9,777 matches
-
renale, digestive, arsuri) și de volumul de distribuție (expandare sau contracție de spațiu extracelular); pool-ul mare în organism (4-5 g/kg corp) și timpul de înjumătățire lung (18-20 de zile) o fac relativ insensibilă la modificările acute ale stării de nutriție; transferina, normal 200-360 mg/dL; concentrația serică depinde de sinteză, pierderi, volum de distribuție dar și de depozitele de fier ale organismului; pool-ul este mai mic decât al albuminei, timpul de înjumătățire este mai scurt (8-10 zile); prealbumina de legare
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
legare a tiroxinei pool mic, timp de înjumătățire 2-3 zile; globulina de legare a retinolului pool mic, timp de Înjumătățire 12 ore. Ultimele două sunt legate printr-un raport constant și sunt foarte sensibile la modificările acute ale stării de nutriție. Catabolismul proteic va fi evaluat prin calcularea balanței de azot : aport - excreție de azot (la 1 gram de azot corespund 6,25 grame de aminoacizi, respectiv 30 de grame de proteină umedă). Aportul va fi calculat ca reprezentând 16-20% din
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
excreție de azot (la 1 gram de azot corespund 6,25 grame de aminoacizi, respectiv 30 de grame de proteină umedă). Aportul va fi calculat ca reprezentând 16-20% din proteinele alimentare, respectiv se va calcula aportul proteic din soluțiile de nutriție enterale sau parenterale. Excreția de azot se va calcula adunând la pierderile de azot urinare (azot ureic 80%, 1g de uree conține 0,5g de azot, plus azot neureic: creatinină, acid uric, ioni de amoniu) pierderile extrarenale (2-4 g pe
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
De asemeni acești parametri permit și încadrarea pacientului în diferite grade de malnutriție (definită ca aport proteic insuficient ) tabelul 3.2. 3.3. TERAPIA NUTRIȚIONALĂ Calculul necesarului de fluide: Acestea vor asigura vehiculul pentru principiile nutritive, mai ales în cazul nutriției parenterale. Calculul se poate face pornind de la vârstă și greutatea corporală : adulți tineri, activi (16-30 de ani) 40 ml/kg corp/zi; adulți de vârstă medie (25-55 de ani) 35 ml/kg corp/zi; adulți mai în vârstă (55-65 de
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
ml. Administrarea intra-jejunală se va face continuu, de preferat cu pompe mecanice, cu o rată inițială de 25 50 ml/oră și care poate fi crescută cu 25-50 ml/oră/zi până la cantitatea dorită. Tipuri de soluții utilizate pentru nutriția enterală: formule polimerice conțin combinații de macronutriente intacte, sunt complete din punct de vedere nutrițional; formulele elementare conțin produși de hidroliză ai proteinelor și hidrocarbonatelor, sunt complete din punct de vedere nutrițional; produse modulare: conțin unul sau mai multe nutriente
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
proteinelor și hidrocarbonatelor, sunt complete din punct de vedere nutrițional; produse modulare: conțin unul sau mai multe nutriente și sunt incomplete prin definiție; sunt indicate pentru acoperirea unor necesități nutriționale speciale sau la pacienți care tolerează doar anumite nutriente. În cadrul nutriției parenterale se pot administra până la 3.000 de calorii pe zi, sub formă de preparate comerciale sau realizate ad hoc, cu concentrații variabile 64 de proteine, hidrocarbonate, lipide, ioni, micronutriente, funcție de necesitățile și toleranța pacientului. 3.4.2. NUTRITIA PARENTERALA
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
parenterale se pot administra până la 3.000 de calorii pe zi, sub formă de preparate comerciale sau realizate ad hoc, cu concentrații variabile 64 de proteine, hidrocarbonate, lipide, ioni, micronutriente, funcție de necesitățile și toleranța pacientului. 3.4.2. NUTRITIA PARENTERALA Nutriția parenterală se va utiliza ori de câte ori tactul digestiv nu poate fi utilizat(nutriție parenterală totală) sau pentru suplimentarea nutriției enterale(nutriție combinată). Avantaje: există certitudinea că întreaga cantitate administrată ajunge la celule, efectul este rapid. Dezavantaje: necesită personal și tehnici specializate
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
formă de preparate comerciale sau realizate ad hoc, cu concentrații variabile 64 de proteine, hidrocarbonate, lipide, ioni, micronutriente, funcție de necesitățile și toleranța pacientului. 3.4.2. NUTRITIA PARENTERALA Nutriția parenterală se va utiliza ori de câte ori tactul digestiv nu poate fi utilizat(nutriție parenterală totală) sau pentru suplimentarea nutriției enterale(nutriție combinată). Avantaje: există certitudinea că întreaga cantitate administrată ajunge la celule, efectul este rapid. Dezavantaje: necesită personal și tehnici specializate, aduce riscuri legate de plasarea cateterelor venoase, când este utilizată singură (nutriție
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
ad hoc, cu concentrații variabile 64 de proteine, hidrocarbonate, lipide, ioni, micronutriente, funcție de necesitățile și toleranța pacientului. 3.4.2. NUTRITIA PARENTERALA Nutriția parenterală se va utiliza ori de câte ori tactul digestiv nu poate fi utilizat(nutriție parenterală totală) sau pentru suplimentarea nutriției enterale(nutriție combinată). Avantaje: există certitudinea că întreaga cantitate administrată ajunge la celule, efectul este rapid. Dezavantaje: necesită personal și tehnici specializate, aduce riscuri legate de plasarea cateterelor venoase, când este utilizată singură (nutriție parenterală totală) favorizează atrofia mucoasei digestive
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
cu concentrații variabile 64 de proteine, hidrocarbonate, lipide, ioni, micronutriente, funcție de necesitățile și toleranța pacientului. 3.4.2. NUTRITIA PARENTERALA Nutriția parenterală se va utiliza ori de câte ori tactul digestiv nu poate fi utilizat(nutriție parenterală totală) sau pentru suplimentarea nutriției enterale(nutriție combinată). Avantaje: există certitudinea că întreaga cantitate administrată ajunge la celule, efectul este rapid. Dezavantaje: necesită personal și tehnici specializate, aduce riscuri legate de plasarea cateterelor venoase, când este utilizată singură (nutriție parenterală totală) favorizează atrofia mucoasei digestive, translocația bacteriană
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
nutriție parenterală totală) sau pentru suplimentarea nutriției enterale(nutriție combinată). Avantaje: există certitudinea că întreaga cantitate administrată ajunge la celule, efectul este rapid. Dezavantaje: necesită personal și tehnici specializate, aduce riscuri legate de plasarea cateterelor venoase, când este utilizată singură (nutriție parenterală totală) favorizează atrofia mucoasei digestive, translocația bacteriană și priming-ul neutrofilelor, costul este crescut. Contraindicații: tract digestiv funcțional, infecții active(cel puțin până la controlul sursei și începerea antibioterapiei), acces venos inadecvat, lipsa posibilității de a instala o linie venoasă separată
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
totală) favorizează atrofia mucoasei digestive, translocația bacteriană și priming-ul neutrofilelor, costul este crescut. Contraindicații: tract digestiv funcțional, infecții active(cel puțin până la controlul sursei și începerea antibioterapiei), acces venos inadecvat, lipsa posibilității de a instala o linie venoasă separată pentru nutriție parenterală. Modalități de administrare : vene periferice(se pot administra glucoză 510%, lipide, aminoacizi și până la 2.000 de calorii pe zi), vene centrale(se pot administra soluții hiperosmolare : glucoza 20-50%, soluții concentrate ionice și până la 4.000 de calorii zilnic
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
fazei catabolice. soluțiile de lipide aduc un aport caloric de 9 cal/1 g. se administrează sub formă de soluții emulsionate, astfel încât să asigure 20-40% din aportul caloric neproteic, cu excepția gradelor severe de stress. Cantitate minimă de administrat în cursul nutriției parenterale totale 500 ml. soluție 10%, de două ori pe săptămână, pentru a evita deficitul de acizi grași esențiali. Monitorizarea toleranței - serul nu trebuie să fie lactescent, nivelurile serice ale trigliceridelor și colesterolului să fie normale. soluțiile de hidrocarbonate se
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
steatoză hepatică și alterarea funcției hepatice. Monitorizarea toleranței: glicemia nu trebuie să depășească 200 mg%; în caz contrar se va reduce rata administrării sau se va adăuga insulină. 3.5. COMPLICAȚII ALE TERAPIEI NUTRIȚIONALE Complicațiile metabolice mai frecvente în cursul nutriției parenterale sunt: insuficiența aportului de calorii sau principii nutritive (inaniție, malnutriție proteocalorică), hiposau hiperglicemia, hiperlipidemie sau deficit de acizi grași esențiali, dezechilibre ale profilurilor unor aminoacizi, comă hiperosmolară noncetozică, precipitarea insuficienței hepatice, renale, respiratorii. Dezechilibre ale echilibrului hidro-electrolitic sau acido-bazic
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
hiperglicemia, hiperlipidemie sau deficit de acizi grași esențiali, dezechilibre ale profilurilor unor aminoacizi, comă hiperosmolară noncetozică, precipitarea insuficienței hepatice, renale, respiratorii. Dezechilibre ale echilibrului hidro-electrolitic sau acido-bazic: exces sau deficit de volum sau ioni, acidoză sau alcaloză metabolică. Complicații ale nutriției enterale: mecanice (reflux esofagian, aspirația conținutului gastric), complicații legate de menținerea îndelungată a sondelor digestive eroziuni nazale, esofagiene), alterări ale funcției tractului digestiv (greață, vărsături, distensie abdominală, crampe, diaree). Complicații ale nutriției parentrerale: complicații legate de inserția unei linii venoase
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
sau ioni, acidoză sau alcaloză metabolică. Complicații ale nutriției enterale: mecanice (reflux esofagian, aspirația conținutului gastric), complicații legate de menținerea îndelungată a sondelor digestive eroziuni nazale, esofagiene), alterări ale funcției tractului digestiv (greață, vărsături, distensie abdominală, crampe, diaree). Complicații ale nutriției parentrerale: complicații legate de inserția unei linii venoase centrale, tromboflebite, sepsis. Existența acestor complicații impune o monitorizare atentă, clinică și paraclinică, a pacienților supuși terapiei nutriționale. Se apreciază că un pacient care primește 1,5-2 g aminoacizi/zi, 1,5-3
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
deviatori, îmbracă sau nu caractere particulare”. Factorii care conferă organismului calitățile morfo-funcționale și biochimice ce condiționează reactivitatea și eficiența adaptării, sunt reprezentați prin toate elementele care au conlucrat la dezvoltarea și evoluția pacientului până în momentul respectiv: factori genetici sexul, vârsta nutriția patologia preexistentă și actuală particularitățile constituționale, imunobiologice, biochimice, endocrine, nervoase labilitatea homeostaziei factorii sociali.(3) În medicină importanța practică a terenului se relevă mai ales atunci când răspunsul unui pacient față de o agresiune oarecare, diferă de la norma cunoscută în patologia respectivă
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
Crop Management - ICM) și managementul integrat al organismelor dăunătoare (Integrated Pest Management - IPM). ICM vizează obținerea de producții în condițiile unei eficiențe economice mari, de înaltă calitate și cu respectarea mediului înconjurător. Sistemul include IPM, rotația culturilor, managementul solului și nutriția plantelor. IPM reprezintă sistemul care utilizează metodele culturale, biologice, biotehnologice și chimice de protecție a plantelor, însă protecția chimică va fi cât mai puțin folosită și numai în momente de maximă necesitate. 2.2. Bazele ecologice ale combaterii integrate Agrobiocenozele
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
colaborare permanentă pe probleme de agricultură. În 28 ianuarie 2002 s-a instituit Autoritatea Europeană de Securitatea alimentelor (European Food Safety AuthorityEFSA), care are rolul de a da avize științifice în probleme de securitatea alimentelor, sănătatea plantelor, OMG-urile și nutriția, evaluarea riscului alimentar și informarea publicului. Prin reglementarea nr. 178/2002 EFSA se va ocupa cu evaluarea substanțelor active ale pescticidelor, în vederea eliminării celor care se dovedesc toxice pentru om, aminale, păsări sau în general pentru mediul înconjurător. Aspectele legislative
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
infestans). Lumina influențează de asemenea, pozitiv sau negativ rezistența plantelor la boli. Lumina intensă determină creșterea rezistenței grâului la atacul ciupercii Gibberella zeae. Dimpotrivă, în cazul unor plante atacate de ciuperci din ord. Uredinales, rezistența scade pe măsură ce crește intensitatea luminii. Nutriția minerală a plantelor. Macroelementele și microelementele pot modifica rezistența plantelor într-un sens sau altul. Ele pot influența metabolismul plantei, modificând structura histologică și însușirile biochimice și fiziologice, ceea ce poate determina creșterea sau scăderea rezistenței plantelor la boli. Cunoașterea modificărilor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
Plasmopara, prin îngroparea frunzelor și la distrugerea buruienilor, care nu permit aerisirea bună a plantației și creșterea umidității în masa de frunze, ceea ce duce la creșterea atacului de Plasmopara și Botrytis. Fertilizarea echilibrată cu îngrașăminte organice și minerale, asigură o nutriție corespunzătoare cu macro și microelemente, evitându-se astfel carențele, care determină debilitatea plantelor. Igiena culturală constă în îndepărtarea corzilor, a ramurilor cu simptome de atac (Phomopsis, Eutypa, Uncinula, Agrobacterium), a frunzelor uscate ți arderea lor. Tăierile în perioada de repaos
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
se poate realiza decât prin interacțiuni complexe ale tuturor factorilor pedogenetici menționați. În sistemul biotic, comunitățile vii vegetale și animale, se grupează în asociații specifice, de tipul ecosistemelor. În cadrul acestora, interacțiunile reciproce se desfășoară în primul rând pe filiera de nutriție, acumularea de substanță vie fiind începută de plante. În egală măsură, aceste interacțiuni se desfășoară în limitele unor spații cu caracteristici abiotice precise. În felul acesta, cele două tipuri de comunități vii prezintă o variabilitate spațială conformă variabilității caracteristicilor abiotice
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
specifice, au generat combustibili, așa cum sunt unele dintre zăcămintele de cărbuni, care au dat și numele unei vârste a Paleozoicului. Tot în Paleozoic s-a dezvoltat o altă categorie de forme de viață, care a urmat o cale diferită de nutriție și reproducere, lumea animală, mult mai mobilă decât organismele vegetale. Aceeași cale, de la organisme simple, dezvoltate inițial în mediul acvatic, la organisme mereu mai complexe, care au colonizat uscatul, a fost parcursă și de către animale. Ca și plantele, ele s-
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
o faună cu forme de mari dimensiuni care s-a diferențiat ulterior, animalele ierbivore constituind hrana primelor carnivore. Conform celor mai recente interpretări științifice, caracterul brutal al unor schimbări climatice a determinat uneori efecte la fel de brutale asupra bazei vegetale de nutriție antrenând dispariția unor grupuri mari de animale. Au rezistat acestor transformări doar acele organisme care s-au adaptat noilor condiții. De asemenea, în concordanță cu diversificarea mediului de viață s-au format și specii noi, mai evoluate, cu o capacitate
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
unei specii caracteristice în flora spontană a locului, varza de Kerguelen; în același fel prezența câinelui dingo în Australia periclitează existența multor marsupiale locale ș.a.). Frecvent, sezoane climatice aspre și prelungite limitează accesul la hrană și determină modificări ale structurii nutriției care produc aceleași efecte. Proliferarea unor forme de viață, cu o periodicitate încă insuficient explicată, poate diminua drastic efectivele unor elemente care constituie hrana lor specifică sau etapele intermediare de evoluție. În sensul acesta, invazii de păsări (ciori, vrăbii, sturzi
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]