3,942 matches
-
anumite state membre care consideră că apărarea lor comună se realizează în cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (N.A.T.O.) și este compatibilă cu politica comună de securitate și de apărare stabilită în cadrul acesteia". Din acest paragraf, se poate constata că neutralitatea anumitor țări (Austria, Finlanda, Irlanda, Suedia, și într-o mică măsură, Cipru, Malta) nu poate afecta implicarea lor în anumite acțiuni militare ale Uniunii Europene. Pe acest fond, se înscrie și cazul Danemarcei care a obținut dreptul de a nu
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
pentru protecția lor individuală, aveau ca principal mod de acțiune semnalarea unor eventuale violări ale acordurilor pe care ei le supervizau. Pe timpul Războiului Rece, au funcționat trei principii fundamentale ale operațiilor de menținere a păcii într-o zonă de conflict: neutralitate, nerecurgere la forță și consimțământul statului-gazdă. Neutralitatea semnifica faptul că printr-o operație desfășurată nu se lua poziție într-un conflict pentru una sau alta din părțile implicate. Nerecurgerea la forță implica faptul că trupele Căștilor Albastre nu erau autorizate
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
mod de acțiune semnalarea unor eventuale violări ale acordurilor pe care ei le supervizau. Pe timpul Războiului Rece, au funcționat trei principii fundamentale ale operațiilor de menținere a păcii într-o zonă de conflict: neutralitate, nerecurgere la forță și consimțământul statului-gazdă. Neutralitatea semnifica faptul că printr-o operație desfășurată nu se lua poziție într-un conflict pentru una sau alta din părțile implicate. Nerecurgerea la forță implica faptul că trupele Căștilor Albastre nu erau autorizate să-și folosească puterea militară în aplanarea
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
toate acțiunile acesteia prin care se organizează executarea și se execută în concret legea, nu numai serviciul public. Față de un peisaj politic schimbător, administrația publică reprezintă continuitatea, permanența și stabilitatea, ceea ce îi sporește influența asupra societății. Principiul egalității și al neutralității Deoarece vizează satisfacerea unor interese generale, administrația publică trebuie să asigure un acces egalitar la serviciile oferite, pentru toți cetățenii, fapt ce decurge din egalitatea tuturor în fața legii. Administrația publică trebuie să funcționeze pentru a satisface interesul general și nu
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
alta, în condițiile existenței șanselor de câștig și de pierdere, relevă comportamentul acestuia față de risc. Asocierea utilităților la mărimile consecințelor alternativelor descrie practic atitudinea decidentului față de risc, diferită în trei situații, și anume: aversiunea față de risc, înclinația către risc și neutralitatea față de risc. De multe ori decidenții nu aleg variantele cu valoare monetară așteptată maximă, iar uneori aleg chiar variante cu astfel de mărimi negative. Un exemplu clasic îl constituie cazul alegerii variantei de asigurare în favoarea celei de neasigurare, deși din
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
de afaceri și cel contabil românesc. Capitolul 2 descrie rolul auditului financiar pentru menținerea unei conduite etice În afaceri și În asigurarea transparenței În raportarea financiară. Pentru aceasta, activitatea auditorului este menținută, ca Într-un eșichier, Într-o zonă de neutralitate, independență și obiectivitate față de interesele utilizatorilor informației financiare certificate, cu ajutorul codului privind conduita etică În auditul financiar. De-a lungul timpului, În funcție de obiectivele propuse În misiune, auditul financiar a cunoscut evoluții semnificative În plan normativ, dar mai ales metodologic. În
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
R. Freeman (1998) Își asumă rolul de antreprenori ai schimbării sociale prin intermediul concepțiilor teoretice vehiculate; de altfel, ei propun depășirea polarității metodologice pozitivism - antipozitivism În analiza organizațiilor. Ei argumentează că atât pozitivismul cât și antipozitivismul se bazează pe o pretinsă neutralitate etică care le golește de conținut. Autorii propun o metodologie pragmatică care să facă loc eticii În cercetare și care „să servească scopuri umane, să evidențieze simultan dimensiunea morală a organizațiilor și astfel cercetarea să aibă valoare practică” (1998:123
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
vezi distincția: treburi bărbătești, treburi femeiești). Spațiul privatxe "„spațiuprivat" are caracteristici „feminine”: este un spațiu al sentimentelor, intimității, grijii, al particularului și al parțialității. Spațiul publicxe "„spațiupublic" are caracteristici „masculinexe "„masculin"”: este un spațiu al rațiunii și raționalității, al dreptății, neutralității, aranjamentelor obiective, al detașării, al universalului și imparțialității. În el se dispută meritul și dreptatea (vezi Codexe "„Code,Lorraine", 2000, p. 412). Rolurile de gen fie exclud femeile de la statutul de cetățeni, fie de la exercitarea deplină a cetățeniei, prin participare
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
chiar ridicolă. Studiile de gen, ca și studiile feministexe "„feminist" sunt atacate ca „neștiințifice”, ideologice. La acest tratament nu se supune studierea altor mari orientări în teoria politicăxe "„teoriepolitică". Acest tratament prin contraatac la ideologiexe "„ideologie" ignoră voit spulberarea mitului neutralității și obiectivității științifice. Atunci când, de exemplu, sunt promovate politici afirmativexe "„politici afirmative", este invocată meritocrația drept unic principiu corect de promovare într-o instituție, mai ales într-una academică. Meritocrațiaxe "„Meritocrație" poate să devină un mit, sugerând că șansele egale
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de comportament nu este singurul posibil, pentru că indivizii acționează și irațional, sunt necesare crearea statului de dreptxe "„statuldedrept" și domnia legii. Indivizii trebuie să consimtă că există o autoritate (guvernământ) care se îngrijește de aplicarea legilor. Critici feministe:xe "„feminist" Neutralitatea de gen a individului liberal nu este altceva decât masculinitate axe "„masculinitate" universalizată (experiența și nevoile bărbătești extinse la ambele sexe). Individul teoriei liberale este gata crescut, este adult sănătos, dezlegat de obligații față de îngrijireaxe "„îngrijire" altora 21, este independent
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și nu pot fi încadrate în conceptul universal de „concediu de boală” fiindcă nu reprezintă o dizabilitate. Ele sunt stări de normalitate și experiențe femeiești pe care liberalismulxe "„liberalism" nu le include în teoretizările sale. Liberalismul se referă, atunci când pretinde neutralitate, doar la munca productivă, nu și la cea reproductivă (vezi Carole Patemanxe "„Pateman,Carole", 1989). b. Autoritatea politică se bazează pe consimțământul de a fi guvernat. Guvenarea legitimă nu poate fi formată decât cu consimțământul indivizilor liberi. Cu alte cuvinte
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
este familiaxe "„familie" tradițională, dar nu este deloc amenințată familiaxe "„familie" ca uniune partenerialăxe "„parteneriat". Una dintre critici vizează tendința liberalismului feminist de a pune accentul asupra libertății personale ca fiind mai presus de binele comun și de a aprecia neutralitatea de gen ca fiind coerentă cu umanismulxe "„umanism". În sensul primei probleme, o critică importantă vine din perspectiva comunitarismuluixe "„comunitarism" feminist reprezentat de către Jean Betke Elshtainxe "„Elshtain,JeanBetke" (1981, 1982). Cele trei eșecuri majore ale feminismului liberal, susține ea în
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de gen a muncii,xe "„diviziuneadegenamuncii" atât în spațiul publicxe "„spațiupublic"xe "„public", cât și în cel privatxe "„privat", să aibă șanse egale la educație, cariere, poziții de decizie. Pe scurt, în cea mai mare măsură, asemenea strategii vizează fie neutralitatea de gen („adăugați femeile la paradigmele sau structurile existente și amestecați”), fie o strategie androginăxe "„androgin": omul complet trebuie să aibă șansa unei educații care să includă și valorile masculinexe "„masculin", și pe cele feminine, iar aceste valori trebuie încorporate
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
lui Arrow. footnote>, care are semnificația că funcția de preferință socială va fi întotdeauna decisivă, i.e. va furniza un rezultat, condiția de anonimitate, care, într-o enunțare informală, spune că preferințele membrilor comunității trebuie să conteze în mod egal, proprietatea neutralității care, din nou, într-o exprimare informală, impune ca alternativele să aibă același statut, și proprietatea receptivității pozitive care cere ca, în cazul unui balotaj, dacă o singură persoană își modifică preferința în favoarea unei alternative sau a alteia, atunci aceea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
aceea a tranzitivității preferinței sociale. În ceea ce privește rezultatele publicate de Gibbard în (1973) și Satterthwaite în (1975), acestea demonstrează că orice regulă de preferință socială (orice sistem de vot în acest caz) care satisface condiția domeniului universal și pe cea a neutralității este fie manipulabilă, fie dictatorială. Un alt rezultat important, relaționat cu cel al lui Arrow, este cel propus de Sen în (1970a) și (1970b). Acesta este întâlnit în literatura TAS sub numele de teorema de imposibilitate a unui paretian liberal
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
A). Pentru toate perechile de mulțimi de ordini individuale și aflate în domeniul funcției de alegere colectivă f, condiția de anonimitate este îndeplinită dacă și numai dacă, fiind o reordonare a componentelor lui, implică. [d.1.4.4*]: Condiția de neutralitate (N). Pentru toate perechile de mulțimi de ordini individuale și aflate în domeniul funcției de alegere colectivă f, condiția de neutralitate este îndeplinită, dacă și numai dacă. [d.1.4.5*]: Condiția de receptivitate pozitivă (S). Pentru toate perechile de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este îndeplinită dacă și numai dacă, fiind o reordonare a componentelor lui, implică. [d.1.4.4*]: Condiția de neutralitate (N). Pentru toate perechile de mulțimi de ordini individuale și aflate în domeniul funcției de alegere colectivă f, condiția de neutralitate este îndeplinită, dacă și numai dacă. [d.1.4.5*]: Condiția de receptivitate pozitivă (S). Pentru toate perechile de mulțimi de ordini individuale și aflate în domeniul funcției de alegere colectivă f, condiția de responsivitate pozitivă este îndeplinită, dacă și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lui f), dacă pentru orice pereche de alternative, x și y din S și pentru toți i, atunci alegerea socială din (S,R) trebuie să fie aceeași cu cea din. [l.1.4.1*]: Pentru orice regulă de alegere colectivă, neutralitatea implică independența față de alternativele irelevante. Demonstrație [l.1.4.1*]. Decurge din definirea neutralității, dacă luăm x = z și y = w. [t.1.4.1*]: Teorema May. Condițiile D, A, N, S sunt, împreună, necesare și suficiente pentru ca o regulă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pentru toți i, atunci alegerea socială din (S,R) trebuie să fie aceeași cu cea din. [l.1.4.1*]: Pentru orice regulă de alegere colectivă, neutralitatea implică independența față de alternativele irelevante. Demonstrație [l.1.4.1*]. Decurge din definirea neutralității, dacă luăm x = z și y = w. [t.1.4.1*]: Teorema May. Condițiile D, A, N, S sunt, împreună, necesare și suficiente pentru ca o regulă de alegere colectivă decisivă să fie regula majorității. [t.1.4.2*]: Corolar 1
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ne putem uita doar la profilele individuale privind x și y. Prin anonimitate, preferința socială trebuie să depindă doar de numărul indivizilor care preferă pe x lui y sau invers și să conducă la indiferență atunci când numărul este egal. Prin neutralitate, ceea ce poate fi verificat presupunând contrariul și permutând apoi x și y în ordinile individuale. Cum pentru orice x și y din S atunci, prin receptivitatea pozitivă. Dar aceasta este chiar regula majorității. Teorema este demonstrată. Demonstrație [t.1.4
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pe cel al lui Gibbard, încheind abordarea în limbaj natural a acestui capitol printr-un argument în favoarea reformării TAS. 2.1. Teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian Să presupunem că acceptăm argumentele lui May (1952) și că admitem că neutralitatea, anonimitatea, receptivitatea pozitivă și determinarea sunt proprietăți dezirabile ale unei reguli de decizie socială. Dacă am admis aceste proprietăți, vom admite, în consecință, faptul că regula majorității este singura regulă socială dezirabilă.<footnote Dacă trecem peste problema lui Condorcet, anume
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dorim, spre exemplu, să ne alegem partenerul/partenera de viață, preferințele stricte ale majorității indivizilor care nu sunt indiferenți ar trebui să determine rezultatul. Această soluție pare însă contraintuitivă. Deși am considerat că alternativele ar trebui să aibă aceeași greutate (neutralitatea), că indivizii ar trebui tratați la fel (anonimitatea), că regula de decizie ar trebui să fie receptivă la modificarea preferințelor indivizilor în cazul în care fiecare alternativă are parte de același sprijin (receptivitatea pozitivă) și că regula de decizie colectivă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
treilea rând, „acțiunea guvernamentală”, care este opera „unei persoane sau a unor persoane” [Bentham, 1781, 2000, p. 14], are scopul promovării principiului utilității la nivelul comunității; în al patrulea rând, promovarea principiului utilității se realizează pe baza unei condiții de neutralitate față de indivizi (anonimitate) exprimată prin principiul un om un vot. În al cincilea rând, orice alegere colectivă trebuie făcută pe baza principiului sumei utilităților cardinale și comparabilității interpersonale a utilităților: „adunați toate valorile tuturor plăcerilor de o parte și cele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Bentham, 1781, 2000, p. 32]. Mai clar, această idee este exprimată în felul următor: x este preferat social lui y, dacă și numai dacă suma utilităților în x este mai mare decât suma utilităților în y. De aici, se derivă neutralitatea față de alternative potrivit căreia: a) singura informație relevantă în alegerea unei alternative este cea despre utilitățile care se realizează în acele alternative, b) fiecare alternativă se evaluează pe același principiu al sumei utilităților și Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nondictatura, independența față de alternativele irelevante și condiția Pareto slabă) prin acesta nu mai trece nicio informație. Această nediferențiere între restricții poate întâmpina obiecția formulată de profesorul Miroiu. Potrivit acesteia, diferența între modul în care restricționează informația, spre exemplu, condiția de neutralitate și modul în care o restricționează ordinalitatea și noncomparabilitatea interpersonală ar fi una de natură. În această interpretare, greșesc când folosesc sintagma „restricție informațională” sau termenul de „informație” pentru a desemna atât tipul de furtun (cadrul informațional, să zicem ordinal
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]