1,311 matches
-
facă apel la o „critică de profunzime” și nu În ultimul rând la ,,lirismul eminescian În sine:” „De treci codri de aramă, de departe vezi albind Ș-auzi mândra glăsuire a pădurii de arint. Acolo lângă izvoară, iarba pare de omăt, Flori albastre tremuri ude În văzduhul tămâiet...” Mihai EMINESCU PROZA NICOLAE FILIMON - CIOCOII VECHI ȘI NOI „Ce naște din pisică șoareci mănâncă” REZUMAT Romanul „Ciocoii vechi și noi” evocă viața socială și politică a Țării Românești cuprinsă Între anii 1814
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
înlocuesc pajiștile de la noi"76. Iarna vine devreme în aceste locuri, în luna septembrie, în octombrie totul fiind deja acoperit cu zăpadă. Ziua se scurtează simțitor, ajungând să fie lumină cam șase ore. "(...) două culori domină: negrul pădurilor și albul omătului. (...) dând peisajelor un ton cu totul caracteristic, dar nu lipsit de frumusețe"77. Capitolul al doilea este rezervat locuitorilor. Astfel că cea mai mare parte a populației este alcătuită din finlandezi (88%), restul fiind de etnie suedeză, dar și alte
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
unele împrumuturi lexicale reciproce. Astfel, o serie de obiecte și noțiuni strâns legate de viața materială și spirituală a oamenilor din satele comunei poartă denumiri vechi slave cum ar fi de pildă : ogradă, plug, grapă, topor, gard, haină, hrană, uliță, omăt, zăpadă, văzduh, nevastă, prieten, sărac, a grăi, a iubi, a trăi, a sfârși etc. întrucât o perioadă lungă de timp, biserica și administrația de stat, au folosit limba slavă veche, numeroase cuvinte din limbajul bisericesc au fost utilizate de localnici
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
este sărbătoare, este firul ce ne leagă, este locul care astupă rănile, este casa inimii iluminată de prezența lui Iisus. Inimă de mamă de 2.12.2007, zi în care aveam 37 ani.. .de la majorat Cât-îi Repedea de-nalt Cu omăt s-a îmbrăcat. Numai a mea inimioară Haină caldă nu mai are. Am crescut doi puișori, Ce-au zburat la cuibul lor! Și arar pot să mai treacă Pe la casa părintească. De când, mamă, ați plecat Multe lacrimi am vărsat! Casa
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
e cofăel romanița - mușețel ce-i basma, e și tulpan, iar un miel de peste-un an în Moldova e cârlan. Fumul iese pe hogeag și iaurtul e chișleag Păpușoi zic la porumb și nu nasture, ci bumb. Nu zăpada, ci omăt, Nu livadă, ci pomăt. - Zi-mi bunică dacă poți ce-s eu? - Tu? Un ghilimoț Dar român, cum suntem toți! Despre tănsăni și satul lor Din hrisoavele de pe vremea lui Ștefan cel Mare se vorbește de un boier (sau poate
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
În acest timp, Crăciun se trezi din beție, gândindu-se ce grozăvie a făptuit, tăind mâinile femeii de la curmătură. Se repezi la prag, dar palmele tăiate nu mai erau acolo. Ce vede afară păgânul? Totul acoperit de o mantie de omăt, totul alb-alb, ca laptele de vacă. Se frecă la ochi, nevenindu-i a crede, în noaptea aceea, a nașterii lui Iisus, îngerii din ceruri au țesut sus, sus o perdea de nouri, pe care au dănțuit cu bucurie, până au
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
nouri, pe care au dănțuit cu bucurie, până au căzut steluțe albe. De-atunci e iarna plină de zăpadă. Crăciun e uimit, fugind în odaie. Privindu-se în oglindă, constată că a albit deodată, la cap și la barbă, precum omătul din ogradă. Chiar acum intră în casă Crăciuneasa. - Uite, femeie, am albit. Visez? Am innebunit? Unde ți-s mâinile tăiate? Eu ți le-am tăiat, cu barda. Cine ți le-a pus la loc? Îi pipăie femeii mâinile și nu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
este sărbătoare, este firul ce ne leagă, este locul care astupă rănile, este casa inimii iluminată de prezența lui Iisus. Inimă de mamă de 2.12.2007, zi în care aveam 37 ani.. .de la majorat Cât-îi Repedea de-nalt Cu omăt s-a îmbrăcat. Numai a mea inimioară Haină caldă nu mai are. Am crescut doi puișori, Ce-au zburat la cuibul lor! Și arar pot să mai treacă Pe la casa părintească. De când, mamă, ați plecat Multe lacrimi am vărsat! Casa
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
e cofăel romanița - mușețel ce-i basma, e și tulpan, iar un miel de peste-un an în Moldova e cârlan. Fumul iese pe hogeag și iaurtul e chișleag Păpușoi zic la porumb și nu nasture, ci bumb. Nu zăpada, ci omăt, Nu livadă, ci pomăt. - Zi-mi bunică dacă poți ce-s eu? - Tu? Un ghilimoț Dar român, cum suntem toți! Despre tănsăni și satul lor Din hrisoavele de pe vremea lui Ștefan cel Mare se vorbește de un boier (sau poate
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
În acest timp, Crăciun se trezi din beție, gândindu-se ce grozăvie a făptuit, tăind mâinile femeii de la curmătură. Se repezi la prag, dar palmele tăiate nu mai erau acolo. Ce vede afară păgânul? Totul acoperit de o mantie de omăt, totul alb-alb, ca laptele de vacă. Se frecă la ochi, nevenindu-i a crede, în noaptea aceea, a nașterii lui Iisus, îngerii din ceruri au țesut sus, sus o perdea de nouri, pe care au dănțuit cu bucurie, până au
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
nouri, pe care au dănțuit cu bucurie, până au căzut steluțe albe. De-atunci e iarna plină de zăpadă. Crăciun e uimit, fugind în odaie. Privindu-se în oglindă, constată că a albit deodată, la cap și la barbă, precum omătul din ogradă. Chiar acum intră în casă Crăciuneasa. - Uite, femeie, am albit. Visez? Am innebunit? Unde ți-s mâinile tăiate? Eu ți le-am tăiat, cu barda. Cine ți le-a pus la loc? Îi pipăie femeii mâinile și nu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
pe condei, numai sub apăsarea "despotismului îngrozitor al iernei" poetul își notează impresiile. O recluziune jumătate impusă, jumătate căutată precede, dar, hotărîrea lui Alecsandri de a scrie" (E.S.). Pofta de scris și fantezia înfloresc pe măsură ce întreaga natură se îneacă în omături. E o plăcere ce se manifestă într-o recluziune silită de intemperii. Nu are frămîntări interioare asupra dificultăților ridicate de procesul de creație, ceea ce îl preocupă sînt "Condițiile exterioare ale stării de a scrie" (E.S.). Criticul propune o bună comparație
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
visului, ni se ivi, câți dintre noi vor fi recunoscut duhul unui nou Băteau ivre venit că campeze "sous Voeil niais des falots"? 25 Idem, pp. 178-179: "Fii ai unor părinți eminescieni, făgăduiți dulcelui vis germanic, prin taină ierbii de omăt și a florii albastre, călcarăm cu hotărâre și lepădarăm dublă trivialitate a unor rurali fără mister și a unui modernism ce reușise să-și asimileze, din toată sforțarea occidentală, doar formele galante ale traficului viu sau ale cupletului". 26 Ion
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
To chrystallize the Baltic ocean, To glaze the lakes, to bridle up the Floods, And periwig with snow the baldpate woods. * 35 * Când se pornește-al iernii vânt avan, Încremenește Balticul ocean, Se-ncheagă lacuri, șuvoaie se înstrună, Cu de omăt perucă argintie Se-acoperă a codrului chelie. Tânărul Milton, alt cititor al psalmilor lui Du Bartas, încheie a sa Nativity Ode (Odă la nașterea lui Hristos) cu o prețiozitate de același fel. T. S. Eliot reia tradiția în celebrul început
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
și "Sângiorzul" împart anul în două anotimpuri egale. În tradiția populară, "Sf. Gheorghi când aleargă cu calul său împrejurul pământului, iarba înverzește, codrul înfrunzește, pământul se deschide și primăvara vine, dar Sf. Dumitru când aleargă împrejurul pământului, frunzele cad și omăt și iarna vine"445. Cel cu memoria prodigioasă, Lixandru (acesta este motivul pentru care, dintre toți foștii săi elevi, Fărâmă îl caută pe Lixandru), visător, poet, chinuit de misterul dispariției lui Iozi, învață limba ebraică, limba sacră a Vechiului Testament
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
văzut clasa goală în ziua aceea. Fără îndoială că nu a uitat asemenea întâmplare până a pus mâinile pe piept, nu au uitat-o acei care au fost copii așa cum nu am uitat-o nici eu. * Venise iarna cu mult omăt și bine așezată printre copiii din sat, numai eu nu aveam săniuță pentru locuri așa de bune de săniuș, pe a mea o lăsasem la Huși la casa bunicilor. Într-o sâmbătă seara, pe la ora patru, după ce ies de la școală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
fost câine, să fi fost lup? Nu știu, așa cum n-am știut cum am ieșit din țintirim, cum am ajuns, scăpând din drumul viilor, pe șoseaua care duce la Epureni și de unde se auzea de departe scârțâitul unor care pe omătul geruit. Ieșisem la lumină, eram lângă oameni și nu mică le-a fost mirarea când au văzut lângă ei atâta omuleț cu o sanie după el la vremea aceea târzie de noapte. Am lăsat în urmă carele și odată ajuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Vatra Dornei decât la Oltenești (la câțiva kilometri spre NE de Rădiuă. Acelaș lucru se poate spune și despre anotimpul iarnă, Vatra Dornei având în Decembrie, Ianuarie și Februarie un număr dublu de zile de ninsoare și un strat de omăt de două ori mai gros ca cel de la Oltenești. Observații asemănătoare se pot face și privitor la mișcarea aerului din cele două regiuni (v. Tab. 4). Astfel, pe când la Gheorgheni calmul atmosferic lunar niciodată nu coboară sub 58%, luna Ianuarie
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
drum către biserică, deși zi lucrătoare, fie eliberându-ne ziua din timp, fie învoindu-ne de la servici preț de două ceasuri. Cântările Slujbei s-au ridicat în miros de tămâie spre cer, iar înaltul a răspuns cu cerniri imaculate de omăt. În lumina picurată a dimineții, predica de după Sfânta Slujbă și citirea din Sinaxar ne-au amintit rând pe rând de ispitirile Sfântului Antonie și de credința sa de nebiruit. Credință, îmblânzitoare de suflete și fiare, dacă ne gândim la episodul
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
readuce la trăire! Omul fără trăire e un parazit! Un vierme... În fața ochilor fereastra se încețoșează de la aburul respirației încă existente. Pe sub ușa de termopan se insinuează în salon fulgi de nea și se depozitează într-un strat subțire de omăt pufos. Dacă nu mergem noi la zăpadă, vine zăpada la noi! Cam asta ar fi explicația. * * * Ninge abundent. De câteva zile ninge fără oprire. A început deja să prindă contur în curtea spitalului, profilul uriaș al unui om de zăpadă
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
e confecționat. Ochii nu sunt deloc sclipitori, sunt negri, mați precum două bucăți de cărbune ars. Seamănă mult cu ochii multora dintre pacienții cu boli grave. Sunt ochii tristeții, ai deznădejdii și rătăcirilor bezmetice prin lumi fantastice. Gura uriașului de omăt e definitiv mută, nici măcar o silabă nu poate glăsui. Dacă ar putea vorbi ar povești multe...din lumea poveștilor ori din lumea de aici! Unul dintre constructori caută pietricele de culoare închisă pentru a-i încheia invizibila haină de iarnă
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
obiecte" cu care ar putea fi comparată [...]. Al tău, Aurel 1981 Borca, 24 IANUARIE 1981 Bună, dragul meu! Și LA MULȚI ANI! În decorul acesta căruia, nu știu de ce, aș vrea să-i spun că e nesuferit. E prea mult omăt în munți, e frig. Ducă-se! Sînt sătul! Sînt zile în care fiecărei femei aș vrea să-i spun Remedios. Și știu că numai fiindcă mi-e dor de ploi. Anul '80 a fost atît de urît, au murit atîția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
e prea obișnuit! Poezie și sănătate! Al tău, Aurel Dumitrașcu Borca, 19 aprilie '81 Bună, dragul meu! Îți scriu pe muzica plăcută transmisă de RADIO-FRANCE. E sfîrșitul unei săptămîni în care D-zeu s-a prostit din nou e-un omăt aici! dar o săptămînă în care am scris mult și, am impresia, deloc rău. De fapt, scriu o carte, nu poezii. Fără să vreau aproape tot ce scriu de un timp se substituie ideii acestei cărți... paradoxale. Pierd tot mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Justiția" lui Maeterlinck. Cred că trebuie să mai trimit poeme pe la reviste, n-am mai făcut-o din august, deși cred că mi-e gîndul mai ales la examen și carte, decît la alte... confirmări. Mă duc să umblu prin omăt! Va fi fain! Numai bine, dragul meu! Aurel P.S. Confirmă primirea cărților! Aurel Borca, 14 ian. 1980 Pe un frig nebun, scrisoarea ta! Nu voi ști mult timp, poate niciodată, de ce mă bucur așa mult cînd îmi scrii, indiferent cîte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
de ce-ți mai și spun! Și întotdeauna te găsesc cu un om tare frumos în preajmă-ți. Mona, acum. Sînt sigur că are ceva din Bette Davis. Dar nu vreau să mă gîndesc ce anume. În munți e mult omăt. Tu ai ameți de plăcere, aici, acum. Dar e și frig. Nu, cu ăsta nu mă pot împăca. Îți scriu pe muzică grecească. E 18 și ceva. "Voice of America". E nespus de faină! În fiecare zi ascult. Am găsit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]