175,528 matches
-
Boileau, din a cărui operă acesta a și extras nenumărate exemple de cum nu se scrie poezia, în același timp, dușman de moarte al genialului autor, s-a pus imediat pe treabă, provocând un scandal atât de mare încât l-a obligat pe Richelieu să înainteze cazul Academiei Franceze. Chapelain era, bineînțeles, membru al Academiei, și cine putea scrie cel mai bine și mai la obiect despre piesă decât tot... Chapelain!? Așa au și apărut acele Sentiments de l'Académie Française sur
Cabala mediocrilor by Costache Olăreanu () [Corola-journal/Journalistic/17387_a_18712]
-
nici un scrupul față de o democrație pe care nu o recunoaște decît ca trambulină proprie (el, Fürer-ul, fiind odrasla sufragiului universal, a urnelor inseminate prin violul ăsta, colectiv, tenorii (ș)lagărului roșu, dîndu-se drept stegarii înșiși (și unici) ai democrației, sunt obligați s-o simuleze, s-o contrafacă permanent, - între o "Charta Libertatum" și Constituția stalinistă nefiind mari deosebiri! Iar dacă au a-i recunoaște un caracter dictatorial puterii lor discreționare, nu sunt dispuși să i-l admită și pe acela oligarhic
Stalinismul toponimic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/17405_a_18730]
-
În sfîrșit, dacă tot am apucat să contabilizez sumarul ediției (deși ediția, ciudățenie, nu are parte de un sumar ca atare) să notez că alte 136 pagini reprezintă corespondența primită de filosof. Acest capitol e ceva mai consistent. Rigoarea mă obligă să menționez că și aici, în această secțiune, predomină reproducerea unor epistole din presă, începînd de la cele apărute în Noua Revistă Română (dintre care una, excepțională, a lui Caragiale din 3-15 ianuarie 1910 expediată din Berlin și reprodusă în publicația
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
doisprezecelea a președintelui Constantinescu) pentru că balanța să înceapă să se încline încetișor în favoarea noastră. E o lecție de ținut minte: șmecheriile balcano-levantine nu mai au trecere în lumea de azi nici cât de-o miută interparlamentara. Polarizarea vieții politice internaționale obligă la alegeri ferme: ești de partea democrației sau împotriva ei! Or, democrația a ajuns să aibă azi rigori de neimaginat în urmă cu câteva decenii. Atunci, cortina de fier ascundea multe nuanțe. În numele abilității de a face piruete pe scena
Parteneriatul pentru Albion by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17904_a_19229]
-
el descifrării tenace a lui Eminescu echivalează cu o răscruce în însuși felul criticului de a se așeza în fața structurilor literare. Cel ce ironizase, cam frivol, rigoarea tedescă (luată în răspăr de italieni, ca proba de presupus pedantism) va fi obligat să se apropie de patrimoniul filosofiei germane, ca să ia cu adevarat urma bătăilor de aripă metafizica din Luceafărul și tot restul. Arhiva manuscrisa, încredințată postum Bibliotecii Academiei, conține dovezi revelatoare; zeci de pagini de conspecte din Schopenhauer, din Kant, din
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
sîntem foarte putin diferiți de strămoșii noștri din epoca primitivă (...) Chiar dacă funcționează, față de acest subiect, o anumita ipocrizie, violența exersează asupra noastra o certă atracție; omul e ucigașul cel mai lipsit de remușcări de pe Pămînt..."(și, privind în jur, ești obligat să recunoști că, din păcate, Kubrick n-a exagerat prea tare). Merită să-l citam pe Martin Scorsese, care a văzut în moartea lui Kubrick "o pierdere incalculabila pentru cinema. Fiecare film al lui strălucea că un far. Cu Dr.
Cannes, fin de siècle by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17921_a_19246]
-
o criză cardiacă, supunere îndelungată la radiații și cancerul, dar și o nouă lovitură țintită cu un ciocan sau o ranga." Mișcările sufletești ale celor doi, specifice unor oameni neevoluați, dar complicați, din cauza peripețiilor tragi-comice pe care istoria i-a obligat să le trăiască, sunt reprezentate cu siguranță și precizie de Alex Mihai Stoenescu. Prozatorul pare martorul ocular al fiecărei întâmplări. Spre deosebire de alte situații, în care preferam o carte documentara unei ficțiuni prea fanteziste, de data aceasta preferam ficțiunea, care pare
Gheorghe Gheorghiu-Dej ca personaj de roman by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17945_a_19270]
-
jocului remarcate de Johan Huizinga în Homo ludens: liber, dezinteresat, limitat în timp și spațiu și ordonat. Toate aceste calități se verifică în cazul cavalerului rătăcitor...", conchide Bloom. Oare? Prima însușire se verifică, fără doar și poate: nimeni nu-l obligă pe Quijano să devină Quijote. Inițiativa îi aparține în întregime. Singură remarcă ce s-ar impune, pentru acuratețea aprecierilor, este ca, deși nu e propriu-zis silit de cineva, Quijano e împins cumva de la spate de eroii romanelor citite. Începe să
Însemnări despre Don Quijote by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17960_a_19285]
-
a unor așa-ziși conspiratori ghidonati de KGB care în '89 voiau să-l dea jos pe Ceaușescu. Nu e prima dată cînd ZIUA se precipita în a face dezvăluiri care, ulterior, nu mai sînt dezvăluiri, ci ficțiuni care, uneori, obligă acest ziar să recunoască faptul că s-a lăsat intoxicat. Dar cînd un ziar se lasă intoxicat sistematic, se mai poate vorbi de așa ceva? Fiindcă, totuși, un ziar intoxicat deseori, de tot atîtea ori își intoxica cititorii. Să nu le
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
vedere istoric său politic - nu are. În viziunea sa, de pildă, postumitatea lui Lenin se transformă într-o comedie funambulesca, imaginata parcă de Bulgakov. Iată câteva secvențe din această comedie: "Timp de șaptezeci de ani, milioane de oameni au fost obligați să studieze genială opera leninista. Noroc că mulți dintre ei n-au luat prea în serios îndemnul. Și-au limitat studiul la câteva cărți și articole sau, în cel mai rău caz, la câteva citate. Dacă vreunul s-ar fi
Dacă politică nu e, nimic nu e by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17999_a_19324]
-
deoarece figurează pe lista "inamicilor potențiali". Odată cu izbucnirea războiului, iată-l acreditat corespondent de front al cotidianului Corriere della seră. Printre alte "vinovații" personale figurează și scrierea românului Soarele orb, în care deplînge declanșarea conflictului stupid, tragic, inutil. Român cenzurat! Obligat să participe activ în operațiunile militare din Albania și Grecia... ...Îl regăsim în 1941, vara tîrziu, prezent la București, unde ocupă o cameră spațioasa la hotelul Athénée Palace. Acum, aici, la București, e în drum spre casă, chemat de urgență
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
François Cazaban, stră-străbunicul mamei, care a venit din Franța la Iași, la mijlocul secolului trecut, si a rămas acolo, făcînd proiecte pentru importante monumente ale acestui oraș. Am facut chimie ca să nu fiu altfel decît celelalte. Ai mei nu m-au obligat niciodată la ceva. Ei ne spuneau, mie și fratelui meu, ce era bine și ce era rău. Alegerea ne aparținea. Și nu trebuia să dau cont. O încercare, totuși, cu istoria, am făcut. M-am dus să mă înscriu la
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
o explicație interesantă pentru această chestiune altminteri perfect intuitivă: identitatea masculină e stabilă și determinată cultural, pe cînd cea a femeii e întemeiata pe un spațiu de ezitare și nehotărîre care îi permite libertatea de a promite fără să o oblige să se țină de cuvînt. Un barbat nu îi poate da de înțeles unei femei că e disponibil, numai pentru că în ultima clipă să se răzgîndească: așa ceva ar fi grosolan, umilitor, neonorabil pentru un gentlaman. Dincolo de cochetăria feminină se află
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
un eșafodaj poetic. Pentru Paz dragostea este un sentiment liric, care a evoluat într-un anumit fel în civilizația occidentală înrădăcinat fiind într-o istorie a poeziei. Poate tocmai pentru că e atît de fidelă unei gîndiri poetice această carte te obligă la consimțămînt, te constrînge să aprobi, ba chiar te determină subtil să fii fermecat. Cum altfel ai putea, în fața unei teorii a iubirii în care personajele sînt Paul și Francesca, ori Tristan și Isolda, Romeo și Julieta? Strategia elaborării acestei
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
pe care il explorează Paz, fără ca asta să însemne că la unul avem doar mundaneitate totală, contracte de căsătorii, conflicte cotidiene, cutume ale epocii, iar la celălalt o metafizica a iubirii. O lectură istorică a dragostei mi se pare ca obligă la ambele partituri, si la cea a lui Paz, care privilegiază literarul, dar și la una dispusă să iasă din lumea toposului liric și a figurilor poetice. Interesant este că Paz însuși alunecă din sfera istoriei poeziei în care își
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
că rolul său e să rămînă, pe fond, optimist. Spune editorialistul acestui ziar: "Pesimiștii nu au ce căuta în politica", totuși, pentru a justifica oarecum atitudinea prezidențială, Bazil Ștefan încheie astfel: Cine privește însă mai atent în jur se vede obligat la un scepticism crunt, daca nu la pesimism, fiindcă în rîndul tinerilor lehamitea de clasa politică actuală este deja pe cale de a se transformă în lehamite de politică." Dar în asemenea împrejurări rostul președintelui României e să sporească lehamitea, de dragul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
cînd am putut să scoatem o revistă independența, nesupusa cenzurii, a fost acela de a admite că diversitatea, dezacordul și, în definitiv, pluralitatea părerilor și judecaților reprezintă condiția sine qua non a calității intelectuale a unei publicații culturale. Aceasta ne obligă să nu ne amestecăm în textele colaboratorilor noștri. Fiecare răspunde de ce scrie. Ar fi greu să le împărtășim toate ideile. Aprecierile lor pot să nu fie și ale redacției. Dar, în principiu, ne abținem să-i cenzuram, intervenind doar în
Dreptul la opinie, dreptul la replică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18080_a_19405]
-
acasă" și "aroganță ciocoiasca". Întrucât e Băsescu mai eficient decât Decebal Traian etc. Remeș? Aș spune chiar că pedistul de la Transporturi e infinit mai priceput în a trage zeci de piei de pe spinarea contribuabilului decât omul care, prin lege, e obligat să adune banii de la populație. (De amorul artei, poate n-ar strică, măcar în această perioadă de maximă criză, să facem rocadă între ireproșabilul căpitan de cursă lungă și întru totul reproșabilul finanțist de răsuflare scurtă! Poate în felul acesta
Autodiagnosticarea la români by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18049_a_19374]
-
de teatru Anii negri în tandem cu Nicolae Moraru ș.a.m.d. Din convorbirea cu Radu Boureanu reținem un insolit portret al lui A. Toma, surprins în ipostaza de profesor de limbă română. Un profesor megaloman și abuziv, care-i obligă pe elevi să recite propriile lui poezii (anoste) la serbările școlare. (Mai tarziu avea să supună aceluiași chin o țară întreagă!). Iată portretul: "- Era atâta tenacitate și orgoliu în gesturile sale, încât, deși la început mi s-a părut un
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
de purpura a soldatului" (Lumea limbajului). Subiectele sunt cele care îi vin în minte, n-au legătură între ele, constituind un cuceritor spectacol al spontaneității. Totodată, limbajul folosit în relatarea faptelor este un limbaj poetic foarte bine însușit, care nu obligă la o pronunțare solemnă. Denișa Comănescu poate deopotrivă să se amuze și să se lamenteze, să acuze și să alinte, să șoptească și să strige în limba poeziei sale. Îndrăznelile artistice nu sunt acompaniate de acel înfiorător răpăit de tobe
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
fostului șef al SRI, Virgil Măgureanu. Voiorel Cataramă, acest liberal neabătut, s-a plîns în presă de multe ori că a vîrît bani în partidul în care a fost pînă mai deunăzi vicepreședinte. Încît se impun cîteva întrebări. L-a obligat cineva să facă asta? Dacă, să zicem, nu l-a obligat nimeni, ce rost a avut că vicepreședintele unui partid să se laude cu așa ceva? Dacă, iar să zicem, l-a obligat cineva, e și mai dezarmant pentru Viorel Cataramă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18078_a_19403]
-
s-a plîns în presă de multe ori că a vîrît bani în partidul în care a fost pînă mai deunăzi vicepreședinte. Încît se impun cîteva întrebări. L-a obligat cineva să facă asta? Dacă, să zicem, nu l-a obligat nimeni, ce rost a avut că vicepreședintele unui partid să se laude cu așa ceva? Dacă, iar să zicem, l-a obligat cineva, e și mai dezarmant pentru Viorel Cataramă că a declarat asta. Dacă ar fi cunoscut istoria partidului din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18078_a_19403]
-
vicepreședinte. Încît se impun cîteva întrebări. L-a obligat cineva să facă asta? Dacă, să zicem, nu l-a obligat nimeni, ce rost a avut că vicepreședintele unui partid să se laude cu așa ceva? Dacă, iar să zicem, l-a obligat cineva, e și mai dezarmant pentru Viorel Cataramă că a declarat asta. Dacă ar fi cunoscut istoria partidului din care a făcut pînă de curînd parte, Viorel Cataramă ar fi știut că la liberali, în politică, s-au pierdut averi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18078_a_19403]
-
teatru din Franța subvenționat integral de stat, cu o trupă permanentă, formată din aproximativ șaizeci de actori. Respectînd în mod absolut o asemenea instituție cu valoare istorică, tu, stat, te așezi cu alta greutate pe acest pămînt mișcător și îl obligi să se fixeze în jurul tău, ținînd cont de existență ta. Am ramas impresionată de felul în care este tratată trupa Comediei Franceze, ce obiect prețios este fiecare actor. Orice iluzie despre statutul artistului în România se spulberă imediat în fața unui
Comedia franceză, la Bucuresti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18088_a_19413]
-
săptămînă și are cel mai numeros public. După disfuncții de tot felul, după perioade de absență, întîlnirea de luni seara cu lumea scenei s-a reluat, a reintrat în obișnuință. Strategia acestui departament cu titulatura sonoră, si care, de altfel, obligă foarte tare, Teatrul Național de Televiziune era onorabilă și posibila: douăsprezece spectacole într-o stagiune, cinci producții originale și șapte preluări ale unor montări importante, producții ale teatrelor din București și din țară. Am înțeles că se va organiza un
Călcîiul lui Ahile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18120_a_19445]