1,735 matches
-
tipic caz de economie (a limbii n.n.) e elipsa (care nu trebuie însă identificată cu brevilocvența). Când o idee e atât de prezentă în mintea noastră, încât devine de la sine înțeleasă, ea poate rămâne neexprimată". Autorul dă ca exemple rom. nuiele < lat. novellae < [vites] novellae, văr < lat. [consobrinus 1 verus, sp. hermano < lat. [consobrinus] germanus "frate din aceiași părinți", dar și următorul dialog: "Vii și tu, Floreo? De ce să nu?", unde "lipsește din răspuns "viu", pentru că propoziția e perfect inteligibilă și
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
DEX), [tempus] hibernus, [tempora] hiberna "idem" (tempus "timp, perioadă", hibernus,-a,-um "hibernal, de iarnă"); cf. hiberna "cartiere de iarnă; corturi sau grajduri pentru iarnă", hibernō adv. "iarna, în timpul iernii" (DLF); novella "tulpină sau ramură tânără, lăstar, viță nouă" (> rom. nuia [v. DEX], sd. nuellu) < [vitea] novella "idem"; orbus,-a,-um "orb" (> it. orbo, ret. orv ~ jerv, friul. uarb, prov. orbs, oc. òrb, v. cat., v. fr., rom. orb "idem") < orbus [oculis și / sau luminis] "idem" (literal: "lipsit de ochi", respectiv
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
minnesota, 133 misadă, 141 mischet, 129, 157, 189, 191 mistreț, 137, 173, 203 mixte, 137, 173, 203 Moșilor, 23, 114, 201 muhaia, 145 napolitană, 139, 186, 198 nedeie, 211 nes, 122, 133, 174, 183, 201 notes, 122, 161 nuc, 132 nuia, 23 Occidentali, 116 Ocna, 107, 111, 113 Orientali, 113 ornic, 125 panama, 133 pasăre, 86, 97, 99, 118, 128, 174, 200 (a) patra, 141 patrulă, 114 (a) pefuga, 144 penteleu, 85, 133, 174 periodic, 161 personal, 174 personale, 117 pic
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
De aceea, atât oamenii liberi cât și sclavii, cetățeni greci sau barbari 18 deopotrivă, mergeau primăvara și toamna la sanctuarul din Eleusis pentru a primi revelația acestor mistere. Candidații la inițiere purtau un bachos, un fel de toiag format din nuiele strânse într-un mănunchi și prinse cu un inel din frunze, ceea ce amintea cu siguranță de tirsul lui Dionisos. Una din ceremoniile Misterelor din Eleusis ilustrează pe deplin simbolistica grâului. În scena "revelației" (în greaca veche epopteia) participantul contemplă în
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
păstrăm: Ș-orice soțioară, Orice surioară Mâini în zori de zi Întâi s-a ivi, Pe ea s-o jertfim În zid s-o zidim!" Iată-n zori de zi Manea se trezi, Ș-apoi se sui Pe grad de nuiele Și mai sus, pe schele, Și-n câmp se uita, Drumul cerceta. Când, vai! Ce zărea? Cine că venea? Soțioara lui, Floarea câmpului! Ea s-apropia Și îi aducea Prânz de mâncătură, Vin de băutură. Cât el o zărea, Inima
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
absint dintr-un pahar înalt, zvelt, apărată de-o plasă deasă de sârmă de țânțarii cu burticica roșie de sângele supt de la băștinași, fumând țigarete subțiri cu opium sau alte kestii halucinogene, legănându-se în neștire pe un balansoar de nuiele, poate e chiar femeia ce-o visez... da, o visez îngenunchiată într-o biserică mică, umilă, prosternată adânc în fața altarului sărăcăcios, înspumată de hainele-i învolburate în preajma șoldurilor cărnoase, șoptind pătimaș, duios, ademenitor, o rugă întru împlinirea dorințelor ei păcătoase
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
este prea frumoasă. Dintr-o falce de pădure ieșia până la 100 de stânjeni de lemne. în pădure predomina fagulu și carpinu. Lemnul din aceste păduri era și este folosit la construcții de locuințe pentru oameni și pentru animale pentru furci, nuiele, grinzi, căpriori, tocuri de geamuri și de uși scânduri pentru garduri și pentru anumite dependințe, pentru traversele de cale ferată, iar în unele situații chiar și pentru producerea mangalului necesar fierăriilor de unde și denumirea locului din pădurile Albei - La Măngălărie
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
o întăritură numai din lemne și pământ, toate au depins și depind de existența pădurii. Elementele esențiale ale casei românești, în special la sate erau și sunt încă din lemn. Furcile pârlite în foc și înfipte în pământ, brâiele și nuielele îngrădite în picioare, grinzile, căpriorii podului cu leațurile și șindrila acoperișului și stâlpii cerdacului, toate sunt din lemn. Ușa casei și ușa zăbrelită a beciului, poarta ogrăzii și gardurile, toate sunt din lemne. Grajdul vitelor, coșerele, cotețele porcilor și ale
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și satul din pădure. Ca urmare a creșterii populației satelor și lărgirea lor a apărut nevoia înființării drumurilor pentru circulația rutieră și mai apoi împrejmuirea locuințelor și grădinilor cu garduri din bețe de răsărită,de stuf și mai târziu din nuiele. în satele mai vechi cum ar fi Vatra, Mlenăuți și o parte din Hudești, drumurile s-au făcut în funcție de locurile unde erau construite casele și ca urmare pe aici drumurile sunt mai întortocheate și nesistematizate. Părțile mai noi din sate
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
porumb și uneori cotețul pentru porci. De obicei casele se construiau din furci de stejar care erau pârlite și îngropate în pământ, fără niciun fel de temelie, de furci erau prinse brâiele și după aceste brâie erau împletite în picioare nuiele printre care se prindea lutul cu paie. Casele aveau 1-2 camere și o tindă sau erau case într-un perete cu o singură cameră și tinda. Familiile care locuiau în asemenea case erau numeroase și aveau 5-6 copii și chiar
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Bojoga și La Cățăl, denumit după locuitorul care avea casa aici pe acest câmp. Coșăre (La Coșăre)-teren agricol pe care au existat mai multe hambare pentru păstrat în special porumbul proprietarului moșiei. Coșer înseamnă un fel de pătul din nuiele împletite în care se păstrează în special porumbul. Nu departe se află locul numit La Mălăiște. Cresneanu (în Cresneanu)-teren arabil pe coasta de sud a Dealului Izvorului, care se cultivă cu cereale. La mijlocul acestui teren există un izvor foarte
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
o grupă mixtă de construcții, un atelier de fierărie, o secție de tâmplărie, două secții de tricotaje și o secție de broderie unde lucrau bărbați și femei din satele comunei. în satul Baranca exista un atelier de confecționat împletituri din nuiele de răchită, subordonat Ocolului silvic Darabani. S-a mai construit o brutărie comunală care asigura necesarul de pâine pentru populație. După revoluția din 1989 în localul brutăriei s-a adus o presă de ulei și s-a amenajat fabrica de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
inexistente. Ele au apărut ca o necesitate de a proteja culturile din grădini. Se amenajau garduri din coceni de porumb, din bețe de floarea-soarelui sau și din stuf la Bașeu și la Baranca. Cele mai reușite garduri erau cele din nuiele de răchită împletite în mod artistic „în coada rândunelei cum ziceau localnicii, adică: orizontal, pe țăruși bătuți în pământ și cu o apărătoare în formă de „V după care se puneau paie mărunte sau uneori unse cu lut cu paie
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
bardă și pe ele stăteau la masă membrii familiei. La unele case, mobilierul se completa cu blidarul pentru străchinile și oalele de lut, lingurile de lemn. în case se mai întâlnea culmea de ținut îmbrăcămintea care de fapt era o nuia înfiptă cu un capăt într-un perete și suspendată la celălalt capăt de grinda casei. Pe această culme se puneau în general hainele curate. Oamenii mai avuți aveau și o ladă în care se păstra zestrea fetelor mari și care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și are un pitoresc deosebit. Existența pe teritoriul comunei a unor întinse suprafețe de pădure a determinat un specific aparte în construcțiile gospodărești vechi. Pentru construcția caselor materialul de bază a fost lutul (argila) pe un schelet de lemn, cu nuiele împletite în picioare, cu acoperișul realizat din căpriori de tei sau de plop și acoperit cu paie de secară sau de stuf care crește din belșug pe valea Bașeului și chiar a Prutului. într-o primă perioadă, pe un loc
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
așezau lutarii, iar peste lutari se puneau grinzile care formau podul. Pe mijlocul podului sub grinzi se punea o coardă pentru a menține podul drept. Lutarii și coardele trebuiau să aibă lungimea camerei și a tindei. Pereții erau construiți din nuiele împletite în picioare între cele trei chingi prinse în scobiturile făcute în furci. Se lăsau locurile goale pentru uși și ferestre și apoi se trecea la încărcat pereții cu lut cu paie călcat atât pe dinăuntru cât și pe dinafară
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Stuful era cusut cu sârmă. în unele cazuri se acoperea cu paie de secară care sunt mai lungi și care erau prinse tot cu sârmă. Majoritatea caselor erau într-un perete adică tinda și o cameră. Podul era făcut din nuiele care erau așezate peste grinzile casei și lipit cu lut pe ambele părți. Tinda, de obicei, n-avea pod și era lată de 2 m și lungă de 4 m. Aici ieșea de obicei fumul din camera de locuit. în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
2 m și lungă de 4 m. Aici ieșea de obicei fumul din camera de locuit. în tindă se punea scara pe care se urca în pod. Aici era de obicei îmblăciul cu care se bătea porumbul pe leasa de nuiele. Tot în tindă se mai țineau sacii cu cereale și făina pentru mămăligă. în general, casele aveau streșinile late ca să apere casa de ploi. în jurul casei se amenaja prispa lată de vreo 40 cm cu scopul de a apăra pereții
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
sec. al XX-lea mai avea șura fără geamuri sau cu geamuri foarte mici, cu o singură încăpere pentru toate animalele țăranului, o poiată mică cu o ușă după mărimea ei prin care se intra „pe brânci, un coșar din nuiele de răchită pentru depozitatul porumbului, o iesle tot din nuiele de răchită pentru hrănirea animalelor mari, așezate afară în mijlocul ocolului de vite, un cuptor din cărămidă pentru copt pâinea sau mălaiul și la unele case fântâna din care se scotea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu geamuri foarte mici, cu o singură încăpere pentru toate animalele țăranului, o poiată mică cu o ușă după mărimea ei prin care se intra „pe brânci, un coșar din nuiele de răchită pentru depozitatul porumbului, o iesle tot din nuiele de răchită pentru hrănirea animalelor mari, așezate afară în mijlocul ocolului de vite, un cuptor din cărămidă pentru copt pâinea sau mălaiul și la unele case fântâna din care se scotea apa cu frânghia sau cu cârligul dacă era mai în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
dus devale Să m-aștepte-n cale.” Alte cântece se referă la momente apăsătoare din viață: „Foaie verde și-o păpușă Mi-am făcut o cărărușă Pân-la măicuța la ușă Și dușmanii m-au pândit Cărărușa mi-o-ngrădit Nici cu pari, nici cu nuiele Numai de cuvinte grele... Dare-ar Dumnezeu un vânt Să dea gardul la pământ, Să rămână numai parii Să se spargă toți dușmanii.” „Bulgăraș de gheață rece Iarna-mi vine, vara trece Și n-am cu cine petrece, Căci cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
țăranii din sat erau obligați s-o facă gratuit în folosul boierului; muncă colectivă în folosul unui vecin, fără plată, cu glume, povestiri etc. Clironom - moștenitor. Cneaz întemeietor și șef de stat, stăpân ereditar peste un teritoriu. Coșarcă - coș de nuiele împletite. Coșere - coșăre, construcții cu pereți din împletitură de nuiele pentru păstrat porumbul. Cotruță - loc gol între perete și cuptor, unde se puneau vasele de bucătărie. Crupe - boabe de porumb, de orz, de orez sau de soia, măcinate mare din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
folosul boierului; muncă colectivă în folosul unui vecin, fără plată, cu glume, povestiri etc. Clironom - moștenitor. Cneaz întemeietor și șef de stat, stăpân ereditar peste un teritoriu. Coșarcă - coș de nuiele împletite. Coșere - coșăre, construcții cu pereți din împletitură de nuiele pentru păstrat porumbul. Cotruță - loc gol între perete și cuptor, unde se puneau vasele de bucătărie. Crupe - boabe de porumb, de orz, de orez sau de soia, măcinate mare din care se prepară renumitele găluște, ciorbe sau alte mâncăruri de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
nu executau toate muncile ca ceilalți săteni. în categoria ruptașilor intrau fii de preoți, dascălii etc. Seliște - loc pe care a fost cândva un sat, loc pustiu,necultivat. Sân(slav) - fiu. Sâsâiac - hambar pentru păstrarea porumbului din leațuri sau din nuiele împletite. Sluger - dregător domnesc, însărcinat cu aprovizionarea armatei și curții domnești. Spătar - înalt demnitar la curtea domnească, șef al armatei și al poliției. Stipendiu - ajutor în bani acordat de stat unui elev sau student lipsit de mijloace, bursă. Stolnic - dregător
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pe care, cu nedisimulată mîndrie profesională, educatorii le arată oricărui vizitator ca rod al eforturilor reeducative. Alături de frunze, ghinde și conuri de brad strident vopsite sau de pietricele de rîu meticulos colorate cu pensula și puse într-un coș de nuiele. Acestea reprezintă produsele artistice de elită, a căror creație este rezervată doar deținuților cultivați și cooperanți. Marea masă a arestaților nu are privilegiul manifestării talentelor deoarece materialele de lucru sînt rare și, în consecință, distribuite după criterii riguroase, nescrise, dar
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]