1,437 matches
-
total nerealiste, rezultate din calcule greșite sau fiind exagerate de partea care a câștigat războiul. Estimările istoricilor militari moderni variază într-o plajă foarte largă, de la 25.000 până la 100.000-200.000 de oameni. Oricare ar fi numărul real de oșteni, nu se pune la îndoială faptul că Marele Rege era nerăbdător să aibă o campanie plină de succes, și prin urmare ridicase o armată care să-i asigure superioritatea numerică atât pe uscat cât și pe mare. Numărul de soldați
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
Termopile au luptat 80.000 de perși, dar mărturia sa este incompletă și pe alocuri vădit neclară (de exemplu, susține că bătălia de la Plateea a avut loc înaintea celei de la Salamina). Armata greacă era alcătuită din cca 7.000 de oșteni trimiși de către cetățile aliate. După Herodot și Diodorus Siculus armata aliată era alcătuită din următoarele forțe: Diodorus sugerează că în bătălie au intrat 1.000 de lacedemonieni și alți 3.000 de peloponeziaci, adică un total de 4.000 de
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
trei la fiecare spartan) au fost prezenți la luptă. Dacă au fost acolo și hiloți, nu există nici un motiv să punem la îndoială că au participat în rolul lor tradițional de slujitori armați ai fiecărui spartan. Altfel, cei 900 de oșteni 'pierduți' de Herodot ar fi putut fi perieci, regăsind astfel cei 1.000 de lacedemonieni ai lui Diodorus. Ambiguitatea exprimării lui Diodorus (cei 1.000 de lacedemonieni includeau cele 300 de spartani?) nu ajută la clarificarea acestei probleme. La un
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
lupte efectiv cu hopliții. Herodot spune că unitățile militare din același oraș erau ținute împreună, și că erau trimise pe rând în luptă și la odihnă pentru a preveni oboseala, de unde se poate trage concluzia că grecii aveau mai mulți oșteni decât era necesar pentru a bloca strâmtoarea. Grecii au omorât atât de mulți mezi încât se spune că Xerxes a sărit de trei ori din scaunul din care urmărea lupta. După Ctesias, primul val persan a fost făcut ferfeniță cu
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
spre Alba Iulia se încrucișau cu coloanele armatei Mackensen care, umilite și descurajate, se scurgeau pe căile înfrângerii spre Germania. Mulțimea imensă urcă drumul spre Cetățuie printre șirurile de țărani români înveșmântați în sumanele de pătură albă și cu căciulile oștenilor lui Mihai Viteazul. Pe porțile cetățuii, despuiate de pajurile nemțești, fâlfâie Tricolorul român. Poporul trece pe sub poarta lui Mihai Viteazul și se adună pe Câmpul lui Horea. De pe opt tribune, cuvântătorii explică poporului măreția vremurilor pe care le trăiesc. În
Unirea Transilvaniei cu România () [Corola-website/Science/302497_a_303826]
-
marii întâlniri de la Universitatea din Iași, compune un înaripat marș eroic intitulat "Arme, arme". Sub titlul "Fiii României", marșul s-a cântat la reprezentațiile de gală în cinstea căderii Plevnei. Soldaților români le-a mai închinat cântecele "Moartea vitează" și "Oșteanul român", pe versuri populare. O remarcabilă autenticitate artistică o demonstrează "Hora de la Plevna" pe versuri de Vasile Alecsandri, "Stejarul și cornul" pe versuri populare, " Ca un glob de aur" pe versuri de Dimitrie Bolintineanu. Gavriil Musicescu a armonizat melodii populare
Gavriil Musicescu () [Corola-website/Science/302591_a_303920]
-
Constantin-vodă, i-au lăsat Constantin vistiernicul pe tătarî supuși în Valea lui Aron-Vodă și au venit să spue lui Mihai-vodă; că era lucru de taină, de nu știia nime că vin tătarî."" Refugiat la Mănăstirea Cetățuia, unde era asediat de oștenii lui Ferentz, domnitorul a cerut să se tragă clopotele cele mari, ""iară tătarîi de la Aron-vodă, cum au audzit pușca și clopotile, oaricum să îndoia dintâiu, să nu fie vreun vicleșug, iar apoi, unde s-au pornit a veni ca vântul
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
și nici locul unde au trăit, îl crescuseră cu grijă, în frica lui Dumnezeu, și în iubirea de țară și de credința strămoșească. Pe deasupra, era voinic și chipeș; frumusețea lui feciorelnică atrăgea privirile tuturor, încât, pe drumul către Istanbul, un oștean turc mai bogat l-a cumpărat cu gând spurcat, vrând să-l silească spre păcatul blestemat al sodomiei. Dar tânărul s-a împotrivit cu scârbire și în vălmășeala luptei cu spurcatul agarean, l-a răpus, încercând să fugă. Fiind prins
Sfântul noul mucenic Ioan Valahul () [Corola-website/Science/302642_a_303971]
-
cu otomanii și a urmat politica pământului pârjolit”. În cele din urmă, Ștefan a trebuit să lupte deschis cu otomanii. Moldovenii i-au atras pe otomani într-o pădure pe care apoi au incendiat-o, provocând moartea unei părți din oșteni. Văzând riscul ca armata sa să fie învinsă, Mahomed a atacat cu garda sa personală, și a reușit să-i remotiveze pe ieniceri, întorcând soarta bătăliei. Ienicerii turci au traversat pădurea și i-au atacat pe apărătorii ei în luptă
Mahomed al II-lea () [Corola-website/Science/303307_a_304636]
-
al ienicerilor cu sprijinul artileriei, ceea ce a decis soarta luptei. La această bătălie a luat parte, de partea otomană, și Radu cel Frumos, ca prieten și vasal al sultanului Mehmet al II-lea, cu un contingent de 12.000 de oșteni din Țara Românească. Aceasta a fost una din campaniile militare cele mai îndepărtate geografic la care au luat parte oșteni români . După Otluqbeli, războiul otomano-Akkoyunlu (1472-1473) s-a terminat, deoarece deși înfrânt, Uzun Hasan continua să rămână un adversar periculos
Uzun Hasan () [Corola-website/Science/303380_a_304709]
-
Radu cel Frumos, ca prieten și vasal al sultanului Mehmet al II-lea, cu un contingent de 12.000 de oșteni din Țara Românească. Aceasta a fost una din campaniile militare cele mai îndepărtate geografic la care au luat parte oșteni români . După Otluqbeli, războiul otomano-Akkoyunlu (1472-1473) s-a terminat, deoarece deși înfrânt, Uzun Hasan continua să rămână un adversar periculos pentru Mehmet II și el nu a îndrăznit să exploateze situația. Cuceritorul Constantinopolului păstrând statut-quo la frontiera orientală de stat
Uzun Hasan () [Corola-website/Science/303380_a_304709]
-
înceapă lupta. Dușmanul era foarte numeros și putea să aducă mereu oameni odihniți în luptă. Ștefan calculase ca în momentul în care oamenii lui aveau să dea semne de oboseală, de pe malul drept al Bârladului, din marginea pădurii, mai mulți oșteni trebuiau să dea semnalul de luptă sunând din trâmbițe și surle. Lucrurile s-au întâmplat așa cum a prevăzut domnul și, când au auzit otomanii trâmbițele și surlele, ei au crezut că vor fi atacați din partea aceea, asfel ca marea parte
Bătălia de la Vaslui () [Corola-website/Science/303399_a_304728]
-
surle. Lucrurile s-au întâmplat așa cum a prevăzut domnul și, când au auzit otomanii trâmbițele și surlele, ei au crezut că vor fi atacați din partea aceea, asfel ca marea parte s-au îndreptat în acea direcție, găsind aici doar câțiva oșteni. În schimb pe malul stâng al Bârladului se afla grosul oștii lui Ștefan. Când turcii au întors spatele, atacând spre marginea pădurii, au fost izbiți năpraznic de armata moldovenească. Până să se dezmeticească otomanii, până să înțeleagă cine-i atacă
Bătălia de la Vaslui () [Corola-website/Science/303399_a_304728]
-
sae preste zâd. Și alerga unii și din târgu, de li aducea loitre.”" Zgomotele produse de împușcături și de tragerea clopotelor i-au alertat pe tătarii aflați în valea de la Aroneanu, care au început "„a veni ca vântul”". Atacați de oștenii lui Mihai Racoviță veniți din oraș și, mai ales, de călăreții tătari conduși de Cantemir Mârza, austriecii au luptat cu dârzenie. Deși austriecii foloseau puști, iar tătarii foloseau săgețile și arcanele, în spatele austriecilor au ieșit ostașii aflați la Cetățuie purtând
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
Pivnițele sunt etajate, sub primul nivel aflându-se un al doilea nivel de pivnițe care se întinde sub toată clădirea. În perioadele când, în incinta fortificației medievale, se retrăgeau domnitorii și boierii, apărați de o garnizoană de câteva sute de oșteni, în aceste pivnițe erau depozitate provizii pentru oameni și furaje pentru cai și vite de tăiere. Casa Domnească a fost parțial distrusă în timpul Revoluției de la 1821. A fost consolidată în urma lucrărilor de restaurare din anii 1964-1971. Astăzi, casa domnească adăpostește
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
Cenad este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Timiș, Banat, România. În antichitate localitatea s-a numit Morisena până târziu în sec XIII. Numele actual provine de la un oștean localnic numit Chanadinus. Cenadul a fost un important oraș medieval, distrus de marea invazie tătara din 1241. Până în perioada interbelică au existat două localități diferite, "Cenadu Mare" și "Cenadu Vechi" (numit și "Cenadu German"). în , în , în în trad. "Orașul
Cenad, Timiș () [Corola-website/Science/304586_a_305915]
-
dimensiunea Imperiului Român și de patru ori Imperiul lui Alexandru cel Mare. Armata mongola era organizată în sistemul decimal, trupele fiind împărțite în unități de zece soldați care se controlau reciproc. Se practică o variantă a decimării: daca dezerta un oștean din cei zece, ceilalți nouă osteni trebuiau să moară. După ce dădeau în primire par de la fiecare cal, ostenii depuneau jurământul de credință și supunere oarbă, până la moarte, față de han. Din par de cal se făcea „stindardul negru” (cunoscut și pe
Ginghis Han () [Corola-website/Science/303513_a_304842]
-
pe meleagurile noastre se rătăcise o grupă de turci ce furau și jefuiau pe localnici. Auzind despre aceasta, Domnitorul trimite pe doi spătari de - ai săi Onașcu și Hodja să curețe locul de păgâni. Veniseră ei cu câteva zeci de oșteni, îi prinseră pe turci și dădură de știre lui Ștefan de cele făcute. Vodă în semn de mulțumire le dădu celor doi câte un lot de pământ. Onașcu, care mai avea pământ și în altă parte, lăsă moșia primită unui
Onișcani, Călărași () [Corola-website/Science/303779_a_305108]
-
XV - XVI un mare număr de sate din Galiția se conduceau după dreptul românesc (ius valachicum). Dovadă e și numele de proveniență românească a zeci și zeci de sate. Mihai Viteazul a trimis pe Baba Novac cu circa 7.000 oșteni și pe Deli Marcu cu alți 3.500 în Pocuția cu scopul de a face demonstrație de forță și de a întârzia riposta Poloniei la opera unificatoare a voievodului. În urma divizării Poloniei din 1772, Pocuția a devenit parte a Imperiului
Pocuția () [Corola-website/Science/303914_a_305243]
-
O notă distinctivă a viziunii cantemirești este poezia vechii Moldove: Nu se poate afla nicăieri în vreo altă țară cît Moldova de mică atâtea ape și natura împodobită de asemenea locuri minunate ca aici". Apele clocotesc de pești, pe care oștenii îi prind cu sulița, aducându-i vii la masa domnească. În Ineu oile pasc o iarbă înrourată, grasă ca untul. Solul mustește de fierberea mineralelor...Aurul curge pe rîuri, fierul se coagulează în bulgări mari la suprafața pământului... În "partea
Descriptio Moldaviae () [Corola-website/Science/304324_a_305653]
-
epopeile homerice, opere ale clasicilor greci și latini, scrierile filozofice și cosmografice ale lui Aristotel și comentariile la opera aristotelică de Alexandru din Afrodisia. Ulterior biblioteca a fost îmbogățită de numeroase lucrări istoriografice, calendare, almanahuri, precum și de cărți aduse de oștenii români care participaseră în 1683 la asediul Vienei. De-a lungul vieții Cantacuzino a colecționat manuscrisele cărturarlor care trecuseră pe la Mărgineni și periodice de limbă italiană. Biblioteca a fost destrămată după moartea stolnicului, ajungând parțial în posesia lui Nicolae Mavrocordat
Constantin Cantacuzino (stolnic) () [Corola-website/Science/304363_a_305692]
-
Ban de Severin, cavalerii teutoni preiau apărarea cetății și a Banatului de Severin. În acest răstimp, toate cetățile începând cu Severin, Orșova, Golubăț și până la Belgrad, sunt reîntărite. În 1430-1431, alături de cavalerii teutoni, în cetatea Severinului sunt prezenți 200 de oșteni și 40 arbaletieri. În 1432 este consemnată uciderea cavalerilor teutoni din cetate de către turci conduși de catre Vlad Dracul. În 1436 cetatea reintră în posesiune maghiară sub apărarea Banului Ladislau. Între 1438-1439, sub stăpânirea lui Albert I de Habsburg, (1438-1439), Severinul
Banatul Severinului () [Corola-website/Science/304418_a_305747]
-
mai sau după adunarea oștii, expedițiile militare fiind planificate. Se discuta despre asigurarea păcii, justiției, protejarea bisericii și a celor săraci. Războaiele se desfășurau în timpul verii. Oastea era convocată într-un loc apropiat de câmpul de lupta. După trei-șase luni, oștenii erau lăsați la vatra. Pentru a evita abandonul, prin intermediul capitulariilor, Carol a modificat tradiția franca, prin care fiecare om liber era deținător de pământ era obligat să participe la lupta. Fiindcă se adunau tot mai mulți luptători călare, fiecare avea
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
are hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" (sărbătorit în fiecare an pe 8 noiembrie). Biserica mănăstirii a fost construită de domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) în anul 1496, la 20 de ani de la Bătălia de la Valea Albă (1476), întru pomenirea oștenilor moldoveni căzuți în acea luptă. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Neamț din anul 2015, având codul de clasificare NT-II-a-A-10647 și fiind formată din 4 obiective: După cum relatează cronicarul Grigore Ureche în ""Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
Albă (azi satul Războieni din județul Neamț). Aici s-a dat la 26 iulie 1476 bătălia dintre moldoveni și turci. Oastea condusă de sultanul Mahomed Cuceritorul avea 150.000 turci, pe când oastea lui Ștefan cel Mare avea numai 10.000 oșteni moldoveni. Moldovenii au răsturnat copaci uriași în jurul acelei poiene, au săpat un șanț adânc pe lângă acea întăritură și au aruncat pământ peste arborii doborâți, transformând poiana în care se adăpostise într-o adevărată cetate improvizată. Lupta a fost crâncenă, dar
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]