4,483 matches
-
Podișului Moldovei, cu variații ale temperaturii între -36°C și 40°C. Clima este influențată de prezența maselor anticiclonilor continental și atlantic. Vara predomină timpul secetos cu temperaturi ridicate; iarna, zona județului este acoperită de mase de aer reci dinspre nord-est și nord. Valoarea medie anuală a temperaturii în perioada 1901- 1990 fiind de 9,5°C, cu valori mai scăzute în sudul și vestul județului. Media multianuală a precipitațiilor oscilează între 460-600 mm, cu valori maxime în vestul și sudul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Iași - reședința județului. În partea de vest a județului se află Siretul (cursul mijlociu) și Moldova (sector din cursul inferior). În partea de sud a județului se află afluenții Bârladului. Iazurile au o mare răspândire, mai ales în partea de nord-est a județului, adică în Câmpia Moldovei, imprimind o notă specifică peisajului. La acestea se adaugă bălțile din lunca Prutului, a Siretului și, mai ales, a Jijiei. Regimul apelor subterane este strâns legat de condițiile geologice și fizicogeografice. Apele subterane se
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
ani, aleea Mihail Sadoveanu, 60 m est de Școala Normală „Vasile Lupu” 1 exemplar de 300 ani, strada Ionescu nr. 11, proprietate particulară Andriescu Emil 1 exemplar de 260 ani, în pădurea din spatele casei memoriale „Mihail Sadoveanu”, la 60 m nord-est de casa memorială 2 exemplare de 260 ani, Bd. Independenței nr. 16, în curtea Muzeului de Istorie Naturală (Stejarii lui Dimitrie Brândză) 2 exemplare de 250 ani, strada Codrescu nr. 6, lângă Tele’M 1 exemplar de 250 ani, la
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
octombrie și ale ultimului îngheț 15 aprilie. Precipitații medii 550 mm anual. Cantitatea maximă în 24 h 185,3 mm (30.05.1897). Durata stratului de zăpadă este de 55-80 zile cu grosime de 60-100 cm. Vânturile dominante din direcția nord-est, sud-est au viteze de 2-4,1 m.s -1 . II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure seculară de amestec cu: gorun, stejar, carpen, tei și alte specii de foioase caracteristice Podișului Central Moldovenesc. Gorunul și stejarul au vârste de 130-140
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de elevi din Cernăuți, Boian, Crasna, participă în fiecare an la manifestările organizate la Iași iar la Boian Ginta Latină a înălțat un memorial închinat oamenilor de cultură originari din această localitate (Prof. Elena Foca). Ținutul Herța este situat în Nord-Estul Moldovei și a fost ocupat de armata sovietică în iunie 1940. Are o Barbu Fundoianu, pictorul Artur suprafață de 30.400 ha și 35.000 Verona. Filiala Ginta Latină este locuitori toți români. Aici au fost condusă de Prof. D.
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
și România. Numărul meglenoromânilor nu depășește 15000 de suflete dar neavând instituții proprii și nerecunoscuți de- a lungul multor secole ca etnie sunt pe cale de dispariție. Numele de meglenoromân este de proveniență culturală ca locutori ai regiunii Meglen aflată la nord-est de orașul Salonic; locuitorii își zic între ei vlași. Primul cercetător care se referă la meglenoromâni este B. Nicolaides care în 1854 publică unele observații într-o lucrare consacrată Turciei Contemporane. Urmează studii de I.G.Han (1867). A. Mărgărint (1875
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Morlachi adică vlahii de la mare. Presiunea musulmană și tendințele de slavizare au silit românii din Bosnia și Herțegovina să emigreze spre Dalmația, Croația și Insulele din Marea Adriatică cunoscuți cu numele de morlaci. De aici ei au emigrat și spre nord-est așezându-se în Moravia, Silezia, Galiția. Karavlahii sunt emigranți din Principatele Române cunoscuți îndeosebi în Bosnia și în multe relatări sunt considerați țigani. Indor Socolean, consilier pe lângă guvernul din Sarajevo publică în secolul al XIX-lea în „Glas Herțegovița
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
După moartea prietenului său Germanicus, Drusus s-a îngrijit de copiii acestuia. De acum înainte se anunța o rivalitate între Drusus și Aelius Seianus ecl care devenise de faco următorul după Tiberius. Tot în anul 17, micul regat elenistic din nord-estul Syriei de pe malul drept al Eufratului, Commagene, este transformat în provincie romană. Începând din 17 și continuând până în 24, numidul Tacfarinas, fost soldat în armata romană, întreține nemulțumirile triburilor maure și numide din Africa de Nord într-un război de gherilă împotriva
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
ani, la 3.100 de euro pe hectar, potrivit datelor companiei DTZ Echinox, dar se mențin de 2 până la 8 ori sub cele din majoritatea statelor europene. Prețurile terenurilor agricole diferă în România foarte puternic între regiuni, astfel că în Nord-Est și Sud-Est terenurile agricole se vând în medie cu 2.600-2.900 de euro pe hectar, în timp ce în Muntenia și Banat prețurile sunt mai mari, ajungând la 3.500-3.600 de euro pe hectar, potrivit unui studiu al companiei. Estimăm
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
avea povestea ei: Unul în tripla lui manifestare - puterea, înțelepciunea și dragostea... omul în tripla lui manifestare - minte, corp și spirit... Marele și eternul ciclu în care se reunesc trecutul, prezentul și viitorul... Așa ziceau cărțile. Mie, Sicilia - Messina la nord-est, Siracusa la sud și Marsala la vest - așa cum am înțeles-o, într-un mod mai prozaic poate, dar trăind și simțind, mi se revelase din trei atitudini: ti voglio bene3, dolce far niente 4 și chi se ne frega 5
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
în toate zilele următoare, ducând doar grija viței de vie crescută la poalele lui și a zahărului din boabele de struguri, ale căror povești aveam să le aflu, într-o altă amiază, pe la 900 de metri altitudine, pe versantul de nord-est al Etnei, la Linguaglossa. Acolo am învățat cu Francesco despre Nerello Mascalese și Nerello Capuccino, strugurii roșii și despre Carricante și Catarratto 44, strugurii albi, crescuți pe pantele vulcanului, pe un sol generos. La cantina 45 Gambino am aflat chiar
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
edificiului de la Băile Nicolina precum și interesante simboluri pentru apele termale și domeniul medical respectiv. Medalionul (fig 34), bătut în tombac, are dimensiunea de 40 cm și reproduce, într-un dreptunghi înscris, cu latura mare pe orzontală, clădirea spitalului văzută din nord-est. Întreaga imagine are conturat, în partea stângă a planului secund, un dreptunghi cu latura mică dispusă orizontal în care, prin puncte, este sugerată o plajă având în partea de sus simbolul apelor termale. Mai precizam că toată reprezentarea este așezată
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
prezintă palatul Universității și inscripția UNIVERSITATEA DIN IAȘI (sus, circular) INAUGURATĂ / ÎN / LUNA / OCTOMBRE / 1897 (jos, pe patru rânduri). Mai ilustrativa ni se pare medalia realizată de românul Carniol, care prezintă prima imagine medalistica a palatului Universității ieșene, văzut din nord-est. Din păcate, prin inscripția de pe avers, aceasta medalie poate lăsa să se înțeleagă că Universitatea ca instituție și nu clădirea s-a inaugurat în octombrie 1897. În anul 1910 se împlineau 50 de ani de la înființarea Universității și 75 de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
profil spre dreapta heraldica (și nu spre stânga cum din neatenție scriam în precedentă ediție) și inscripția circulară ÎNTEMEIETORII UNIVERSITĂȚII DIN IAȘI ALEX. IOAN CUZA - M. KOGĂLNICEANU, iar pe avers (fig. 43av) imaginea palatului universității din timpul respectiv, văzut din nord-est, având deasupra inscripția cu denumirea statului român de atunci. În exerga este inscripția pe trei rânduri UNIVERSITATEA / „AL. I. CUZA” IAȘI / 1860- 1960, așezată pe o ramură de laur. Cu modificări în inscripția de pe avers, medalia centenarului a fost adoptată
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
fost adoptată ca medalie de protocol a Universității ieșene, fiind destinată o perioadă de timp, drept omagiu, marilor personalități care au vizitat-o (fig. 44av). Dintre realizările ulterioare, medalia din anul 1985 aduce că noutate imaginea palatului universității, văzut din Nord-Est, având în fața statuia lui Kogălniceanu (fig. 45av). Între medaliile Universității ieșene care folosesc că imagini simbol edificii și efigii putem încadra și pe aceea care imortalizează medalistic imaginea palatului care găzduiește Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași (fig
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Francis Bacon IPSA SCIENTIA POTESTA EST (Știință însăși este putere). Dacă în anul bicentenarului va fi realizată și o medalie strict jubiliara, nu vedem nici-un impediment în folosirea pe revers și a imaginii palatului Universității din Dealul Copoului văzut din Nord-Est, întrucât o asemenea reprezentare ar avea o motivație istorică și actuala. Medalistica Universității Tehnice „Gh. Asachi” este completată în mod fericit cu o realizare (fig. 54unifață), prilejuita de Centenarul Facultății de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată, din anul 2010
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
sus) 150 ANI DE LA NAȘTERE (jos). Aversul este semnat cu inițialele V.G. Din nefericire, chipul lui Maiorescu este excesiv schematizat, plat, fără nici o urmă de expresivitate. Reversul (fig. 95rv) prezintă, în câmpul central, clădirea palatului Universității ieșene văzută din partea de nord-est, având dedesubt anii 1860-1990 și fiind înconjurată de o bandă circulară marginala cu inscripția UNIVERSITATEA „AL.I.CUZA IAȘI” (sus) RECTORUL ȘI PROFESORUL (jos). După cum este vizibil, cele două medalii ilustrează fericit personalitatea lui Titu Maiorescu: medalia din 1940 pune
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
României la Paris, Cesianu relata la 25 Martie 1933 o discuție purtată între Mussolini și Beranger, președintele Comisiei de afaceri străine : “Vreau o împărțire bine delimitată a expansiunii economice: Germania înspre țările nordice și baltice; Franța în Africa...Italia în nord-estul Africii și sud-estul Europei cu tot bazinul aferent mediteranean. Vreau însă Dalmația și ... Iugoslavia (să fie redusă) la justul ei rol și la justele ei proporții”. Referindu-se la aceste probleme, în discuția ducelui cu R. Mac Donald și John
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
legitim. Dacă, după 23 august 1944, campania din Est a fost apreciată ca o gravă eroare sau chiar o crimă, din rațiuni politico-propagandistice, în realitate, redobândirea Basarabiei, a Nordului Bucovinei și a Ținutului Herța era la fel de îndreptățită ca și redobândirea Nord-Estului Transilvaniei. Continuarea operațiunilor militare dincolo de Nistru a fost tot atât de necesară, dacă ținem cont de primejdia reprezentată de forța militară a Uniunii Sovietice, ca și luptele de după 25 octombrie 1944, dincolo de frontiera de vest. Din calculele realizate de noi, cuantumul total
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
Germania. La 28 iunie și 4 iulie au fost incluși, pentru prima dată, legionarii, prin câțiva reprezentanți în frunte cu Horia Sima însuși . Unii lideri ai celorlalte grupări politice au fost implicați în deciziile de cedare a Barasarabiei, Nordului Bucovinei, Nord-Estului Transilvaniei și Cadrilaterului, motivând cu toții - dar, în fapt, urmând indicațiile camarilei - că erau preocupați de asigurarea dăinuirii cu orice preț a statului și poporului român, fiind, pe de altă parte, convinși că soarta războiului nu fusese nicidecum decisă în vara
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
său, Ministrul de Externe al Ungariei a primit împuternicire să semneze decizia arbitrilor . Pe această bază, Ioachim von Ribbentrop și Galeazzo Ciano au prezentat harta cu noua graniță între România și Ungaria. România era silită să cedeze Ungariei partea de Nord-Est a Transilvaniei, reprezentând 43.492 km , cu 2,6 milioane locuitori, din care 50,2% români, 37,1% maghiari, 5,7% evrei, 2,8% germani, 1,9% țigani, 2,3% ruteni, cehi, slovaci . După semnarea deciziei arbitrilor, miniștrii de Externe
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
fi fost posibilă evitarea pierderilor teritoriale prin respingerea notelor ultimative sovietice și a dictatului de la Viena? Participanții la Consiliile de Coroană, pe umerii cărora regele Carol al II-lea a urmărit să arunce responsabilitatea pierderii Basarabiei, nordului Bucovinei, Cadrilaterului și nord-estului Transilvaniei, nu cumva au fost intoxicați în chip premeditat pentru a li se forța opțiunile și dacă era așa, în ce împrejurări, de către cine și de ce? Primul aspect ce se impune a fi relevat privește faptul că, în iunie 1940
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
În acest cadru nu poate fi ignorată problema valorii și calității trupelor sovietice destinate operațiunilor din Basarabia și Bucovina. În vara anului 1940, România nu putea miza pe mai mult de 40 de divizii, din care, pentru apărarea frontierelor de nord-est, se rețineau aproximativ 20 de mari unități (16 divizii de infanterie, două divizii de cavalerie ș.a.) plus cel mult, două-trei divizii de infanterie din rezerva Marelui Stat Major. În ședința Consiliului de Coroană din seara de 27 iunie 1940, generalul
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
ordinii în aceste zone”. Liderul diplomației germane nu ascundea faptul că , în primul rând, erau în discuție petrolul și grânele României, ce aveau să fie totdeauna ,, de o importanță vitală pentru Axă”. La numai două luni după agresiunea sovietică în nord-estul României, Berlinul aprecia că trupele Moscovei se apropiaseră excesiv de mult de râvnita zonă Ploiești. Garanțiile acordate României de Germania și Italia, imediat după impunerea dictatului vienez au semnificat, în context, și un avertisment adresat Moscovei, în sensul că extinderea dominației
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
ianuarie 1941, că a identificat, ajutat și controlat circa 320.000 de refugiați din cele două provincii. Pe de altă parte, unele surse indică un număr de 165.089 de persoane care au plecat din România în U.R.S.S. Din nord-estul Transilvaniei s-au refugiat în România 221.697 persoane, înregistrate, dar numărul total se ridică la 290.000. Numărul ungurilor plecați definitiv din România a fost de 104.473. Importante mișcări de populație s-au înregistrat în Dobrogea. Au fost
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]