor maniere
XVI. CURTEZANII DIN MOSCOVA ŞI VIENA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377292_a_378621]
-
din patru puteam fi un eventual spectator al unui spectacol de muzică populară care trecea prin zonă. Am avut ocazia să cunosc artiști de talia lui Marcel BUDRALĂ, Alexandru GROZUȚĂ, Ileana CONSTANTINESCU, Felician FĂRCAȘIU, Maria MARCU, Ana POP CORONDAN și neuitatului umorist Zeno TURDEANU un adevărat rebusist, care m-a făcut să-mi pierd multe ore în fața revistei REBUS. Astfel că viața noastră se colora în frumos, căci artiști de renume români veneau să ne încânte sufletele noastre tinere. Gafa vieții
CUI AM STRÂNS MÂNA? CINE MI-A STRÂNS MÂNA? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377393_a_378722]
-
fericita ocazie să înmânez un buchet de flori ilustrei Angela MOLDOVAN, și să o salut pe interpreta orădeană Florica BRADU, care a impresionat o sală arhiplină, când printr-o neînțelegere a orchestrei a preluat dirijarea acesteia făcând un spectacol de neuitat pentru cei prezenți. Asta a fost până în anul 1990 când am avut ocazia să strâng mâna unui președinte al României adică cea a domnului Ion ILIESCU. În anul 1990 l-am întâlnit și pe neprețuitul actor și regizor Sergiu NICOLAESCU
CUI AM STRÂNS MÂNA? CINE MI-A STRÂNS MÂNA? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377393_a_378722]
-
pe al mărilor pustiu Căci e în mine, încrustat și viu Glasul de valuri, ferecat în tainice luciri. Mi- e dor să scriu sub soarele duios Cu degetele pe nisip, plutind în amintiri, Adulmecând ivirea vreunui nor umbros, Poeme despre neuitatele iubiri... Referință Bibliografică: POEME PE NISIP / Dania Badea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1939, Anul VI, 22 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dania Badea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
POEME PE NISIP de DANIA BADEA în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378462_a_379791]
-
din gândurile iscate de cele întâmplate și să se concentreze asupra reîntâlnirii cu Renée. Și încercă să-și imagineze cum arată, cum... Își aminti că venirea copilei coincidea cu... Se temea pentru reacția fetei. Rememoră cât suferise la moartea bunicilor, neuitați nici astăzi! Dar acum?! Scutură din cap să alunge presupunerile. Ce va fi va fi! Își aminti de ce ieșise. Făcu, deci, cumpărăturile. Nu-l uită nici pe Bubă, pentru care alese o combinație de hrană solidă și un răsfăț - o
CAPITOLUL 9 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378602_a_379931]
-
multe alte personalități ale vieții cultural-artistice. Un recital extraordinar de pian, moment muzical susținut de Dimitri Malignan, nepotul compozitorului și tânăr absolvent al École normale de musique „Alfred Cortot" din Paris va încununa o seară specială și un eveniment de neuitat. Tânărul muzician a cucerit luni, 16 mai 2016 Premiul I la secțiunea PIAN (oferit de farmaciile CATENA) a Concursului Național de Critică și Interpretare Muzicală „Mihail Jora", ediția a XXVI-a, un eveniment de mare ținută găzduit de Ateneul Român
FUNDAŢIA HENRY MĂLINEANU, LANSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378865_a_380194]
-
prietenie, timp aproape 40 de ani... Obligat să părăseasca oficial lumina rampei din cauza ...vremurilor, Henry Mălineanu va continua să compună și să scrie sub „ocrotirea” unor mari personalitați artistice și literare precum Ion Vasilescu și Tudor Mușatescu multe cântece de neuitat (de exemplu „Astă seară mă fac... praf", reluat mult mai târziu de Ștefan Bănică...) pentru spectacolele de Revistă ale teatrelor „Alhambra” și „Gioconda”. După înființarea în 1941 a Teatrului Evreiesc „Baraseum", Henry Mălineanu a creat împreună cu Eugen Mirea Revistele de
FUNDAŢIA HENRY MĂLINEANU, LANSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378865_a_380194]
-
Calistrat Costin nici nu știam că va veni, dar prezența sa mi-a confirmat iar că Mosari este un scriitor îndrăgit, care rămâne în inimile celor care l-au întâlnit, după cum Bacăul rămâne în inima scriitorului Mosari ca oraș natal, neuitat vreodată. Aici sunt părinții dragi, în Bacău și-a petrecut copilăria și tinerețea, aici au fost prietenii și mai sunt. Nu am de gând să folosesc formule complicate ci spun de-a dreptul că întâlnirile cu Mosari și doamna Rica
G. MOSARI- PREȘEDINTELE ASOCIAȚIEI SCRIITORILOR DE LIMBĂ ROMÂNĂ DIN ISRAEL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379116_a_380445]
-
veghetor de țară, A plecat spre ceruri marele bărbat, A plecat poetul ce odinioară Românescu suflet mult la-nfiorat. *** Lacrimă, durere, jale, întristare Pentru cela care mult ne-a apărat, De aceea încă, rugă de iertare La Măritul cerem, facă-l neuitat. Referință Bibliografică: A plecat tribunul / Mircea Dorin Istrate : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1720, Anul V, 16 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mircea Dorin Istrate : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
A PLECAT TRIBUNUL de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379824_a_381153]
-
mai 2016 Toate Articolele Autorului Te mai strâng în brațe gânduri Rătăcinde prin destin Și te-așezi ca-n alte rânduri Lângă foi cu tenul fin... Pe biroul tinereții, Cu arome de santal, Anotimpurile vieții Freamătă-n al serii șal. Neuitate toamne-ți cheamă Rodnicia din idei, Dar trec brume, ca o teamă, Peste-mbătrânit condei. Din penița străduinței, Slovele cu pas mărunt Lasă-n albul năzuinței Un rondel cu braț cărunt... Referință Bibliografică: SEARA AMINTIRII / Georgeta Muscă Oană : Confluențe Literare, ISSN
SEARA AMINTIRII de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379837_a_381166]
-
o haină care cade bine pe tine sau nu. Durează mult, poate și ani de zile, până găsești materialul, modelul, croiala și croitorul, iar tu să porți la final haina care să îți dea acea stare de bine unică, de neuitat, repetabilă... Știu că structura mea umană cere trăire muzicală permanentă.” Acesta-i maestrul Iosif Ion Prunner, zugrăvit de autoarea cărții biografice de excepție, „Iosif Ion Prunner. Trei generații la Ateneul Român”, Oana Georgescu, într-un tablou afectiv din care fac
IOSIF ION PRUNNER. TREI GENERAŢII LA ATENEUL ROMÂN” APARIŢIE LIVREASĂ BIOGRAFICĂ, A OANEI GEORGESCU, LA EDITURA „ALL” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379822_a_381151]
-
România (UZPR) și a Asociației Presei Sportive din România (APSR). Este autoarea cărților „Surâsul și lacrima scenei” (Ed. Scripta, l998), „FUGAR(U) prin lumea muzicii” (Editura Casa Radio, 2004), „Iuliana Marciuc în MIEZUL ZILEI” (Ed. Meteor Press, 2009), „Reverberații de neuitat. Pianista Dana Protopopescu, 40 de ani de carieră” (Ed. Muzicală, 2011), „55 de Ani de TVR în 55 de CONFESIUNI” (cu Liana Săndulescu și Iuliana Marciuc, Ed. Biblioteca Bucureștilor, 2011), a biografiilor „Cornel Fugaru” și „Alexandru Jula” (Ed. Biblioteca Bucureștilor
IOSIF ION PRUNNER. TREI GENERAŢII LA ATENEUL ROMÂN” APARIŢIE LIVREASĂ BIOGRAFICĂ, A OANEI GEORGESCU, LA EDITURA „ALL” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379822_a_381151]
-
prin natură Și brusc din inimile lor o simțire-a țâșnit. Vorbele picurate Ioan Roată le-a rostit Sensul lor le-a deschis România visată O, ca-ntr-o poveste, dorința lor s-a-mplinit. Da! A fost o bucurie pe veci neuitată. Apoi, s-a refăcut ordinea interioară Clipa prinzând, ca principe, pe Cuza Vodă Amintirea a rămas ``bun`` gravat pe țară Și-n memorie trăiește cântată în odă. Referință Bibliografică: 24 IANUARIE 1859 / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
24 IANUARIE 1859 de LIA RUSE în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379898_a_381227]