3,655 matches
-
pentru identificarea semnelor de necroză miocardică asimptomatică clinic. La pacientul vârstnic cu boală coronariană, o combinație între frecvența cardiacă crescută, hipertrofie ventriculară stângă electrocardiografic sau cardiomegalie pe radiografia toracică, scăderea capacității vitale semnifică cel mai adesea prezența insuficienței cardiace (20). Obezitatea nu reprezintă per se un factor de risc semnificativ pentru dezvoltarea BCI la vârstnic, dar creșterea în greutate și obezitatea abdominală potențează ceilalți factori de risc cardiovascular majori prin favorizarea rezistenței la insulină (21). Excesul de țesut adipos visceral se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
hipertrofie ventriculară stângă electrocardiografic sau cardiomegalie pe radiografia toracică, scăderea capacității vitale semnifică cel mai adesea prezența insuficienței cardiace (20). Obezitatea nu reprezintă per se un factor de risc semnificativ pentru dezvoltarea BCI la vârstnic, dar creșterea în greutate și obezitatea abdominală potențează ceilalți factori de risc cardiovascular majori prin favorizarea rezistenței la insulină (21). Excesul de țesut adipos visceral se asociază în plus cu hiperinsulinism, HTA, dislipidemie și, în final, cu ateroscleroza accelerată. DZ înregistrează o creștere alarmantă a prevalenței
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
dominantă fiind cea de diabet tip 2 (hiperinsulinemic). Este afectat în special sexul feminin, acest aspect contribuind la ștergerea treptată a rezistenței la boala coronariană a femeilor (comparativ cu bărbații) (22) . În plus, rezistența la insulină promovează la rândul său obezitatea abdominală, ca și părți componente ale sindromului metabolic. Valorile crescute ale fibrinogenului plasmatic și numărul de leucocite se asociază cu un risc crescut de apariție a bolii coronariene (23). Acești factori de risc ar putea indica în special instabilitatea leziunilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
anginoase (29). Dispneea reprezintă atât consecința afecțiunilor cardiace (și îmbracă forme diferite - dispnee de efort, dispnee de repaus, dispnee paroxistică nocturnă culminând cu edemul pulmonar), cât și a celor extracardiace (boli ale cutiei toracice, afecțiuni pulmonare restrictive sau obstructive, anemii, obezitate). Infarctul miocardic se caracterizează prin mortalitate crescută la vârste înaintate, justificată de comorbiditățile frecvent asociate, leziunile coronariene mai severe, utilizarea mai redusă a terapiilor cu dovezi de creștere a supraviețuirii postinfarct (aspirină, betablocante, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
infarct miocardic. Predominanța sexului feminin la vârste de 75 de ani i peste este explicată prin durata de viață mai mare în rândul femeilor. Profilul factorilor de risc asociază: preexistența anginei pectorale (70%), HTA (55%) și DZ (30%). Dislipidemia (37%), obezitatea (27%), antecedentele heredocolaterale (20%), fumatul (20%) sunt mai puțin frecvente la vârstnici (11,12). STEMI ar trebui suspectat la orice persoană vârstnică ce a instalat o tulburare acută de comportament, durere abdominală fără o etiologie certă sau o sincopă (11
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
oră și la 2 ore cu 0,3-0,7 mmol (12). Factorii care contribuie la declinul toleranței la glucoză odată cu înaintarea în vârstă sunt numeroși (13): ‒ preluarea glucozei de către mușchiul scheletic, mediată de insulină; ‒ vasodilatația în interiorul mușchiului, mediată de insulină; ‒obezitatea;‒activitatea fizică scăzută;‒dieta săracă în carbohidrați;‒medicamente cu potențial diabetogen (diuretice tiazidice, glucocorticoizi). Prezența DZ la vârstnici reprezintă un factor important de morbiditate și mortalitate. Într-un studiu cu o durată de 6 ani, efectuat în Oxford, s-a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
valorile crescute ale LDL-colesterolului și ale colesterolului total se asociază semnificativ cu mortalitatea de cauză cardiovasculară, inclusiv la pacien ii vârstnici (6). Un alt aspect deosebit de important este că dislipidemia coexistă frevent cu diabetul zaharat (DZ), hipertensiunea arterială (HTA) și obezitatea, ceea ce face ca managementul său și al comorbidităților asociate să fie esențial în încercarea de scădere a riscului cardiovascular, la pacientul vârstnic. Studiile epidemiologice arată că dislipidemia este frecvent întâlnită la populația vârstnică. Astfel, conform studiului realizat de Moran și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
vârstnici (67). Studii recente arată că statinele cresc cu 9% riscul instalării DZ de tip 2, riscul fiind dependent de doză. Beneficiile administrării statinelor depășesc cu mult acest risc, dar la pacienții cu factori de risc pentru apariția DZ precum obezitatea sau insulinorezistența se recomandă- monitorizare glicemică. În ceea ce privește riscul apariției demenței, rezultatele sunt contradictorii. Unele studii arată un risc crescut de dezvoltare a acestei afecțiuni, altele nu confirmă legătura între tra - tamentul cu statine și demență, iar alte trialuri clinice arată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
colesterolului total peste 240 mg/dl, sau hipertensiunea arterială (HTA) sub tratament, sau TA sistolică > 160 mmHg, sau TA distolică > 100 mmHg, fără tratament (tabelul 10.2) (37). Prin acumularea factorilor de risc cardiovascular tradiționali ca HTA, fumatul, DZ, sedentarismul, obezitatea, dislipidemia și exercitarea efectului pe o lungă perioadă de timp, crește riscul potențial la vârstnici (38). Așadar, vârsta reprezintă un marker bun privind durata expunerii la factori de risc cardiovascular cunoscuți sau necunoscuți. Subiecții relativ tineri prezintă un risc absolut
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
deoarece DZ prezintă simptome nespecifice. De aceea ghidurile actuale recomandă screening-ul DZ la toți vârstnicii, mai ales la pacienții cu afecțiuni cardiovasculare aterosclerotice (60). La vârstnici, adesea, DZ se asociază și cu alți factori de risc cardiovascular, ca HTA, dislipidemia, obezitatea. Aproximativ 30% dintre subiecții vârstnici diabetici prezintă boli cardiovasculare și cerebrovasculare, un procent dublu față de persoanele de aceeași vârstă fără DZ (59). Prevalența micro- și macroangiopatiei, precum și a mortalității este mai mare la vârstnicii cu DZ tip 2, comparativ cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
la vârstnici, atât la femei, cât și la bărbați, și un predictor major pentru apariția unor noi evenimente cardiovasculare la pacienții cu boli cardiovasculare (62). De aceea este imperios necesar un control glicemic adecvat la vârstnici. 10.2.1.3. Obezitatea La vârstnici se constată o prevalență înaltă a obezității, dar studiile privind relația dintre acest factor de risc și bolile cardiovasculare sunt puține și oferă rezultate discordante la această grupă de vârstă. Multiple studii recente arată că obezitatea crește riscul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
și un predictor major pentru apariția unor noi evenimente cardiovasculare la pacienții cu boli cardiovasculare (62). De aceea este imperios necesar un control glicemic adecvat la vârstnici. 10.2.1.3. Obezitatea La vârstnici se constată o prevalență înaltă a obezității, dar studiile privind relația dintre acest factor de risc și bolile cardiovasculare sunt puține și oferă rezultate discordante la această grupă de vârstă. Multiple studii recente arată că obezitatea crește riscul apariției bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare, precum și al DZ și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
1.3. Obezitatea La vârstnici se constată o prevalență înaltă a obezității, dar studiile privind relația dintre acest factor de risc și bolile cardiovasculare sunt puține și oferă rezultate discordante la această grupă de vârstă. Multiple studii recente arată că obezitatea crește riscul apariției bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare, precum și al DZ și dislipidemiei (14,63). De asemenea, mortalitatea generală este mai mare la vârstnicii supraponderali sau obezi. Astfel, un amplu studiu populațional, realizat de Stevens și colaboratorii săi, a arătat că
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
crește riscul apariției bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare, precum și al DZ și dislipidemiei (14,63). De asemenea, mortalitatea generală este mai mare la vârstnicii supraponderali sau obezi. Astfel, un amplu studiu populațional, realizat de Stevens și colaboratorii săi, a arătat că obezitatea și supraponderea determină creșterea mortalității globale (64). În schimb, riscul scade odată cu înaintarea în vârstă, fiind practic nul la subiecții cu vârsta peste 85 de ani. Cu toate acestea, Odden și colaboratorii săi arată că mortalitatea atribuită obezității a fost
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
arătat că obezitatea și supraponderea determină creșterea mortalității globale (64). În schimb, riscul scade odată cu înaintarea în vârstă, fiind practic nul la subiecții cu vârsta peste 85 de ani. Cu toate acestea, Odden și colaboratorii săi arată că mortalitatea atribuită obezității a fost superioară la pacientul vârstnic comparativ cu adultul tânăr, datorită mortalității globale mai ridicate la această grupă de vârstă (65). În schimb, o greutate normală la vârsta tânără urmată de un câștig ponderal moderat la vârste înaintate se asociază
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
că inhibă procesul de îmbătrânire și scurtarea telomerelor. În mod similar, estrogenii și sexul feminin par să aibă efect protector, ceea ce explică diferența de lungime a telomerelor între sexe, în favoarea femeilor (23). Factorii de risc CV, în special fumatul și obezitatea, accelerează îmbătrânirea aparatului cardiovascular și apariția aterosclerozei prin atriția telomerelor. Modificările CV ca rigidizarea arterială și creșterea presiunii pulsului, hipertrofia ventri - culară stângă sunt puse în relație cu scurtarea telomerelor. Același fenomen intervine în apariția unor afecțiuni CV ca hipertensiunea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
Gagarino etc., dar și la acelea de la Moravany, DolniVestonice, Kostienki etc., însă trebuie să le luăm în considerație și pe acelea de la Gönnersdorf, Germania, sau Roche Lalinde, Franța, gravate, cu trăsături foarte zvelte. Nu trebuie făcută confuzie între starea de obezitate și cea de graviditate, iar specialiști obstetricieni-ginecologi au operat deja astfel de detalieri (J.-P. Duhard, 1995, p. 65-70), deși sunt și statuete unde starea de graviditate este bine exprimată (Kostienki XIII). În ceea ce privește gravura și pictura paleolitică, putem constata chiar
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
terapiei farmacologice, un rol primordial îl deține modificarea stilului de viață, care include renunțarea la fumat, modificările dietei și creșterea nivelului de activitate fizică. La pacientul vârstnic, care asociază frecvent multiple comorbidități, precum hipertensiunea arterială (HTA), insuficiența cardiacă, DZ sau obezitatea, un rol important îl deține controlul acestor afecțiuni. În plus, unele efecte secundare ale medicamentelor folosite pot fi amplificate la pacientul vârstnic. Cele mai frecvente efecte secundare la vârstnic pentru principalele clase de medicamente folosite în tratamentul anginei pectorale stabile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
de rasă albă și grupe de vârstă similare (1) . Deși mai preocupați de afecțiunea lor și tratați mai agresiv, rata de control a HTA este net inferioară față de rasa albă (20,7% versus 30%), în parte din cauza frecvenței crescute a obezității, sedentarismului și dietei inadecvate (1). De asemenea hispanicii, un grup heterogen din punct de vedere genetic, socio -economic și al stilului de viață, au rate de prevalență mai mari, rate de conștientizare a afecțiunii și control tensional mai mici, comparativ
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
apariția DZ (1). Trialuri mai noi nu susțin această relație, cel mai probabil având în vedere modificarea opțiunilor terapeutice actuale (35). În schimb, DZ rămâne un predictor important pentru progresia HTA spre IC la pacientul peste 65 de ani (36). Obezitatea și supraponderea sunt frecvente la vârstnici în general și cresc riscul de HTA în special la femei. Creșterea în greutate are impact asupra aparatului cardiovascular prin mecanisme multiple, similare altor categorii de vârstă, și anume promovarea hipertrofiei ventriculare stângi (HVS
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
prin mecanisme multiple, similare altor categorii de vârstă, și anume promovarea hipertrofiei ventriculare stângi (HVS), alterarea vasodilatației, creșterea rigidității arteriale (RA), efect nefavorabil asupra remodelării vasculare, interacțiunea cu hiperreactivitatea simpatică și activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron (SRRA) (1) . Cu toate acestea, paradoxul obezității este discutat și în HTA a vârstnicului. De exemplu, o analiză din studiul INVEST arată scăderea morbi-mortalității la obezul hipertensiv vârstnic comparativ cu cel normo- ponderal (37). Hiperuricemia este un factor de risc discutat intens în literatura ultimilor ani, cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
PRIMARĂ Scopul profilaxiei primare îl reprezintă limitarea incidenței cancerului de pancreas prin controlarea cauzelor și factorilor de risc. Printre factorii de risc pentru cancerul de pancreas se numără fumatul, istoricul familial de pancreatită cronică, vârsta înaintată, sexul masculin,diabetul zaharat, obezitatea, grupa de sânge non-O, expunerile profesionale (de exemplu, nichel), originea etnică afro-americană, dieta bogată în grăsimi,scăzută în legume. Aportul de cafea nu este privit ca un factor de risc pentru boală. Deși cauza cancerului pancreatic este complexă și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alina-Simona Muntean, Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92207_a_92702]
-
11,13,17,18]. În Japonia, consumul de carne cu conținut ridicat de grăsimi a crescut riscul de cancer pancreatic; în schimb, mâncarea japoneză tradițională, cum ar fi tofu și peștele, scade riscul [19]. Mai multe studii au arătat că obezitatea crește riscul de cancer pancreatic. Efortul fizic, care ajută la menținerea greutății normale, a fost asociat cu un risc redus de cancer pancreatic în unele, dar nu toate studiile [18, 20]. ALCOOLUL Este un factor de risc major pentru pancreatită
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alina-Simona Muntean, Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92207_a_92702]
-
factori de risc din care fac parte expunerea la aflatoxină (AFB1), bolile ereditare (hemocromatoza, deficiența de α1antitripsină, boala Wilson, tirozinemia) și boala hepatică alcoolică. Cercetări epidemiologice recente au inclus în categoria factorilor de risc pentru CHC și sindroamele metabolice precum obezitatea, diabetul de tip II și boala hepatică nonalcoolică [1]. Cu puține excepții, CHC se dezvoltă pe un ficat cu ciroză. Aceasta poate fi cauzată de hepatitele virale, dar și de ceilalți factori ca urmare a proceselor continue de inflamație și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
nutriția. Numeroși factori joacă un rol important în patogenia mediastinitei postoperatorii: colonizarea epitelială, afectarea vascularizației locale prin recoltarea ambelor artere mamare, traumatizarea excesivă a țesuturilor prin electrocauterizare, acțiunea mecanică asupra sternului în perioada postoperatorie (efortul de tuse), bronhopneumopatia cronică obstructivă, obezitatea, diabetul, intervențiile iterative, reintervențiile, pierderile sangvine intraoperatorii. Procesul infecțios are tendința de a forma cavități purulente, dar în același timp are tendința de a se organiza local, mai rar, invadând celelalte compartimente mediastinale. Originea infecției rămâne necunoscută la majoritatea pacienților
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]