5,528 matches
-
nu o putem uita! Ce ne vom face, mamelor și taților noștri, de acum înainte? Căci nu sîntem oameni, sîntem copii!”. Pierderea copilăriei înseamnă pierderea inocenței și a purității. Așa se explică și îndemnul Domnului D. înainte de a-și da obștescul sfârșit: Să fiți cuminți, copii, și să nu vă murdăriți!”. Dar, și mai puternic rămâne finalul propriu-zis, admirabilă și strălucitoare metaforă a raportului dintre viață și moarte: În acest scurt timp de la întoarcerea fiilor acasă, de nici un ceas după măsurătorile
Un roman filosofic şi dilematic /Cimitirul copiilor de Nicolae GOJA [Corola-blog/BlogPost/93430_a_94722]
-
personajul din Codul lui Da Vinci, mare amator de enigmistică, Îi pune pe eroii cărții, Sophie Neveu, nepoata sa, și profesorul american Robert Langdon, pe firul misterului Sfântului Graal este poziția În care custodele se așază, Înainte de a-și da obștescul sfârșit, pe podeaua Marii Galerii a Muzeului Luvru: dezbrăcat, cu brațele și picioarele depărtate, Întocmai ca În cunoscutul desen al lui Leonardo, pe care Îl aflăm astăzi reprodus pe unde cu gândul nu gândești. Este acel desen În care un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Citizenul de izbeliște, să meargă și să se oprească de capul lui. Ceea ce acesta și făcea, manifestând o predilecție deosebită spre a doua variantă. Mai pe șleau spus, odată lăsat de la mână, afișajul său mecanic și-a dat fără remușcări obștescul sfârșit. Câteva zile, Fujimori s-a mai uitat din când În când la capricioasele trei limbi, fără nici un rezultat Însă. Într-o după-amiază, când a ieșit În oraș și și-a pus la mână ceasul,Seiko, i s-a părut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Baikal...” Episodul 7 UN TAIFAS NU FĂRĂ TÂLC După ce se lămuri asupra rosturilor pe deplin întemeiate, atât de nobile, ale acelui harem-tiparniță, Metodiu, care avea nu puține primăveri în trupu-i tomnatec, simți nevoia să se hodinească. Nu obosesc a lăuda obșteasca osârdie ce văz aici - grăi el către tătar. Ochii-mi se desfată, inima se-nalță. Dar adevăr zic ție, mărite han, că nevrednicele mele picioare sunt departe de cuget și nu mai voiesc a-l asculta. Au greșesc mult dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
sfinți. Necuratu, frate Parnasie, ia câteodată, spre ispitirea dreptcredincioșilor, forme de care, pe bună dreptate, p-ormă te crucești. Au fost cazuri când Aghiuță i s-a arătat omului sub înfățișarea dulce a unei vădane, au fost feciori care, după obșteasca nuntă, au dat acolo unde se sfârșea piciorul copilei peste un început de copită, ca să nu mai vorbesc de vremurile când Ucigă-l Toaca se prezintă sub forma unei idei. îți vine așa o idee, intri la idei, cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
binemeritată faimă în lumea întreagă, după căderea Constantinopolului (1453î. Spre deosebire de palatul viziriului în care, cum s-a văzut, cadânele umblau majoritatea neînsoțite, în palatul sultanului, nu zăreai picior de cadână fără picior de eunuc, ei, eunucii, prin specificul activității lor obștești, bucurându-se de toată încrederea sultanului Beșiktaș Mehmet Hamzà. Beșiktaș Mehmet Hamzâ s-a născut la 10 noiembrie 1582 în satul Galatasaray, de pe coastele Anatoliei, într-o familie de turci pașnici, nevoiași (anul. acesta se împlinesc 400 de ani de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
puțin mari speranțe ne-au mânat încoace. Dar înainte de a ne deschide sufletul înaintea luminăției și bunătății voastre, îngăduiți-ne, mie, nevrednicului Metodiu, și mai tânărului meu frate întru credință, Iovănuț, să mulțumim cu capetele plecate că din prea plinul, obștescul timp al sfințeniei voastre ați avut veșnic de lăudata îngăduință de a desprinde un mic răgaz pentru a ne primi și asculta păsurile. Nu vom uita aceasta niciodată. Frumos vorbești, padre Metodiu - zise uimit papa. Să aibă acele ținuturi din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de conjunctura ivită devenind adevăratul conducător al Rusiei. Uneltirile se țin lanț, Boris nefiind străin nici de moartea lui Dimitri Ivanovici, fiul mai tânăr al fostului țar Ivan al VI-lea și succesor de drept al acestuia. Fiodor, își dă obștescul sfârșit în 1598, iar Boris Godunov urcă, ca uzurpator, țar pe tronul Rusiei, punând astfel capăt dinastiei Riurik. Începutul domniei sale s-a caracterizat printr-o serie de măsuri binevenite pentru dezvoltarea economiei statului rus. Pe plan extern, a încercat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
șesuri au apărut loturi de fânea (delnițe), iar izlazurile erau situate, de regulă, pe versanții improprii culturilor agricole. Dacă asupra loturilor, ogoarelor, țarinilor, se mai făcea simțită influența obștii, viile și livezile erau libere de orice amestec al comunității. Interesul obștesc se manifesta asupra apelor și iazurilor și asupra drumurilor, a locurilor de trecere a vitelor spre și dinspre izlaz. Satele din Colinele Tutovei, retrase pe văi, în interiorul colinelor izolate, ocupau suprafețe relativ mici; media suprafețelor satelor din Colinele Tutovei era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
este tocmai existența hotarelor stabilite de comunitățile locale numite obști, care puteau să-și schimbe locul fără să depășească hotarul; altfel ar fi inițiat un conflict cu vecinul de hotar. Hotarele despărțitoare de obști, apoi de moșii sau de moșia obștească, nu erau niciodată fixate pe apele curgătoare, pe pâraie, pe care le găsim numai în interiorul hotarului, ci pe „zarea dealului”, „muchia dealului”, „la pornituri”, „la stejari”, „la crâng”, „la rediu” etc., deoarece viața comunității era legată de existența unui pârâu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Vasile Roset spătarul, cu iscălitura Ecaterinei Roset vorniceasa, de moșii, țigani, case părinteștiî” ne determină s credem că și pe moșia Filipeni erau robi țigani. Până la eliberarea din robie (în 1844 Grigore Alexandru Ghica Vv., în baza legii votată de Obșteasca Adunare, a dezrobit robii țigani ai Statului, Mitropoliei și mănăstirilor) își aveau sălașele lâng curțile boierești. Chiar dacă au fost împroprietăriți în 1864 și 1921, locuitorii din Valea Boțului au primit pământuri neroditoare, pe pantele dealurilor, cu producții mici, insuficiente pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Moldovă; în 1804 erau „800 de căldări de velnițe”. Alcoolul era fabricat din cereale, ceea ce a însemnat creșterea suprafețelor cultivate cu cereale. Producerea alcoolului a fost interzisă în 1783, dar a fost reluată în 1814, printr-o măsură luată de Obșteasca Adunare. În hotarul moșiei Filipeni a funcționat o velniță a boierilor Rosetti, amintirea acestei distilării de alcool fiind păstrată în toponimul „La Velniță”. șăranii clăcași nu aveau dreptul de cârciumă, de moară, de vânat și pescuit, acestea fiind drepturi cedate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
își colecta fondurile și alimentele prin Comitetul local de patronaj (soțiile notabilităților) de pe la cetățenii comunei. Și învățătorii colectau alimente și îmbrăcăminte, pe lângă alte activități cultural-educative: conferințe pe teme religioase, șezători, cor, teatru, audiții la radio, activități de muncă în folosă obștesc. Asemenea activități se pregăteau și se desfășurau prin Căminul Cultural care era tot în sediul școlii. Procesele-verbale din această perioadă consemnează și activitățile de lucru manual, pentru confecționat ciorapi și mănuși pentru soldați. La Căminul Cultural, unde era președinte D.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cunoscut programul politic, au fost cele totalitare. Mișcarea legionară, prin „Frățiile de cruce” atrăgeau tinerii elevi și studenți, și, prin tabere, excursii, întreceri sportive. Tot ei au fost inițiatorii, la noi în țară, imitând pe alții, muncii voluntare, în folosă obștesc. Carol al II-lea, regele care a vrut să-și subordoneze mișcarea legionară, a creat organizația copiilor și adolescenților „Străjerii” și a reactivat, subordonând-o, mișcarea „Arcașii”-lor. De asemenea, a fost inițiată pregătirea fizică a tineretului sătesc, în cadrul mișcării
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
națională”, iar sistemul de apărare prin cetăți a fost distrus, rolul militar al țăranilor răzeși a scăzut, iar situația lor socială s-a deteriorat ca urmare a asaltului dat de boieri asupra moșiei răzeșești. Despre o participare la conducerea treburilor obștești n-a mai putut fi vorba; totul se reducea la plătirea dărilor către domnie și a „birului” către Poarta Otomană. Până la Unirea Principatelor din 1859, niciun domnitor, niciun boier nu a luat în seamă țărănimea care ajunsese în stare de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în anii ’80 de Vasile Boca, care a fost înlocuit, în 1987, cu Mircea Trandafir. în anul 1969 CAP-ul cuprindea 653 familii, împreună cu Slobozia și Valea Boțului. Suprafața totală era de 2197 ha, din care 1849 ha reprezenta proprietatea obștească, iar 193 ha erau date în folosința membrilor cooperatori. În anul 1980 suprafața de teren arabil deținută era de 1170 ha, 350 ha erau pășune, 12 ha fânețe, 51 ha vii, 20 ha livezi. CAP-ul era organizat în 5
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
câte un porc de pe lotul primit în folosință. În cadrul CAP-ului valoarea zilei de muncă pentru cei 762 care lucrau unde era nevoie, era scăzută, nu era stimulativă și, din această cauză, se manifestă tot mai desă sustrageri din avutul obștesc. În 1968, planul de producție prevedea obținerea unei producții globale în valoare de 2.631.300 lei, din creșterea animalelor 454.300 lei, activități auxiliare și prestări servicii 66.100 lei, total 1.706.038 lei. Nu știm numărul total
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
primul volum de versuri „Pământ și soare” i-a apărut în 1927. A colaborat la publicațiile „însemnări ieșene”, „Adevărul literar”, „Torța”, făcând parte din intelectualii grupați în jurul lui Mihail Sadoveanu. A contribuit la culturalizarea satelor, a depusă o apreciabilă muncă obștească în cadrul ateneelor populare. După o boală grea, s-a stinsă din viață la 9 martie 1964. Datorăm aceste câteva cuvinte care țin loc de necrolog unui grup de scriitori și prieteni care semnează această scurtă notă biografică în „Gazeta Literară
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
viziunea lui e plină, Oricât de multe neguri în juru-i vor cădea... Dar când augusta toamnă din nou îl înfășoară În tonuri de crepuscul, când toamna prinde iară Sub casca lui de frunze un rod îmbelșugat, Atunci, intrând în simpla, obșteasca armonie Cu tot ce-l limitează și-l leagă, împăcat, În toamna lui, copacul se-nclină către glie. BANCHIZELE Din aspra contopire a gerului polar Cu verzi și stătătoare pustietăți lichide, Sinteze transparente, de străluciri avide, Zbucnesc din somnorosul noian
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
atinge valorile celei din occident. Fapt pentru care, mă angajez ca, prin programul meu de candidatură, să urmăresc asemenea scopuri ajutându-mă cu experiența confraților noștri pe care se vede că îi invidiez din acest punct de vedere al vieții obștești de afirmare iar, dacă se va ivi prilejul existenței unuia cu mai multă experiență decât mine acolo, iarăși mă angajez să-i cedez locul fără ezitare. În ceea ce privește programul meu de direcționare a organizației noastre obștești care este Uniunea Scriitorilor din
PROGRAM DE CANDIDATURĂ LA CONDUCEREA UNIUNII SCRIITORILOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364380_a_365709]
-
punct de vedere al vieții obștești de afirmare iar, dacă se va ivi prilejul existenței unuia cu mai multă experiență decât mine acolo, iarăși mă angajez să-i cedez locul fără ezitare. În ceea ce privește programul meu de direcționare a organizației noastre obștești care este Uniunea Scriitorilor din România, acesta se va desfășura prin POLITICI PERMANENTE DE ÎMBOGĂȚIRE ȘI MĂRIRE A PATRIMONIULUI OBȘTESC DREPT BUN COMUN CARE TREBUIE SĂ ADUCĂ PERMANENTE BENEFICII PERIODICE MEMBRILOR OBȘTII. Cu alte cuvinte: Voi căuta cât mai multe
PROGRAM DE CANDIDATURĂ LA CONDUCEREA UNIUNII SCRIITORILOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364380_a_365709]
-
am pierdut acel tren; sau ne-a fost furat; sau ne-a fost împins pe linie moartă. Nu mai interesează ce s-a întâmplat. Important este să avem tăria să o luăm de la început și să ne organizăm o viață obștească productivă, ne rezumându-ne la ceea ce putem smulge de la un stat sărăcit. Fapt pentru care îmi pun candidatura în acest scop și, fiindcă nu am de justificat nereușite trecute prezentând un mare program de viitor, mă opresc aici. 14 august
PROGRAM DE CANDIDATURĂ LA CONDUCEREA UNIUNII SCRIITORILOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364380_a_365709]
-
Sevastia, un scrib destoinic a trecut cu lux de amănunte toate răspunsurile pe care le-a dat organelor de anchetă, bineînțeles, cu vădită tendință de-a o găsi vinovată. Cât a stat în pușcăria de la Ploiești, unde și-a dat obștescul sfârșit, măicuța Sevastia a scris (într-un caiet ale cărei scoarțe înegrite de vreme se scorojiseră și se rupseseră la colțuri) povestea lui Andrei și a Lenuței, și multe învățăminte cu privire la îndreptarea nelegiuiților pe drumul cel bun, cât și despre
A ULTIMA SPOVEDANIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364425_a_365754]
-
Ștefănescu, s-a impus atenției și prețuirii rucărenilor pentru pregătirea, talentul și tactul său pedagogic. Pregătirea și puterea sa de muncă, priceperea și felul cum a știut să se comporte cu oamenii a făcut să fie ales în conducerea treburilor obștești : a făcut parte din consiliile de conducere ale mai multor instituții obștești (Obștea moșnenilor rucăreni, Cooperativa "Frăția", Banca populară "Piscul Mânăstirii"). Aurică Băjan (1899-1979) Un învățător de nădejde al școlii, un hâtru fără egal și un iubitor de drumeții. Construcția
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364562_a_365891]
-
tactul său pedagogic. Pregătirea și puterea sa de muncă, priceperea și felul cum a știut să se comporte cu oamenii a făcut să fie ales în conducerea treburilor obștești : a făcut parte din consiliile de conducere ale mai multor instituții obștești (Obștea moșnenilor rucăreni, Cooperativa "Frăția", Banca populară "Piscul Mânăstirii"). Aurică Băjan (1899-1979) Un învățător de nădejde al școlii, un hâtru fără egal și un iubitor de drumeții. Construcția școlii de la Podul Dâmboviței este legată de numele său. A funcționat aici
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364562_a_365891]