1,788 matches
-
to renounce her position to every other expansion of Russia" (s. Ven.C.)39. Or, Ecaterina a II-a "was the very woman to take advantage of this freedom" (s. Ven.C.)40. După cum se știe, Rusia a fost, totuși, nevoită să încheie pacea cu Imperiul Otoman, la Iași, la 9 ianuarie 1792, deși situația de pe teatrul de război îi era net favorabilă. Or, această decizie evidenția, pe de o parte, discrepanta dintre amploarea politicii sale orientale și posibilitățile reale de
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
la 7 aprilie 1950 că: “Organismele politice ce 161 Ibidem. 162 Valeriu Florin Dobrinescu, România și Ungaria de la Trianon la Paris ( 1920 - 1947 ). Bătălia dezvoltau în țara noastră o ideologie similară celei din U.R.S.S., au fost adesea dizolvate și nevoite să treacă în ilegalitate. Activitatea membrilor lor a fost supusă sancțiunilor judiciare [ ...]. În schimb, raporturile României cu Franța, S.U.A. și în special cu Marea Britanie au căpătat o vastă dezvoltare. Investițiile de capitaluri s-au făcut pe o scară din ce în ce mai largă
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
este sortită misiunea biologică de a fi născătoare de patrioți, mume de eroi. Considerate improprii pentru fapte de arme, femeilor li se rezervă funcția socială de născătoare de jertfelnici. Odată ce sunt distribuite social în acest rol pe care se văd nevoite să îl joace într-o societate fățiș patriarhală, Bărnuțiu nu consideră oportună educația lor școlară. "Educarea feteloru s'ar' cadése fia cu totulu domestica, mamele suut chiamate dela natura si insarcinate cá se dé tota educatiunea feteloru loru" (Bărnuțiu, 1870
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și-a metamorfozat sensurile pe o cale a gândirii desfășurată într-o dublă direcție: una a cunoașterii și alta a dominației. Chiar și atunci când au căutat să croiască drumuri alternative în folosirea coneptului, gânditorii și teoreticienii politici s-au văzut nevoiți ca, într-un fel sau altul, să revină la calea principală și să înscrie ideologia pe unul dintre cele două trasee amintite. Au făcut-o de multe ori, e adevărat, recurgând la modalități diferite de circumscriere a conceptului, iar de
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
și cu un surâs șăgalnic, recunoscu că nici într-un caz nu mai poate fi vorba de furtuna de altădată, că de mult și-a modificat întrucâtva opiniile și că, deși nu s-a schimbat deloc în inimă, este totuși nevoită să accepte multe lucruri ca fapte deja împlinite; ce s-a făcut s-a făcut, ce a fost a fost și i se pare chiar ciudat că Afanasi Ivanovici continuă să fie speriat. În acest moment, i se adresă lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ar fi geniu, chiar mai presus de orice geniu; este atât de sigur, încât niciodată nu-și pune problema că lucrurile ar putea sta altfel; de altminteri, pentru el nu există probleme. Marele scriitor a fost în cele din urmă nevoit să-l biciuiască întru satisfacerea sentimentului moral, jignit, al cititorului; însă, văzând că marele om doar s-a scuturat și, pentru a-și reface forțele după supliciu, a mâncat plăcinta din foi, și-a desfăcut brațele a mirare, lăsându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
poate spune deci, că motorul urbanizării l-a constituit industrializarea, inițial prin concentrarea forței de muncă În jurul acestor centre, iar apoi prin nenumăratele oportunități de emancipare materială și spirituală pe care orașul le oferă. Prin urmare orașul s-a văzut nevoit să treacă treptat de la cele două funcții pe care le-a Îndeplinit de-a lungul a nenumărate secole, adică de locuit și apărare (ca funcție a cetății), la cele șase funcții majore pe care trebuie să le Îndeplinească astăzi și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ce pot distruge ireversibil relieful, pânza freatică, habitatul florei și faunei, cu rezultatul deșertizării și creșterii riscului catastrofelor locale sau regionale, vizibile deja În multe zone ale globului. Este situația În care se găsește România astăzi, ajunsă la dezastru economic, nevoită să recurgă la exploatările aurifere din Roșia Montană sau a gazelor de șist din zona Moldovei, Dobrogei și Transilvania pentru sume derizorii neglijându-se cu bună știință riscurile enorme la care se expune țara. Reacția firească a locuitorilor zonelor citate
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
au trecut de mult. Deciziile privind importul se iau acum de către filialele corporațiilor transnaționale, și cel mai adesea importurile scapă total controlului statului, efectuându-se în cadrul comerțului intrafirmă. - Infrastructura asigurată de stat. Din cauza ineficienței administrării acestei infrastructuri, statele se văd nevoite să recurgă la privatizarea a ceea ce în alte condiții ar fi fost utilități publice. Însă, așa cum și recenta privatizare a RomTelecom a dovedit-o, ele se găsesc într-o poziție de negociere slăbită de concurența celorlalte state, de existența alternativelor
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
nu. Sînt un vînzător - cu asta mă ocup. Asta îmi place să fac. Cîștig bine din salariu și din comisioane, iar cînd mă duc seara acasă pot să nu mă mai gîndesc deloc la muncă. Managerii de aici sînt adesea nevoiți să lucreze și acasă. Trebuie să facă angajări și concedieri, să participe la ședințe, să fixeze termene limită - mie îmi convine foarte mult ceea ce am eu de făcut”. Există mulți oameni asemănători lui Jack, care se simt foarte bine la
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
peste umeri, acrobați pe funia inteligenței invizibil subțiată, dărâmători sau constructori de formule târziu devenite passe-partout tuturor. ș...ț Prin definiție, aceștia sunt incomprehensibili, păstrați admirației unui număr restrâns”. Divorțul „elitist” față de publicul burghez apare astfel deopotrivă ca voit și nevoit, programatic și condiționat de realitatea de fapt. Voința radicală de înnoire, presupunând răsturnarea tuturor convențiilor și regulilor admise, închide implicit, în mare măsură, accesul „mulțimii” instalate în confortul intelectual și sufletesc la creația nouă; la acest nivel, artistul de avangardă
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
cu a înaintașului său de la Dumnezeu la Dionysos. Oare deconstruind metafizica Heidegger nu regresează înspre luminișul scoaterii-din-ascundere a adevărului ființei (alétheia), adică spre Platon și presocratici? Dar, am demonstrat în altă parte, Nietzsche, alungând pe Dumnezeu pe ușă, se vede nevoit să-l reintroducă pe fereastră. La fel procedează și Heidegger, căci izgonind metafizica el o reintroduce ca ontologie fundamentală și acesta va rămâne titlul său de glorie în filosofia universală. Interesant că discipolul, poate cel mai fidel, al lui Heidegger
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
cădea în capcane de felul celei în care s-a lăsat prins Alexandru Mușina, care, de fapt, îi preia pe alții. Căci deconstrucția metafizicii centrului la postmoderni se face spre a dovedi suficiența de sine a lumii, care se vede nevoită să se sprijine pe nimic, deși refuză orice punct de sprijin. Iluzia ieșirii din metafizică se dovedește a fi o rămânere în metafizică. Pe de altă parte, spațio-timpul Părintelui Stăniloae nu e niciodată pur fizic, ca în mitologiile materialiste și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
unor beneficii trecătoare ale învingătorilor. Acesta este "progresul" spre nimic, operă a diavolului, a scientismului și a politicianismului rupte de lumina hristocentrică. Trebuie să admitem existența progresului în lume, deși el poate fi echivoc. De altfel, și postmoderniștii se văd nevoiți să renunțe la utopia sfârșitului istoriei. Un asemenea sfârșit nu poate fi decis de om. Teoria post-istoriei este un gând luciferic, al omului care pretinde că îl poate substitui pe Dumnezeu. Deși Vattimo definea postmodernitatea ca sfârșit al lui novum
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
este deformarea, la fel de ingenioasă, a gândirii lui Heidegger și a teologiei, pe care o reduce la o ideologie. Iată de ce mi se pare că Rorty rămâne chiar acolo de unde crede că s-a smuls: în simulacrele postmoderniste. Pasămite, se vede nevoit să reia obsedanta lipsă a temeiului. Azi, vorbește Rorty în numele unei minorități intelectuale, dar cu convingerea că reprezintă întreaga lume, se trăiește într-o cultură în care intelectualii sunt conștienți de lipsa de archai, de telos, de teologic, de teleologie
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
vedere nu Nietzsche este "nihilistul", ci slabii, în egoismul lor nesățios. Și fiindcă interpreții postmoderni ai lui Nietzsche n-au reușit să scoată din "eterna reîntoarcere" decât veșnica "repetiție cu diferență" a simulacrelor, Noica, aidoma lui Eminescu, s-a văzut nevoit s-o depășească, postându-se dincolo de "măști" și de "simulacre", optând pentru transparența ordinii, care induce rolul prim al spațiului: "Supunându-te ordinii realizezi libertatea"258. Dar spațiul și timpul sunt antiteze complementare și orice tentativă de ruptură între ele
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
c]s]toriei, cât și a prieteniei cu atât de mult patos, încât a sfârșit prin a-i deranja pe toți membrii grupului. Situația lui a devenit o chestiune public], deci de competent] politic], și grupul s-a v]zut nevoit s] rezolve o problem] ce nu mai putea fi tolerat]. B]rbatul nu putea fi condamnat; nu f]cuse nici un r]u, ins] comportamentul s]u nu mai putea fi suportat. Fosta lui soție și prietenul s]u se mutaser
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Kant a încercat s] fac] din moral] un derivat al rațiunii pure. Deși Sfanțul Toma din Aquino susținea ideea c] anumite adev]ruri privind morală pot fi cunoscute și prin simpla cale a rațiunii, el s-a v]zut adesea nevoit s] fac] apel la existența lui Dumnezeu și la natur]. Mai tarziu, Kant a evitat s] recurg] la acestea, încercând s] descopere esență caracterului moral - esență virtuții - dincolo de anumite virtuți particulare sau de existență istoric] a unei anumite societ]ți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
într-un act Un manifest studențesc, care repurtează un succes ieșit din comun, și Deputatul țărănimii, piesă ce aborda problema țărănească într-un spirit atât de critic, încât după primul spectacol e scoasă de pe afiș la intervenția poliției și autorul nevoit să plece temporar din oraș, întrerupându-și și studiile. Venit, după obținerea licenței în drept, în 1904 la București, este angajat avocat la Creditul Rural. În același an se duce la Paris pentru pregătirea doctoratului, pe care îl trece magna
VALJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290417_a_291746]
-
în română și franceză a Facultății de Litere și Filosofie a Universității bucureștene, preda aceste discipline în învățământul liceal și la Academia Comercială din Capitală. A încercat să obțină un doctorat la Paris, dar din cauza sănătății șubrede s-a văzut nevoită să renunțe. Din 1954 se stabilește la Calafat. Debutează cu satire încă din primele clase de liceu, imitându-i pe Grigore Alexandrescu și pe Mihai Eminescu, iar prima carte, comedia Rikki-Tikki-Tavi, îi apare în 1921. A colaborat cu versuri, cronici
VERBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290487_a_291816]
-
Transilvania de nord-vest era cedată Ungariei, noile autorități reînființează Universitatea maghiară la Cluj-Napoca, Între anii 1940-1944. Universitatea românească se refugiază la Sibiu, unde va funcționa Între anii 1940-1945. De data aceasta, ca o ironie a soartei, profesorii români sunt cei nevoiți să trăiască o tragedie similară celei suferite de colegii lor maghiari cu douăzeci de ani În urmă, văzându-și idealurile naționale spulberate. După Încheierea războiului și revenirea autorităților române la Cluj-Napoca, În anul 1945, vechea Universitate românească se reîntoarce și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
copios cu referințe livrești. Laurian reconstruiește astfel Italia după tiparele gândirii sale, refuzând (la Roma cel puțin) imaginea contemporană. Explicația acestei perspective stă În opțiunea sa deliberată pentru valorile antice. În călătoriile lor din această vreme, ardelenii se văd Încă nevoiți, cu rare excepții, să Își refuze luxul curiozității gratuite, potrivit atât mentalității voiajorului de tip clasic, iluminist, cât și a celei pragmatice, a noilor generații liberale din secolul al XIX-lea. Spiritul „turistic”, modern, născut odată cu voiajul de tip romantic
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de pe insulă este aceea care sălășluiește în ei înșiși. Problematica sună simplist în ansamblul său: un grup de copii eșuează, în urma prăbușirii avionului în care se aflau, pe o insulă de corali. Pilotul, singurul adult însoțitor, nu supraviețuiește. Un om nevoit să gândească o astfel de situație și-ar da seama imediat de problemele ce-i vor lovi pe copii într-o primă fază: foamea și nevoia de a avea un acoperiș deasupra capulu, care să-i păzească de ploi. Însă
Împăratul Muștelor, de William Golding. In: Apogeul by Maria Hrișcă () [Corola-publishinghouse/Science/877_a_1790]
-
l-am considerat ca fiind inclus în situațiile reale, departe de a fi un roman transpus în spațiul sălbatic, nevoie substanțială de viață, acesta este un element component integrant al situațiilor ce prezintă, într-o manieră vastă, evoluția minții umane, nevoită fiind să traverseze situații critice. Rândurile cărții s-au dus demult din gândurile mele, însă efectul educativ al cărții este adesea invocat. Împăratul muștelor devine astfel, prin efectul produs, romanul preferat al multora dintre noi.
Împăratul Muștelor, de William Golding. In: Apogeul by Maria Hrișcă () [Corola-publishinghouse/Science/877_a_1790]
-
cu aparența, cu numele maghiar, ei vor să mintă ființa germană ori română nu este lipsită de suport. Faptul a creat adversitate În rîndurile intelectualității românești ardelene, În general nemulțumită de tratamentele pe care le suporta, care s-a văzut nevoită să recurgă la o stratagemă pentru a pune capăt situației: reactualizarea onomasticonului latin, pentru care nu se mai căutau corespondente În maghiară. A apărut astfel moda numelor latinești precum Titu, Liviu, Horațiu etc., care predominau În familiile intelectualilor români din
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]