4,111 matches
-
propria singurătate, de faptul că nu avea prieteni și își evita mereu rudele. Pentru că îi era frică să nu îi ceară bani sau alt ajutor. A doua zi plecă în târg cu un singur gând: să vândă atât de multe oale încât să-și poată ajuta toate rudele, vechii prieteni și chiar vecinii cu care nu se înțelegea foarte bine. Toți cunoscuții lui erau oameni sărmani care abia se descurcau de pe o zi pe alta. După o lună, vindea și câștiga
OCHII – POVESTEA OLARULUI LENEŞ ŞI A ÎNŢELEPTULUI MUT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345681_a_347010]
-
te și oprești din când în când să te bucuri de lucrurile mărunte, cum ar fi aroma ceaiului sau mirosul florilor sălbatice. Apoi făcu ceva ce nu făcuse de foarte mult timp: plecă direct spre târg, fără să modeleze nici o oală. De obicei începea ziua muncind din greu, apoi fugea repede după-amiază să-și vândă creațiile. Luă doar câteva ulcioare făcute de el mai demult. Erau cele mai frumoase, le păstra în locuința lui pentru a-i încânta ochii. Dimineața, lumea
OCHII – POVESTEA OLARULUI LENEŞ ŞI A ÎNŢELEPTULUI MUT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345681_a_347010]
-
capetele toate. Și de-aceea vă pot spune C-am văzut mai multă lume Rafinată, de-naltă curte, Dobitoace... multe multe!... N-am să mai descriu decorul S-ascultăm acum tenorul! Măgarul nostru manierat S-apucase de cântat: Scrijelit de oale sparte Când pe joase, când pe-nalte, Măgăreli zise nazal Pe un ton baritonal. Ș-am privit atunci la lume Ca să văz vre-un semn anume Pe chipul lor de oaie creață Vreo grimază de pe față. N-aș vrea să
MĂGARUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352218_a_353547]
-
în mod dezastruos, neputincioși într-o casă veche din paiantă într-un cătun izolat din pustia Bărăganului ori de mai departe de aici, locuință înghițită de zăpadă până dincolo de streașina ei, fără pâine, medicamente și lemne suficiente pentru foc, cu oala de ciorbă (în cazul fericit în care o au) vârâtă sub pat și acoperită cu scoarțe ca să nu înghețe bocnă sau, și mai rău, cu mortul zăcând în casă, în beznă, cu o singură lumânare chioară la cap și în
GUVERNANŢII INFERNULUI ALB de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356319_a_357648]
-
Măria Ta! Că țara ta doarme! Cum poți îndura Să vezi răstignită Moștenirea ta? Ridică-te, Ștefane! Doar tu poți aduna Plăieșii la arme, Că țara ta doarme! Sună din bucium Moldova să scoale; Luptă și zbucium! Adună-ți din oale Și ulcele de lut Moaștele-ți sfinte, Ieși din morminte Cu tine să lupt! Ridică-te, Ștefane! Școală-te, Înălțate! Trezește-te, Ioane! Ne sug pe la spate, Averile toate, Vampirii din state, Din Apusul pervers; Vin lighioane, La noi se
SCOALĂ, MĂRIA TA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355822_a_357151]
-
ziua lui ori a ei? l-a întrerupt Anca după ce s-a așezat liniștită la masă, părând a fi prea puțin interesată de amănunte. - Sincer să fiu, nu știu prea sigur. Pare de necrezut, dar m-a luat ca din oală. Nu poți refuza un șef. Știi și tu cum e... - Îhâââmm! a încercat ea să răspundă cu gura plină. Am refuzat destui șefi. Știu cum este, dragul meu. "Eu i-am refuzat la pat și tu te plângi de o
ISPITA (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355810_a_357139]
-
de ani vom mai exista! Întorc capul spre ea, atât de aproape, încât să îi simt respirația, bătăile inimii. Toată durerea lumii zăcea adunată în albastrul ochilor ei. Simt un fior pe șira spinării. Peste 20 de ani vom fi oale și ulcele! Amândorura, în același timp, o fărâmă de lacrimă ni se zbătea sub priviri. O iau în brațe și o sărut. Lung și pătimaș. Poc! A sărit dopul! Ne-am speriat, ca doi școlari, prinși copiind la teză. Am
PRIMĂVARA, TINEREŢEA VIEŢII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354785_a_356114]
-
așteptau la rând. ospătărița, tânără, cu sânii doldora de sănătate, ce-i țâșneau afară din decolteu, i-a făcut cu ochiul, în așa fel, încât putea să vadă și orbul ce trebuia să urmeze. hormonii lui fierbeau mai dihai decât oala cu sarmale de acasă! a fost pentru prima oară când a mâncat sarmale reci, dar a constatat că sunt mult mai delicioase!... Referință Bibliografică: SARMALE RECI / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 872, Anul III, 21 mai 2013
SARMALE RECI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 872 din 21 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354912_a_356241]
-
Istorie > OMAGIU ADUS MEȘTEȘUGULUI PRELUCRĂRII LUTULUI ÎN MEHEDINȚI. CENTRUL ȘIȘEȘTI-NOAPTEȘA. Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 871 din 20 mai 2013 Toate Articolele Autorului Omagiu adus meșteșugului prelucrării lutului în Mehedinți. Centrul Șișești-Noapteșa. Cu ocazia recentului Festival al Oalelor și Sarmalelor care s-a desfășurat în 19 mai 2013 Varvară Magdalena Măneanu La noi, fenomenul creației populare chiar la începutul mileniului III se manifestă complex. România este una din țările continentului european în care elemente ale civilizației tradiționale se
OMAGIU ADUS MEŞTEŞUGULUI PRELUCRĂRII LUTULUI ÎN MEHEDINŢI. CENTRUL ŞIŞEŞTI-NOAPTEŞA. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354915_a_356244]
-
se adapteaze, pentru că vasele să poată fi folosite la mijloace modernizate de încălzire precum: plite, sobe electrice, aragaz. În prezent ceramică se lucrează la Noapteșa, ceramică utilitara,dar și cu caracter decorativ ce se valorifica local sau în târgurile săptămânale, oale, ulcele, străchini, castroane, oale de sarmale, ulcioare, căni de apă, ulciortuțe. Ca motive decorative se folosește, soarele, punctul, cercul concentric, spirală, brăduțul, bradul, șerpișorii, valul. Decorul este realizat cu pensula specială numite boielnic cu o vopsea de culoare maron preparată
OMAGIU ADUS MEŞTEŞUGULUI PRELUCRĂRII LUTULUI ÎN MEHEDINŢI. CENTRUL ŞIŞEŞTI-NOAPTEŞA. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354915_a_356244]
-
să poată fi folosite la mijloace modernizate de încălzire precum: plite, sobe electrice, aragaz. În prezent ceramică se lucrează la Noapteșa, ceramică utilitara,dar și cu caracter decorativ ce se valorifica local sau în târgurile săptămânale, oale, ulcele, străchini, castroane, oale de sarmale, ulcioare, căni de apă, ulciortuțe. Ca motive decorative se folosește, soarele, punctul, cercul concentric, spirală, brăduțul, bradul, șerpișorii, valul. Decorul este realizat cu pensula specială numite boielnic cu o vopsea de culoare maron preparată dintr-un lut închis
OMAGIU ADUS MEŞTEŞUGULUI PRELUCRĂRII LUTULUI ÎN MEHEDINŢI. CENTRUL ŞIŞEŞTI-NOAPTEŞA. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354915_a_356244]
-
sigur: văzut-am bimilenar din munți perindându-se prea multe hoarde ca să nu contemplăm cu nepăsare, fără nici un pic de sentiment tragic, ce-a mai rămas din ciorba de burtă a propriei noastre extincții, vărsându-se-n vidanja globalizării toată oala unsuroasă ca după siestă. Că țara cui scrie și postează/lansează e plină de Câini, de Maidanezi, de Companioni, de Mitläuferi (ce românește sună acest cuvânt!), de Javre, de Lichele și de Hiene, pe măsură ce se acoperă de hoituri, de moloz
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
ne-ar sudui din matricea sa țeranul, care viteji am ratat incalificabil tot ce se putea rata, își permite pentru ca să ia la mișto generațiunile eroice de-au întregit Țara și Neamul, sau temporal zis, râde ciob din 1997 de o oală spartă la 1940, două decenii de Epocă Mooye și de risipă face caterincă, în pustie după Hiatusul bolșevic, de două milenii de statornicie și de miracol pe meleag! Am ajuns de râsul curcilor și, păcat, de-al bibilicilor! Adevăratu-i că
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
pe marginea cărților citite, care se desfășurau de multe ori la el acasă. „Îl invitasem pe Genu la o ciorbă. A venit fără ezitare și, cum a intrat în casă, m-a întrebat: E gata ciorba, măi? - E acolo în oală, e gata imediat - i-am răspuns și profitând de timpul ce-l aveam la dispoziție, am și deschis subiectul despre scriitorii ruși, pentru că el îi citise aproape pe toți”. Uneori se contraziceau pentru că Mitică Sinu, având o memorie vizuală fantastică
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
avarii Spor în nici un fel de fel Dacă noi vrem doar salarii Și la muncă n-avem zel Drepturi, drepturi, numai drepturi Că tot iei și numai ei Câte ofuri strâng în piepturi Toți acarii din Carei Că plătim la oale sparte Nu știu cin' le-a făcut zob Și de dragul cărei arte Se dă lumea în scrânciob... Referință Bibliografică: Se dă lumea în scrânciob / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 279, Anul I, 06 octombrie 2011. Drepturi de
SE DĂ LUMEA ÎN SCRÂNCIOB de ION UNTARU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355547_a_356876]
-
Mai cat și eu, că prea mă doare... Madam Jorjet se închina de zor, uimită de năstrușniciile chioretelui ei, da' dom' colonel își vedea de inspirația lui și îi arăta ciuciu: Hai acu, la opinteală, să dea zeama chiară-n oală, că e lată, măi băieți, cîrcotași și precupeți; să intrăm în na-ț-o-acu', cu cu ru cu cu cu cu, și-n latrino, că-i la modă, precum bine zis-a vodă! da' și noi ne-om alungi, cu ieuro pilangii
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
trei camere la stradă, în care nu locuia nimeni, pentru că ei îi plăceau cămăruțele ridicate în jurul bucătăriei de iarnă, iar alături, afară, era terasa acoperită, unde se gătea ziua, pentru că era deja cald, avea o sobă de tuci care afuma oalele, dar cui îi păsa, pentru că de vase se ocupa Cezar Dunăreanu, de gătit la fel, ea doar aducea fața de masă, albă, imaculată, și aranja scăunelele pentru copii, le turna lapte în căni și le punea mîncarea în farfurii, prînzurile
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
să-ți mai gătesc azi ceva, dimpotrivă, povestea venea dinspre focul ce se veselea în sobă, uite, fă, că ți-l și aprinsei, ca să nu te dezghioci suflînd în el și tu tot n-ai de gînd să mai pui oala aia pe plită?! Dar asta se întîmpla mai rar, mai la nervi, mai spre asfințit, cînd picau toți de oboseală și parcă nici nu mai aveau răbdare să mănînce, dar nici flămînzi nu era bine să adoarmă, ca să nu viseze
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
nimic, așterne totul, așa cum a fost. Pentru arta sa narativă, sinceritatea este esențială. “Am scris până aici dintr-o respirație, fără cea mai mică minciună, poate un pic cam irațională, ca o rață care învață să înoate corect abia în oala de ciorbă. Simt un nod în gât, dar simt, VREAU să depășesc situația!!! Rezist. Rugați-vă pentru curajul de-a spune ce nu am spus până-ntr-o vreme decât îngerilor și asta doar dacă am fost convinsă că nu
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
atât Vasile cât și Filip Munteanu, socrul lui Gabriel, au avut câte ceva de împărțit cu oamenii legii. Făceau alergie numai când auzeau de ei. Chiar dacă printre aceștia erau și oameni de treabă, cinstiți și modești, ei îi băgau în aceeași oală și se împotriveau oricărei apropieri de instituțiile în cauză. Bietul Gabriel, care încerca doar să‑și facă un viitor, fără să iubească ori să fie atras de acea meserie, ascultând mai mult de sfaturile proaspetei soții, a renunțat. A acceptat
CHEMAREA DESTINULUI (16) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356575_a_357904]
-
ai întâlnit pe Dumnezeu în mod personal? Dan Glazer: Prin dragostea Lui L-am cunoscut pe Dumnezeu. Eu Îi ofeream ceva și Îi ceream altceva. Vă dau exemplul cu olarul. Un olar poate să facă dintr-un lut bun o oală. Și poate că oala aceasta vrea să fie mai bună și îi cere olarului să o îmbunătățească cu un lut foarte bun. Însă, dacă nu există ceva special, care să fie liantul pe care să-l pui în amestecul acela
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356605_a_357934]
-
în mod personal? Dan Glazer: Prin dragostea Lui L-am cunoscut pe Dumnezeu. Eu Îi ofeream ceva și Îi ceream altceva. Vă dau exemplul cu olarul. Un olar poate să facă dintr-un lut bun o oală. Și poate că oala aceasta vrea să fie mai bună și îi cere olarului să o îmbunătățească cu un lut foarte bun. Însă, dacă nu există ceva special, care să fie liantul pe care să-l pui în amestecul acela, nu iese. Acel ceva
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356605_a_357934]
-
mai vreau să-mi pun papucii Că mi i-a udat Bosforu' Și-au să vină mamelucii Cu șerbet și cu Li, Chioru' Bate vântul peste case Și prin tigve când sunt goale Iar în urma mea, rămase, Multe, multe, sparte oale Dacă-l vezi și el se duce Nu-i același când se-ntoarce Că se-oprește și seduce, Cele mai frumoase parce Nu sufla în lumânare Când ai licurici în cap: Ăștia dacă vor să zboare, Taie dunga la ciorap
MI-E CAPUL MAI CALD CA O HOTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355117_a_356446]
-
Strigă soldatul închis într-un apartament de plumb. - Iha! Iha! Iha! Nechezau craniile de cai la Porțile Orientului. Văzând aceasta, Fat - Frumos se îmbrăcă repede în grabă cu capotul nevestei și ieși afară desculț, cu matura-n mana și cu oală de noapte pe cap. La ușă se întâlni cu Ileana Cosânzeana care tocmai că venea de la piața cu niște tacâmuri de pasăre în mână. - Und' te duci, mă, nebunele? Măi, n-auzi, că pe tine te strig?! - Mă duc la
FRUMOS LA ABATORUL DE SUFLETE SAU COBORÂREA GENERALULUI DE PE ZID ŞI PIERDEREA LUI ÎN MULŢIME de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355105_a_356434]
-
deasupra capului meu. Ne-am dorit o libertate la care, iată, am ajuns dar trăim mai rău ca înainte. Noi de fapt am câștigat sau am pierdut? Progresăm regresând? Cu ce o fi de vină generația mea, să plătească aceste oale sparte, când eu eram încă la grupa mică de la grădiniță atunci? Încerc să înțeleg lumea în care am deschis ochii și, iată că în fiecare zi este arătat cu degetul alt rechin care a (mai) făcut avere peste noapte. Se
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]