3,019 matches
-
mai ales în cazul categoriilor inferioare ale populației), o anumită „mândrie a emulației” le este oferită de reputația eficacității în muncă. În rândul claselor superioare‚ dimpotrivă, emulația este de ordin pur „pecuniar”. Bogăția și puterea trebuie puse în evidență. Așadar, obișnuințele legate de consum sunt cele ce caracterizează elita, fie că e vorba despre preferințe alimentare, fie că e vorba despre modă vestimentară. Într-un asemenea context, modelele sunt orientate către consumul ostentativ, pentru că ele au, înainte de toate, funcția de a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
37 Sens și semnificație (farmecul lumii Înțelesurilor) .............................................................. 39 Fascinația paradoxurilor......................................................................................................... 55 Intuiție, fler, tact psihologic ................................................................................................ 82 Capacitatea anticipativă: prudență, simț al măsurii - grabă, precipitare, excese ................ 85 Inteligență - prostie ..................................................................................................... 87 Excelența psihică: talent, geniu - mediocritate, oligrofenii ............................................... 89 Puterea deprinderilor și a obișnuințelor ................................................................... 91 Pasiunea - absolutizare a sentimentelor și a preocupărilor; patimile ...................... 92 Ecuația psihologică individuală. Subiectivitatea psihică ........................................... 97 Iubirea și ura ......................................................................................................... 108 Sentimentul sau umanizarea gîndirii, a existenței ........................................................... 112 Importanța motivației: interes, curiozitate - indiferență, pasivitate, blazare ..................... 117 Dimensiunea morală și estetică: Caracter
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
faci un lucru greșit ca să descoperi cum să nu-l faci, ceea ce constituie un important pas Înainte În descrierea modului cum trebuie făcut.” (G.B. Shaw) Asta nu Înseamnă, firește, că trebuie să ne programăm să greșim, să ne facem o obișnuință din a greși: unii se prevalează de aceste virtuți ale „greșelii” În aflarea „adevărului”, pentru a-și scuza graba, sau chiar incompetența. * „E ușor să spui Nu.” (J. Anouilh) Pentru că, spre deosebire de a spune „nu”, a spune „da” Înseamnă a-ți
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
amantul ei, Vronski, Își diminuează brusc sentimentul de iubire, odată cu Împlinirea dorințelor sale de posesiune trupească). * „Oamenii Își iubesc prea mult mărginirile... de aceea le vine atît de greu să le depășească.” (O. Densusianu, tatăl) SÎnt mai comode, Într-adevăr, obișnuințele și prejudecățile, decît eforturile cerute, de exemplu, de asumarea unei responsabilități, de susținerea principială a unui adevăr, sau de pătrunderea unor enigme ale cunoașterii. * „Poți fi erou, fără să pustiești pămîntul.” (D. Boileau) Iată un exemplu posibil: „Erou este acela
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
atitudine diplomatică (aceea de a nu-ți crea oponenți, de a-ți asigura liniștea), Însă poate să Însemne și lipsă de curaj, sau chiar o incapacitate de a sesiza nuanțele, diferențele de calitate din comportamentul altora. Puterea deprinderilor și a obișnuințelor „Te opui mai ușor la Început, decît la sfîrșit.” (Leonardo da Vinci) Adică atunci cînd ideea n-a apucat Încă să se transforme În convingere, iar acțiunea În deprindere. * „Cel mai greu de suportat este puterea obișnuinței.” (P. Syrus) Se
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
deprinderilor și a obișnuințelor „Te opui mai ușor la Început, decît la sfîrșit.” (Leonardo da Vinci) Adică atunci cînd ideea n-a apucat Încă să se transforme În convingere, iar acțiunea În deprindere. * „Cel mai greu de suportat este puterea obișnuinței.” (P. Syrus) Se știe, În acest sens, că „deprinderea”, odată formată, ne Înlănțuie, producîndu-și efectul de Îndată ce ocazia o favorizează sau o pretinde. Prin urmare, trebuie să fim foarte atenți la natura deprinderilor pe care ni le formăm, la un moment
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
pot impune și unele obiceiuri anacronice pentru vremurile noastre (ex: interzicerea folosirii unor mijloace tehnice moderne, sau a unor Îngrijiri medicale care ar putea salva viața - de pildă, a transfuziei sanguine). * „Din obicei rezultă aproape a doua natură.” (Cicero) Că „obișnuința” are puterea de influențare a picăturii de apă care cade neîncetat asupra pietrei, vorbește și W. Sahakespeare: „Obișnuința aproape că poate schimba caracterul Întipărit de natură”. O remarcă la fel de interesantă găsim În reflecțiunile lui La Bruyère: „Două lucruri cu totul
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
unor Îngrijiri medicale care ar putea salva viața - de pildă, a transfuziei sanguine). * „Din obicei rezultă aproape a doua natură.” (Cicero) Că „obișnuința” are puterea de influențare a picăturii de apă care cade neîncetat asupra pietrei, vorbește și W. Sahakespeare: „Obișnuința aproape că poate schimba caracterul Întipărit de natură”. O remarcă la fel de interesantă găsim În reflecțiunile lui La Bruyère: „Două lucruri cu totul opuse ne predispun deopotrivă: obișnuința și noutatea”. * „Obișnuința ne ascunde adevăratul aspect al lucrurilor.” (M. Montaigne) Bineînțeles, este
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a picăturii de apă care cade neîncetat asupra pietrei, vorbește și W. Sahakespeare: „Obișnuința aproape că poate schimba caracterul Întipărit de natură”. O remarcă la fel de interesantă găsim În reflecțiunile lui La Bruyère: „Două lucruri cu totul opuse ne predispun deopotrivă: obișnuința și noutatea”. * „Obișnuința ne ascunde adevăratul aspect al lucrurilor.” (M. Montaigne) Bineînțeles, este mai comod să ne păstrăm anumite convingeri, sau prejudecăți, decît să Încercăm să ni le corijăm prin recunoașterea valorii argumentelor altora, comparativ cu ale noastre. „Ce mult
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
apă care cade neîncetat asupra pietrei, vorbește și W. Sahakespeare: „Obișnuința aproape că poate schimba caracterul Întipărit de natură”. O remarcă la fel de interesantă găsim În reflecțiunile lui La Bruyère: „Două lucruri cu totul opuse ne predispun deopotrivă: obișnuința și noutatea”. * „Obișnuința ne ascunde adevăratul aspect al lucrurilor.” (M. Montaigne) Bineînțeles, este mai comod să ne păstrăm anumite convingeri, sau prejudecăți, decît să Încercăm să ni le corijăm prin recunoașterea valorii argumentelor altora, comparativ cu ale noastre. „Ce mult trebuie să Învățăm
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
se răsplătește, firește, prin el Însuși, deoarece binele lărgește Eul, pe cînd „răul” Îl restrînge: „Ce Înseamnă să faci o binefacere? A imita pe Dumnezeu” (P. Syrus). * „Cel mai mare rău e deprinderea cu răul.” (Al. Vlahuță) Pentru că În condițiile obișnuinței cu „răul” ajungi, la un moment dat, să nu mai poți face distincția necesară Între un rău mai mic și unul mai mare. * „Nu se poate cîștiga fără paguba altuia.” (P. Syrus) De aceea trebuie să ne asigurăm că paguba
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
e greu să fii pe placul tuturor.” (Solon) Pentru că „Înfăptuirile mari” au particularitatea de a fi incomode: prin transformările și exigențele pe care le impun, ele te supun unui efort de Înnoire sufletească, de ieșire din cadrele Înguste ale unor obișnuințe sau convingeri, În care ai crezut cu tărie pînă atunci. * „Să nu faci din paguba altuia bucuria ta.” (P. Syrus) Bineînțeles nu numai din considerente morale, ci și pentru că nu poți fi sigur că n-ai să ajungi și tu
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
responsabilitatea, nu și discernămîntul care decurge din ea.” (Benvenuto Cellini) Se Întîmplă astfel atunci cînd cineva se simte obligat să acționeze Într-un anumit fel, sau atunci cînd cineva și-a format automatismul datoriei (există, atfel spus, un bun-simț al obișnuinței). * „O iscălitură nu trebuie să Însemne decît o răspundere.” (N. Iorga) CÎnd Însă „iscălitura” este expresia aroganței, va aduce cu ea și un abuz. * „Încearcă să-ți faci datoria, și vei afla Îndată cine ești.” (J.W. Goethe) Nimic nu
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
adevăratul „simț al datoriei” aparține celui care a Învățat să se autoresponsabilizeze, adică implicit să se respecte pe sine. Susținem lucrul acesta, deoarece se știe că sînt oameni care respectă „legea morală” doar din teamă, din obligație sau din simplă obișnuință. * „Nu i se face nedreptate celui care consimte la ea.” (Ulpian) Și invers: nu este o binefacere reală aceea care este făcută celui care nu o acceptă În forul său interior, deoarece știe bine că nu o merită. Se Întîlnesc
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
al zilei. - Cel mai bun mijloc de a începe bine fiecare zi e următorul: la trezire, să te întrebi dacă în ziua respectivă poți face cuiva plăcere, fie și unui singur om. Dacă așa ceva poate fi admis pentru a înlocui obișnuința religioasă a rugăciunii, ceilalți oameni vor găsi schimbarea ca fiind de bun augur. Nietzsche, Uman, prea uman, I, 589 PRIMUL TEMPO îMPĂRTĂȘANIA SFINȚILOR ERETICI I Talmeș-balmeș sectar. Climatul intelectual și ambianța ontologică în care se constituie creștinismul ține de cea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
săi, lipsit de avantajele unei limbi vehiculare, aflându-se în imposibilitatea de a schimba niște replici, de a comunica cu copiii de vârsta lui, cu contemporanii lui el experimentează solipsismul la modul fizic, concret. însingurat în colegiu, el pierde din obișnuința exprimării în limba latină, nu dobândește noi cunoștințe, se plictisește, e incapabil să lege relații afective cu vreun coleg de vârsta lui și devine protejatul unui profesor al școlii îunii susțin că în acea vreme, în comunitatea pedagogică a colegiului
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și de opinii personale; dimpotrivă, ea este o verigă esențială în evoluția curentului libertin și chiar în exploatarea în sens libertin a Eseurilor Magistrului ei. Ca pentru a anticipa această judecată, ea scria în prefața ediției din 1635 că în contrast cu obișnuința ei de a traduce citatele vechi în franceză, cu scopul de a face textul mai accesibil pentru maximum de cititori, ea a lăsat în forma aleasă de Montaigne pasajele...libertine. Și atunci, cum să mărturisești mai ales că Eseurile cuprindeau
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
intenționat sau prost informat fabrică un adevăr revelat pe care generații întregi se mulțumesc să-l reproducă - în cea mai mare parte a cazurilor, cu ajutorul Universității. Foarte adesea, în istoria filosofiei, adevărul se reduce la suma locurilor comune cristalizate de obișnuință și de lenea intelectuală. Epicur nu s-a mulțumit să scrie sau să suscite niște texte - de altfel, pierdute în cea mai mare parte -, el a și trăit! De asemenea, Aristip a făcut și altceva decât să traverseze istoria filosofiei
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
petrolului, în care au fost angrenate statele la nivel internațional. Consecințele negative pe care criza petrolului le-a avut în plan economic au fost însoțite și înfluențate totodată de creșterea presiunilor pentru acoperirea nevoilor sociale venite din partea unei populații cu obișnuințe și așteptări înalte în privința protecției sociale oferite de către stat. În primul rând, segmentul personelor active neocupate înregistrează ponderi din ce în ce mai crescute în totalul populației. Rata șomajului atinge, în perioada 1980-1993, cote maxime: în Spania, 18,9%; în Italia, 10,8%; în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
perceptiv, atunci problema violenței televizuale devine o problemă culturală, cu influențe mai adânci, nu doar la nivel individual, ci și la nivel societal, o problemă a cărei cuprindere necesită o viziune sistemică, în care nu trebuie analizat doar consumul și obișnuințele de consum, ci înseși valorile și normele sociale. Toate aceste explicații sunt însă la nivel speculativ, ele reprezentând ipoteze pentru cercetări viitoare, posibile noi deschideri pentru înțelegerea urmărilor consumului juvenil de violență televizuală. Ceea ce știm foarte precis este că acest
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
cazurilor și a incidentelor constă în analiza unor înregistrări descriptive cu referire la diferite cazuri sau incidente. Astfel, participanții sunt puși în situația de a experimenta, în mod indirect, o diversitate de situații, care-i va ajuta să-și formeze obișnuința de a lua în considerare mai mulți factori decât de obicei, de a-i analiza cu atenție și de a-și construi o imagine completă care să favorizeze înțelegerea și acțiunea. Deși costurile inițiale de realizare a materialelor pot fi
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cunoștințelor anterioare în cadrul procesului de învățare/formare este reflectat în principal de volumul acestora și natura lor. Experiența fiecăruia dintre noi, investită cu un capital emoțional, este bogată în prejudecăți vădite sau insidioase, manifestate în reacții stereotipe, precum și în anumite obișnuințe sau stereotipuri în maniera de a gândi sau de a acționa (Rogers,1996), toate acestea putând determina dificultăți de asimilare a noilor materiale sau incapacitatea de a armoniza noua cunoaștere cu cea veche, de unde și rezistența la schimbare. Dar experiența
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
însă tipul operației cognitive caracterizează evaluarea performanțelor. Cercetarea aspectelor cognitive și a implicațiilor acestora în procesele de evaluare a performanțelor s-a concentrat pe câteva teme: dinamica memoriei pe termen scurt și lung, rolul codificării în reactualizare, utilizarea judecăților euristice („obișnuințe” cognitive folosite pentru procesarea informațiilor complexe) și rolul atribuirilor făcute de către evaluator (Landy, 1985). Pe baza investigațiilor influenței factorilor cognitivi în aprecierea performanțelor, s-a constatat că supraîncărcarea informațională este mai degrabă o regulă decât o excepție în situațiile organizaționale
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ceva?”. A încerca construirea unei liste de motive pentru care oamenii se angajează în diferite acțiuni este dificilă, dar putem încerca să enumerăm câteva: dorința intrinsecă de a obține ceva, comparația socială, presiunea socială, aspirațiile personale, probabilitatea de obține succese, obișnuința, creșterea stimei de sine, etc. (Warr apud Furnham, 1997). Scopurile organizațiilor pot fi realizate doar prin efortul comun al membrilor ei. Una dintre condițiile pentru care unele organizații sunt mai eficiente și productive decât altele, este dată de calitatea și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
un management prost, laboratorul nostru a avut ca obiectiv principal, urmat cu insistență prin absolut toate modalitățile pe care le-a avut la dispoziție, formarea de manageri buni și orientarea activității acestora. Problemele Managementului Resurselor Umane - studiu pilot (1990). Formarea obișnuinței de a lua decizii și de a adopta tehnici de rezolvare a conflictelor în munca managerială prin intermediul unor tehnici mai puțin familiare, precum conferințe, jocurilor de rol, instruire pe baza unor aplicații (pentru prima oară în România - 1991). După revoluția
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]