3,734 matches
-
epidemiologia geografică, au fost evocate rezultatele cercetărilor asupra variațiilor calitative a acizilor grași ai țesutului cerebral și ai mielinei, în funcție de alimentație. O alimentație bogată în acizi grași, polisaturați și vitamina D ar putea explica prevalența scăzută a SM la pescarii norvegieni. Acest ansamblu de fapte a părut destul de coerent pentru a justifica studiul eficacității regimurilor bogate în acizi grași nesaturați în SM. Din alimentație, acidul linoleic, care este un acid gras esențial se presupune că ar juca un rol important. Prin
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
bazat pe arcul frînt (stilul gotic), cu o mare răspîndire în construcțiile europene realizate în zonele civilizate. Grupul limbilor germanice de nord sau scandinav cuprinde astăzi limbile islandeză (care este cea mai apropiată de germanica comună, avînd multe trăsături arhaice), norvegiană, daneză și suedeză, dar care formau în trecut o singură limbă relativ unitară (limba nordică), din care s-au păstrat inscripții cu caractere runice încă din secolul al III-lea46. Unitatea limbii vechi nordice a ținut pînă în secolul al IX
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
scandinavi). Mai există o limbă nordică, feroeza (vorbită în Insulele Feroe), cu un statut incert, fiindcă are trăsături care o apropie de islandeză (și, de aceea, este considerată uneori un dialect al acesteia), dar, de fapt, este limba unor vechi coloniști norvegieni, la care s-au adăugat multe elemente din daneză. În feroeză s-a păstrat o bogată literatură populară, îndeosebi balade epice cu teme din vechile saga și din vechea epopee germană Niebelungenlied. Grupul de vest al limbilor germanice cuprinde idiomuri
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
o mare fărîmițare dialectală, frizona a avut o formă literară standard în secolele XI-XV, care a fost folosită și ca limbă de cancelarie, iar multe dintre elementele ei lexicale au fost preluate de varianta olandeză a limbii literare neerlandeze. Limba norvegiană este limbă oficială în Norvegia, dar este vorbită și în alte zone, și are în jur de 4.300.000 de vorbitori. Ea este în bună parte reciproc inteligibilă cu suedeza și daneza. În structura gramaticală se remarcă dublarea articolului
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sintetic, cu ajutorul desinenței -s. Flexiunea verbală este simplificată, în limba vorbită folosindu-se o singură formă pentru toate persoanele și numerele. Timp de trei secole, între 1536 și 1814, Norvegia a fost sub stăpînire daneză și, în acest timp, limba norvegiană nu a mai fost folosită ca limbă literară, fiind înlocuită de daneză. În aceste condiții, s-a creat un aspect al limbii literare daneze influențată de dialectele norvegiene (limba dano-norvegiană) care este în uz pînă astăzi ca limbă oficială (fiind
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
1814, Norvegia a fost sub stăpînire daneză și, în acest timp, limba norvegiană nu a mai fost folosită ca limbă literară, fiind înlocuită de daneză. În aceste condiții, s-a creat un aspect al limbii literare daneze influențată de dialectele norvegiene (limba dano-norvegiană) care este în uz pînă astăzi ca limbă oficială (fiind denumită bokmål [΄bokm(l]). Aceasta este limba în care a scris cunoscutul dramaturg Henrik Ibsen. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea însă, s-a creat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a avea la persoana a III-a singular pronume speciale pentru acest gen, ceea ce nu se întîmplă nici măcar în limba română, singura limbă neolatină care a menținut neutrul la substantive. În sfîrșit, există trăsătura ca, în neerlandeză, daneză, suedeză și norvegiană, în cazul substantivului, masculinul și femininul să se unească într-un gen comun (utrum) și să se opună împreună neutrului. Din punctul de vedere al mărcilor de gen, engleza și germana prezintă două tipuri extreme. Limba engleză se remarcă printr-
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la fiii acelorași părinți. Articolul hotărît prezintă situații diversificate în limbile germanice, din mai multe puncte de vedere. Mai întîi, se constată faptul că în vreme ce în grupul vestic (germană, neerlandeză, engleză) articolul hotărît este antepus, în grupul nordic (daneză, suedeză, norvegiană) el este postpus (enclitic). Pe de altă parte, engleza are o singură formă a articolului pentru toate genurile (the [ðə]), germana are trei forme, cîte una pentru fiecare gen (m. der, f. die [di:], n. das), iar neerlandeza și limbile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ablaut și neutrele, care au la plural desinența Ø, primesc articolul cu forma -ne (man "bărbat", män "bărbați", männen "bărbații"; hus [h(s] "casă", hus "case", husen "casele"). Un mod similar de formare a pluralului articulat se întîlnește în limba norvegiană, unde genul comun uzează de articolul -ene, iar neutrul de -ene sau de -a, însă toate se adaugă la forma de singular, încît, de data aceasta, marcarea pluralului nu se realizează și prin desinență: gutt "băiat", gutter "băieți", guttene "băieții
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
englez sceal, de origine germanică), dar la persoanele a doua și a treia, singular și plural, la auxiliarul will (urmașul vechiului englez wyllan din germanică): I shall come./ You will come. Două auxiliare de viitor se folosesc și în limba norvegiană, dar aici nu mai există repartizarea pe persoane, å skulle (cu aceeași origine ca engl. sceal) "a plănui; a trebui" și å ville (înrudit cu vechiul engl. wyllan) "a vrea": Jeg skal komme. "Voi veni"./ Jeg vil bli student til
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
primesc această valoare numai prin context sau și prin compunerea cu un element specific. Din punctul de vedere al originii și al structurii pronumelui reflexiv, limbile germanice realizează mai multe tipuri, între care unul este reprezentat de germană, suedeză și norvegiană, ce recurg la formele pronumelui personal cu funcție de obiect, avînd doar la persoana a treia o formă specială (germ. sich, sued. sig, norv. seg), încît, la persoanele întîi și a doua, există omonimie între pronumele personal și cel reflexiv (de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cu determinare progresivă. Faptul că în limbile germanice scandinave articolul hotărît este enclitic, oferă cele mai evidente indicii că există diferențieri de la un idiom la altul în ceea ce privește urmarea acestei reguli. La aceasta se adaugă și alte situații, căci, în limba norvegiană, adjectivul posesiv stă în fața substantivului, dacă este nearticulat, dar se plasează după substantiv dacă este articulat cu articolul hotărît: min bil, dar bilen min "mașina mea", mitt hus, dar huset mitt "casa mea". Pe lîngă acestea, realizarea valorilor genitivului, atît
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
zeci, unități), în germană ordinea este inversă, einundzwanzig (literal: "unu și două-zeci"). Aceeași structurare se întîlnește în limbile germanice vecine germanei: neer. éénentwiindig (één "unu", en "și", twintig [΄twintəx] "douăzeci"), dan. enogtyve [΄e:n(tü:və] (en + og + tyve). Limba norvegiană prezintă o situație duală, una care urmează acest model și alta realizată după modelul regresiv, enogtyve [΄e:n(tü:və] și tjueen [΄çu:än] (tjue [΄çu:ə] "douăzeci", een [ä:n] "unu"). Dintre acestea, se poate constata că primul este
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
după modelul regresiv, enogtyve [΄e:n(tü:və] și tjueen [΄çu:än] (tjue [΄çu:ə] "douăzeci", een [ä:n] "unu"). Dintre acestea, se poate constata că primul este de inspirație daneză (și "douăzeci" este tyve [΄tu:və ]), iar celălalt este norvegian propriu-zis. Suedeza însă are în uz numai tipul descendent, tjugoen și tjugoett [ç((gu)΄en:], [ç((gu)΄εt], care are în compunere tjugo [΄ç(:gu] "douăzeci" și en [en:], ett [εt:] "unu", aceste două forme fiind numeralele pentru genul comun
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a lua" etc.). Tot din germanica nordică au pătruns în această perioadă în engleză (mai puțin în alte limbi germanice de vest) și unele pronume, adverbe, prepoziții și conjuncții. Aflată trei secole sub stăpînirea dinastiei daneze (1536-1814), zona de limbă norvegiană a cunoscut impunerea danezei ca limbă oficială și înlăturarea limbii literare norvegiene. În aceste condiții, norvegiana a suferit o puternică înfluență din partea limbii daneze, principalul aspect al limbii literare din Norvegia fiind pînă astăzi dano-norvegiana. În aceste condiții, apropierea inițială
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în engleză (mai puțin în alte limbi germanice de vest) și unele pronume, adverbe, prepoziții și conjuncții. Aflată trei secole sub stăpînirea dinastiei daneze (1536-1814), zona de limbă norvegiană a cunoscut impunerea danezei ca limbă oficială și înlăturarea limbii literare norvegiene. În aceste condiții, norvegiana a suferit o puternică înfluență din partea limbii daneze, principalul aspect al limbii literare din Norvegia fiind pînă astăzi dano-norvegiana. În aceste condiții, apropierea inițială dintre cele trei limbi nordice prin-cipale (daneza, suedeza și norvegiana) a primit
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
germanice vecine, precum neerlandeza și daneza, limba germană a reprezentat uneori o sursă importantă a împrumuturilor lexicale, dar curentele puriste (manifestate îndeosebi în secolul al XIX-lea) au limitat această influență și i-au înlăturat unele efecte. Limbile suedeză și norvegiană au resimțit, de asemenea înrîurirea limbii germa-ne în unele etape ale istoriei lor, germana fiind deseori și un intermediar pentru elementele cu originea în latină sau în franceză. De aceea, o mare parte a lexicului suedez se regăsește în germană
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Caracterizată printr-un puternic adstrat germanic, franceza are încă din perioada veche numeroase elemente din limbile germanice (circa 600 de cuvinte, mai ales france). Apoi, de-a lungul timpului, franceza a împrumutat alte ele-mente din diferite limbi germanice (precum daneză, norvegiană, neerlandeză -flamandă și olandeză-, germană și, mai ales, engleză), pe care le-a transmis și altor limbi, atunci cînd și-a exercitat influența asupra lor. În secolul al XX-lea, înrîurirea engleză asupra francezei a devenit foarte puternică și, de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
proclitic dacă substantivul este precedat de un adjectiv. Și în suedeză articolul hotărît este postpus, dar dacă substantivul este precedat de un adjectiv, articolul este dublu, antepus adjectivului și postpus substantivului (realizînd fenomenul de "circumpoziție"). Aceleași situații caracterizează și limba norvegiană, cu manifestarea circumpoziției dacă substantivul este precedat de un adjectiv. Limbile germanice realizează două tipuri distincte din punctul de vedere al formării diatezei pasive, engleza, neerlandeza și germana procedînd analitic, iar norvegiana, daneza și suedeza atît sintetic cît și analitic
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
producîndu-se o intensă îmbogățire a lexicului cu numeroase cuvinte internaționale pornind de la rădăcini din latină și din greacă (automat, radio, telegraf, vitamin etc), precum și prin împrumuturi din germană și, mai ales, din engleză (champion, klub, sport, tank etc.). În limba norvegiană, literatura veche a cunoscut o mare înflorire în secolul al XIII-lea, cînd s-au realizat coduri de legi și numeroase traduceri de texte religioase și istorice. Stăpînirea Norvegiei de către danezi timp de trei secole (1536-1814) a impus însă daneza
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
al XIII-lea, cînd s-au realizat coduri de legi și numeroase traduceri de texte religioase și istorice. Stăpînirea Norvegiei de către danezi timp de trei secole (1536-1814) a impus însă daneza ca limbă oficială și a înlăturat folosirea limbii literare norvegiene, abia în veacul al XVIII-lea iniți-indu-se reinstaurea folosirii limbii locale. În acest context, daneza literară din Norvegia a început să fie intens influențată în pronunție, în gramatică și în vocabular de dialectele norvegiene, devenind cu timpul o altă limbă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și a înlăturat folosirea limbii literare norvegiene, abia în veacul al XVIII-lea iniți-indu-se reinstaurea folosirii limbii locale. În acest context, daneza literară din Norvegia a început să fie intens influențată în pronunție, în gramatică și în vocabular de dialectele norvegiene, devenind cu timpul o altă limbă decît daneza propriu-zisă, a primit numele de dano-norvegiană și a rămas în continuare limba oficială. Paralel, s-a creat, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, o limbă literară pornind de la dialectele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
devenind cu timpul o altă limbă decît daneza propriu-zisă, a primit numele de dano-norvegiană și a rămas în continuare limba oficială. Paralel, s-a creat, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, o limbă literară pornind de la dialectele norvegiene (vestice), care a devenit și ea limbă oficială, fiind introdusă parțial în presă și în învățămînt și, ca atare, acum există în Norvegia două limbi literare și oficiale. În suedeză, cele mai vechi texte datează din secolele al IX-lea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de unde și verbul säuern "a acidula" și "a acri"). La fel se prezintă lucrurile în neerlandeză cu substantivul zuur [zü:(], în daneză syre [΄sürə] (și verbul syre "a acri"), în suedeză syra [΄süra] (și verbul syra "a acri") și în norvegiană syre [΄süre] (dar adjectivul este sur [sur] "acid", "acru"). Asemenea aspecte dovedesc faptul că, deși în mare parte internaționalizate, terminologiile, chiar în cazul științelor exac-te, nu sînt sustrase evoluției limbilor istorice și nu ilustrează exclusiv denominația structurilor conceptuale din domeniul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
suedeză, Polirom, Iași, 2003 Gimbutas, Marija, Civilizație și cultură. Vestigii preistorice în sud-estul european, Editura Meridiane, București, 1989 Glessgen, Martin-Dietrich, Linguistique romane, Armand Colin, Paris, 2007 Graur, Al., Dicționar de cuvinte călătoare, Editura Albatros, București, 1978 Halvorsen, Arne, Dicționar român norvegian. Rumensk Norsk Ordbok, Polirom, Iași, 2004 Hefeisen, Britta & Marx, Nicole (Hg.), EuroComGerm Die sieben Siebe. Geranische Sprachen lesen lernen, Shaker Verlag, Aachen, 2007 Høybye, Poul, Dicționar danez român. Dansk Rum(nsk Ordbog, Polirom, Iași, 2003 Hristea, Theodor, Pseodoanglicisme de proveniență
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]