4,508 matches
-
literare”, făcând parte din redacție până la 1900. Aici și-a publicat majoritatea studiilor filosofice și literare. A mai colaborat la „Arhiva românească”, „Noua revistă română”, „România jună” „Adevărul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Argus” ș.a. Ca istoric literar, R.-P. aduce contribuții notabile în eminescologie, cercetând printre primii manuscrisele depuse de Maiorescu la Biblioteca Academiei. Editează, în cadrul unui studiu referitor la epoca vieneză a poetului - Câteva pagini inedite din tinerețea lui Eminescu (1903) -, o parte din articolul Naționalii și cosmopoliții, iar în altă
RADULESCU-POGONEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289112_a_290441]
-
într-o primă formă o piesă de inspirație istorică, Serenada din trecut, jucată la Teatrul Național de aici (1917), și, împreună cu avocatul Costică Solomonescu, compune textul pentru spectacolul de revistă Di granda (1919), care va avea un succes de public notabil, ca și altă revistă, Ce naște din pisică (1920). În colaborare cu Alfred Moșoiu, alcătuiește o „fantazie în versuri într-un act și un prolog”, O noapte la Mircești (1920). Cu o intuiție sigură a formulei de succes, construiește piese
RADULESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
Atent la valoarea sonoră a cuvântului și la forța sugestivă a imaginii, R. cizelează cu grijă versul, asociind, nu o dată, vizualul cu auditivul, în tablouri memorabile. Nu se ferește să îmbine (uneori bizar) lirismul cu erudiția istorico-literară. Volumul Cetățile înecate, notabil prin coerența imagistică, e conceput ca proiecție a unui vis-coșmar, cu un univers gata să se descompună, cu cetăți pustii, unde foarte rar figurile legendare ale copilăriei - domnița din basme, îngerii nopții - mai vizitează imaginația. În 1968 poetul revine cu
RAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289118_a_290447]
-
în 1996. M. este autorul câtorva monografii dedicate unor prozatori români contemporani - Marin Preda. Facinația iubirii, Romulus Guga. Polifonia unei voci (1998) și Laurențiu Fulga (2001) -, scrieri care atestă incontestabile calități de analist. Cartea despre Laurențiu Fulga este un comentariu notabil asupra operei scriitorului, biografiei acordându-i-se doar câteva pagini. Capitolele Sub zodia lui Marte și Fantasticul-coordonată majoră a prozei lui Fulga sunt cele mai dense, caracterizându-se printr-un discurs clar și comentarii pertinente și convingătoare. O atenție deosebită
MUNTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288289_a_289618]
-
O altă tălmăcire este aceea a biografiei „fericitei Macrina”, după episcopul Grigorie al Nyssei (Sibiu, 1868). Din germană transpune, fără a o tipări, Încurcătura de August von Kotzebue, apoi, surprinzător în raport cu preocupările sale, Suferințele junelui Werter de Goethe (1842). Traduceri notabile, însoțite de prefețe, comentarii și note, sunt cele din Tacit, Suetoniu și Horațiu. O cultură națională, susține M., trebuie neapărat să aibă la bază clasicismul antic. Traduceri: Meditații religioase, I-II, Buzău, 1839-1840; Goethe, Suferințele junelui Werter, București, 1842; Thomas
MUNTEANU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288293_a_289622]
-
cosmicizare a climatului „absenței”, cu asumarea - privilegiată în final - a complementarităților spre care se aspiră („Râs și lacrimi, în adânc bolțile se-mpreună”). În teritoriul poeziei însă, nu s-au pierdut ireversibil sevele, lumina, care mai rar, dar cu accent notabil, ies la iveală, pe chipul ei, spălat de ,,fard”. Umil în aparență, „darul”/ „tâlcul” își revelează prețul: pierderea și privirea sceptică adaugă, paradoxal, în profunzime, conferind textului, reflecției, ținută austeră, ca într-un amplu ciclu din ultima antologie publicată: „Epictet
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
București. Valorificând perspectivele deschise de tehnologia computerelor, s-a ocupat de sunetul de sinteză și a fost unul dintre primii care au generat imagini grafice pe calculator (1964). Părăsește țara la sfârșitul anilor ’70 și își face, în străinătate, o notabilă carieră universitară și de cercetător în domenii interdisciplinare. A fost profesor invitat și profesor titular în Germania (1977-1980), Italia (1978), SUA (1981-1991, 1999, 2002). Din 1994 ține prelegeri de proiectare pe calculator la Universitatea din Wuppertal, Germania, numărându-se printre
NADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288348_a_289677]
-
importanța învățământului în gazeta „Oltenia”. Între 1876 și 1879 urmează la București cursurile Facultății de Litere și ale Facultății de Drept. A inițiat Societatea Unirea în 1879 și a fost membru în Comitetul central al Ligii Culturale. A desfășurat o notabilă activitate culturală la Ploiești, unde este numit profesor. Înființează Societatea Corpului Didactic, alte câteva societăți economice și populare și un ateneu popular, în care ținea conferințe duminicale - despre teatrul lui Corneille, despre literatura populară, despre dor ș.a. În 1885 obține
NEGOESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288402_a_289731]
-
în doze mari. PDN în doze mici, sau AZA, sau ambele, în combinație. 6.2.6.3. Dializa în IRC terminală, de obicei, activitatea imunologică a bolii se reduce, astfel că manifestările serologice și clinice se ameliorează, deși există excepții notabile. La pacienții cu SAPL există riscul trombozei fistulei AV. 6.2.6.4. Transplantul renal Riscurile transplantului renal sunt legate, în mod particular la pacienții cu LES, de afectarea cardiovasculară, de riscul infecțios și de riscul neoplazic. O evaluare cardiacă
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
și de fenomenul literar. Motivele și temele, urmărite evolutiv, se referă la geografie și istorie exotice, culoare locală, exacțiunile coloniale, tipul uman exotic, insula și utopia, subliniindu-se mutațiile în percepția naturii și în comportamentul existențial. Demonstrația reprezintă un aport notabil la deslușirea rădăcinilor din care se trage omul modern. Înclinat structural spre cercetarea istoristă, P. va aborda în studii de sinteză și fenomene artistice mai dificile. Considerând barocul ca stil de viață, cu existență permanentă și cu o epocă de
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
Concert minus unu. P. este unul dintre poeții din jurul revistei „Iașul literar”, reprezentant al liricii patriotice, scrisă în spiritul grandilocvent al epocii, dar care își conturează încă de la debut un profil poetic: o anume înclinație spre lirismul duios și o notabilă facilitate în versificarea locurilor comune. Chemarea primăverii și Stele roșii (1960) cuprind versuri în care sunt enumerate conștiincios avantajele noii societăți, virtuțile omului erei socialiste, aici abundând piesele cu caracter ocazional, adeziunile entuziaste la fenomenul social contemporan. Uneori, în poemele
PETRESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288785_a_290114]
-
de cercetare și bibliografiere a unor importante reviste de cultură. Singur sau în colaborare a avut răbdarea de a întocmi indici de autori și scrieri pentru publicațiile „Gândirea” (1921-1944), „Boabe de grâu” (1930-1935), „Blajul” (1934-1936) și „Steaua” (1949-1974). Totodată este notabilă continuarea lucrării Bibliografia literaturii române, coordonată inițial de Tudor Vianu, care realizează trecerea în revistă a scrierilor din anii 1961-1965. Fără îndoială, asemenea întreprinderi, lipsite de spectaculozitate, sunt de o mare utilitate pentru cercetarea fenomenului literar românesc. SCRIERI: „Blajul” (1934-1936
PINTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288821_a_290150]
-
și preocupările istorico-literare. Mai consistent și mai strict delimitat metodologic și tematic este capitolul Teme românești în viziune poloneză, în care autorul reia, într-o versiune îmbunătățită, excursul privind câteva evenimente istorice și imaginea lor în literatura polonă, cu adăugiri notabile în sfera interpretării analitice. Toate motivele înfățișate - Codrul Cosminului, Despot Vodă, Domnița Ruxandra, revoluția lui Tudor Vladimirescu și Războiul pentru Independență din 1877 - au surse în realitate, dar eflorescențele literare se deosebesc în funcție de epocă, de specificul etnic și de temperamentul
PETRICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288795_a_290124]
-
în asezonarea șugubeață a lucrurilor grave („Cimitirule,/ Nu mă duce cu povești/ Că mă împroprietărești/ C-o fîșie de livadă/ În tăcuta ta ogradă...”), dar mai ales în multiplicarea imaginilor, a căror construcție amintește imediat pe „iconari”. Rezultatele sunt uneori notabile: „S-a închis amurgul ca un trandafir. Noaptea mușcă lacom din obrazul serii/ Și peste cătunul cu basme-n chimir/ Își scutură cerul frunzele tăcerii” sau „M-aș vrea-n cătunul meu cu porumbei/ S-adun în piept căpițe mari
PIETRARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
se află trupul meu aproximativ intact/ la dracu se găsește sufletul meu nefestiv/ Iar acesta ești tu/ îndrăgostit până peste urechi de mine/ adică de o realitate cât se poate de fictivă/ și complet nelocalizabilă” (Loteria din Babilonia). Ultima schimbare notabilă, realizată în Poeme nerușinate (1993) și în Cartea mâniei (1997; Premiul Uniunii Scriitorilor), se concretizează prin emergența tematicii religioase, ca și prin tentativa de renegociere a pactului cu literatura. Pe de o parte, se înglobează un număr considerabil de „antipsalmi
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
Canarul conține scene și personaje greu de acceptat de cenzura vremii: „oameni cenușii” puși să-i urmărească pe alții. Dacă cele două volume de teatru, cel de debut și Cursa de șoareci, nu au avut un ecou cât de cât notabil, după anul 2000 autorul a avut satisfacția de a-și vedea tipărită o antologie reprezentativă, Teatru (I-II, 2002), în care intră toate scrierile sale dramatice, unele apărute în presa literară și altele inedite. N. părăsise poezia în favoarea teatrului, dar
NISTOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288463_a_289792]
-
nudului feminin. Peisajul rustic, silvestru sau montan e valorizat liric fără idilizări convenționale, fiind corelat uneori cu evocări paseiste, menținute la nivelul sugestiei; destule poeme amintesc de Blaga, cel din În marea trecere (un poem e intitulat chiar Despre Trecerea-cea-mare). Notabile sunt câteva crochiuri discret exotice, cu recuzită orientală: Zugrăveli dintr-un chioșc (ceramică chineză), Panopticul pisicii mele. Varietatea prozodică și tematică a operei acestui poet sumbru și luminos, tensionat și calm, nocturn și solar, contemplativ și „activ” e cumpănită de
OJOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288516_a_289845]
-
De altfel, a tradus și din scrierile lui Asztalos István și ale altor poeți maghiari. Câteva prefețe la ediții din scrierile lui Emil Isac, ale Anișoarei Odeanu (o preferință a criticului), Nicolae Prelipceanu, Camil Petrescu ș.a. întregesc o activitate exegetică notabilă în deceniile al șaptelea și al optulea, dar inaptă să se impună în posteritate. SCRIERI: Opinii despre poezie, București, 1965; Oglinzi paralele, București, 1967; Prezențe poetice, București, 1968; Destine și valori, Cluj-Napoca, 1974. Ediții: Anișoara Odeanu, Noaptea creației, pref. edit
OARCASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288501_a_289830]
-
interbelice. La valoarea textelor restituite se adaugă complicatul și extrem de utilul aparat de note și comentarii, la a cărui realizare O. are un aport important. Bunăoară, partea de comentarii, covârșitoare la ultimul volum, concurează adesea cu eseul monografic. O contribuție notabilă pentru repunerea în circulație a memorialisticii lovinesciene este și E. Lovinescu, Memorii. Aqua forte (1998), prima reeditare integrală a textului, cu o substanțială Addenda, unde se recompune, din periodice, sumarul proiectatului volum al cincilea. Ediții: Ion Minulescu, Versuri, postfața edit
OMAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288532_a_289861]
-
uneori până la marginea prolixității spre a nu lăsa neexploatate asociații, analogii și sugestii provenind din toate zonele exegezei de specialitate și, în general, al științelor omului și al științelor limbii, cercetarea comparatistă promovată de O. se distinge ca o realizare notabilă. SCRIERI: Morfologia romanului european în secolul al XVIII-lea, București, 1974; Morfologia romanului european în secolul al XIX-lea, București, 1977. Traduceri: J.J. van Cuillenburg, O. Scholten, G.W. Noomen, Știința comunicării, introd. trad., București, 1998. Repere bibliografice: Al. Călinescu
OLTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288527_a_289856]
-
săptămânale, ce iau aspect fie de ciclu de conferințe, fie de cenaclu deschis, ceea ce asigură N.r.r. o fizionomie distinctă între celelalte periodice. Redacția mai întreprinde două anchete ample, una internațională în 1913 - Problema balcanică în fața Europei culte, cu participări notabile: Gustave Le Bon, Félix Le Dantec, Achille Loria, Wilhelm Wundt, Émile Boutroux ș.a - și alta, restrânsă la hotarele țării, în 1915 - Universitatea și chestiunea națională, cu puncte de vedere ale profesorilor universitari C. I. Dissescu, G. Țițeica, Constantin M.
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
se afla România, și anume de partea căror Puteri să intre în război, atitudinea redacției fiind în genere pro Antantă. În acest sens, se publică studiile Imperialismul culturii germane de C. Antoniade și Critica culturii germane de Virgil I. Bărbat. Notabil este și un număr special Cervantes, prilejuit de tricentenarul morții prozatorului spaniol. Nucleul tare al grupului redacțional se regrupează, reluându-și activitatea în toamna anului 1918 prin inițierea „Colecției cărților galbene” (în care apar broșurile Ce vrem? Catehism pentru sufletele
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
trebuie să considerăm o componentă importantă care dă istoriei acestor societăți un caracter specific. Proprietatea privată a pulverizat procesul economic. În plus, nivelul rudimentar al forțelor de producție făcea ca la nivelul procesului productiv propriu-zis să nu se întâmple modificări notabile. Diferențele mariîntre comunități și între diferitele momente în timp ale aceleiași comunități sunt date în special de factori politici. Astfel, feudalismul european a fost constituit dintr-o structură economică destul de staționară în timp, pe care se ridica o suprastructură politică
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
alegorie cu tablouri vivante, unde personajele sunt Viața, Legenda, Cântul, Mitul, Cicoarea, Fluturele, figuri ale mitologiei grecești, ambiționează să înfățișeze sensul lumii și al existenței umane. În genul său, oarecum anacronic, cu stângăcii și incongruențe, poemul rămâne totuși o încercare notabilă. Numeroasele tălmăciri făcute de N., multe prin intermediar, denotă talent în adaptarea limbii la nivelul de înțelegere al cititorilor cărora li se adresează. SCRIERI: O primăvară, București, 1909; Mărturisiri, București, 1913; Helianta. Două vieți stinse. Mărturisiri, Iași, 1921; Legenda, București
NEGRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
patrulea, în „Curentul” și „România literară”, pentru ca după război să se cufunde în obscuritate. Contemplativ și elegiac, înrudit în primele versuri cu „senzitivii” și „intimiștii” de la sfârșitul veacului al XIX-lea, N. face eforturi pentru a se integra generației sale. Notabilă în placheta de debut este depersonalizarea lirismului fie prin rotirea - pe urmele „parnasianului” Ion Barbu - în jurul unor simboluri sau alegorii (Vulcanul, Icar, Două ape, Din fundul mării), fie prin focalizarea asupra peisajului, afină cu modul propriu lui G. Bacovia (Groază
NICHITA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288431_a_289760]