491,506 matches
-
l-a intervievat pe proaspătul dinamovist a înțeles, ca și Cronicarul, că Gică Popescu se referea la meciul Dinamo-Rapid, despre care majoritatea comentatorilor consideră că a fost aranjat. Cronicarul se ambalează elogiindu-l pe fostul căpitan al echipei naționale. Ce om de caracter! Ce conștiință!! În ziua următoare ce citim în Evenimentul zilei, tot pe prima pagină, dar cu litere de zece ori mai mici: "Baciul susține că, atunci cînd a spus "mi-e milă" se referea la presă. Și nouă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
alcătuia liste negre, cu personalități care ar fi trebuit executate și cu atacuri antisemite și xenofobe care au stat la baza doctrinei PRM. Pe vremea, însă, cînd Cronicarul atrăgea atenția Parchetului General să se sesizeze împotriva lui CVT, tribunul avea oameni în guvernul Văcăroiu, iar cînd PSDR-ul a intrat în opoziție a defilat cu CVT umăr la umăr, pînă aproape de alegeri. De altfel, o parte a politicienilor partidului de guvernămînt sînt și astăzi amici politici cu CVT, afișîndu-se cu el
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
larg descheiat la palton, personajul, pe dedesubt, nu-și arăta decît vesta. (Vezi fotografia alăturată.) Numai o privire foarte atentă putea desluși că dispune și de veston, bine pitit sub cutele mantalei. Să stăm puțin și să cugetăm. Cînd unui om îmbrăcat în palton i se face cald, se descheie la palton. Dacă i se face și mai cald, leapădă paltonul. Dacă tot nu s-a răcorit, se descheie și la haină, lăsînd astfel să i se vadă vesta. A te
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
străvezie a liber-schimbismului, efectuînd totodată un subtil racord cu viziunea maestrului asupra revoluției. Salutăm cu bucurie apropiata înfăptuire a proiectului, sugerînd ca pe soclu să fie gravată strofa a doua a Imnului P.L.S.: Își schimbă lupul la soroace părul, Iar omul schimbă slujbe sau idei. Schimbarea oțelește caracterul La tineri, la bărbați și la femei."
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
a Ministerului Informațiilor de sub mîna dlui Dîncu a tăiat toate subvențiile!) în fine, dl Buzura se referă la dosarul său de la CNSAS, pe care l-a văzut și în care a numărat "56 (cincizeci și șase) de turnători, colegi, prieteni, oameni de carte, al căror scris, în ciuda pseudonimelor, l-am recunoscut cu ușurință". îngrozitoare e ura ce se desprinde, nu din rapoartele ofițerilor, ci din turnătoriile colegilor: "Nici un text al securiștilor nu se ridică la înălțimea urii și ticăloșiilor colegilor mei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
o parte a omenirii să redescopere ideea lui Pericle. John Locke în "Două tratate de guvernare " și Montesquieu în "Spiritul legilor " definesc guvernarea și stabilesc principiile unui cadru democratic: 1. Guvernarea este un contract între conducător și cel condus. 2. Omul are drepturi naturale: a) dreptul la viață; b) dreptul la libertate; c) dreptul la proprietate. 3. Guvernarea este responsabilă de garantarea acestor drepturi, altfel contractul este încălcat, iar cel condus are dreptul să se revolte. 4. Guvernarea asigură libertatea omului
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
Omul are drepturi naturale: a) dreptul la viață; b) dreptul la libertate; c) dreptul la proprietate. 3. Guvernarea este responsabilă de garantarea acestor drepturi, altfel contractul este încălcat, iar cel condus are dreptul să se revolte. 4. Guvernarea asigură libertatea omului prin separarea puterilor în stat : a) Legislativul elaborează legile; b) Executivul impune legile; c) Justiția judecă disputele care apar. 5. Nici o putere a guvernării nu este mai presus de celelalte două. Mulțimea tuturor normelor, regulilor, legilor, care răspund proprietăților 1
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
și cauzele ei probabile, am mai scris la momentele potrivite ș3ț. b2) Șugubeții De o bună bucată de vreme asistăm la un fel de amenomanie a guvernanților, glumesc de parcă toată lumea este a lor, de parcă au rezolvat toate problemele, au scăpat oamenii de toate necazurile și este cazul să ne veselim cu toții. Și nu este vorba de glu-ma de calitate, de ironia fină, plină de conținut și învățăminte, nu!, este vorba (în cele mai multe cazuri) despre gluma de cartier, aceea soioasă și grobiană
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
cu două intrări, una pentru bărbați, alta pentru femei. Intru pe cea rezervată bărbaților, și înăuntru, surpriză: un WC comun, cu budele, de tip turcesc, așezate față-n față pe două rânduri, fără uși. Singurele paravane erau ziarele pe care oamenii le țineau în fața lor, pentru a avea o cât de mică intimitate. Când să ies, pe cealaltă intrare își face apariția o femeie de servici, îmbrăcată în halat alb, ținând în mână o găleată. Azvârle conținutul găleții pe culoar și
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
de mică intimitate. Când să ies, pe cealaltă intrare își face apariția o femeie de servici, îmbrăcată în halat alb, ținând în mână o găleată. Azvârle conținutul găleții pe culoar și abea dupa aia strigă: atenție! Vă închipuiți ce spectacol! Oameni (bărbați și femei) sărind din pozițiile delicate în care erau, să se ferească pentru a nu fi udați de zeloasa îngrijitoare. A avut dreptate colegul meu. Pe de altă parte, de unde vin aceste scăpari? Educația deficitară, ar fi un răspuns
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
1966 de la Teatrul Bulandra, regizat de Lucian Pintilie, în scenografia lui Liviu Ciulei și a lui Giulio Tincu și interpretat de Octavian Cotescu, Marin Moraru, Toma Caragiu, Aurel Cioranu, Gina Patrichi și Rodica Tapalagă. După această montare de hotar, laolaltă, oameni de teatru și exegeți literari au căzut de acord că D'ale carnavalului, departe de a fi "cea mai slabă piesă" a lui Caragiale e, fără tăgadă, cea mai dificilă. De dificultățile pe care le presupune înscenarea textului caragialian m-
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
sînt tot mai puțin interesați de oferta partidelor existente, cu atît trebuie să ne așteptăm la încercări din ce în ce mai agresive de conservare a mecanismului actual din partea politicienilor care și-au văzut sacii în căruță. Protestele venite din partea asociațiilor pentru apărarea drepturilor omului, care au amenințat că se vor uni într-un partid, dacă acest proiect de legi va fi promulgat în actuala sa formă sînt un semnal de alarmă pentru inițiați, dar tare mă tem că nu și pentru opinia publică. Omul
Bani publici pentru legea partidelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14759_a_16084]
-
omului, care au amenințat că se vor uni într-un partid, dacă acest proiect de legi va fi promulgat în actuala sa formă sînt un semnal de alarmă pentru inițiați, dar tare mă tem că nu și pentru opinia publică. Omul obișnuit vrea ca pomul cu partide să fie scuturat de profitori și de partidele păcălici care sug de la buget bani pe care nu-i merită. Nu e însă mai simplu, dacă tot ne omoară gîndul la banul public, să nu
Bani publici pentru legea partidelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14759_a_16084]
-
celelalte 40 de județe, unele dintre ele probabil tot în proprietatea salvatorilor lor revoluționari. Există în plus o comparație nefericită între binevoitorii care-au sustras acte oficiale profitînd de vidul instituțional și situația din Germania Democrată, unde o mină de oameni au intrat în clădirea STASI, preluind-o ca să împiedice distrugerea documentelor, dar parasind-o așa cum intraseră, cu mîinile goale. în asemenea situații, e riscant să numești "studiu de caz" singurele documente la care ai avut, la urma urmei întîmplător, acces: cît
Fetele ascunse ale documentelor de partid by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14765_a_16090]
-
în cea care îi opune "varză", ori o acuză de "râie" sau de sărituri semnificative, o înzorzonează la Anul Nou sau a clonat-o drept suport pentru tăiat lemne, dar sí că scaun al birjarului. Este sí o avuție de om sărac, un animal domestic fundamental: dovadă și moștenirea cuvântului, la noi, exact ca în latină - capră. Însă "după -", zicală a devenit mereu mai frecvent folosită, s-a transformat chiar în slogan, aș zice într-un cliseu-emblema-tic. Ne-a dovedit, treptat
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
ca și cum nu tot acolo șezură și cei care-i inventau amante și alte peripeții extraconjugale. Dintre invitații lui D.D. puțini au sărit să-l apere: Cristoiu și Buhoiu (dar ei, cel putin, pretind și azi că D.D. e un mare om de presă, pe care, de altfel, tot ei l-au creat), Băsescu (auzi vorba, că doar la OTV ar mai avea acces opoziția), Radu F. Alexandru (că orice liberal, el urăște cenzură și îi iubește victimele), Eugen Nicolaescu (dar părerea
De la 20% la 33% by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14783_a_16108]
-
și unde, nu de puține ori, dezlegarea șaradei pseudonimelor era o provocare petrecută imediat dar cu răspuns mai totdeauna reflexiv. De aceea, acest întreg editorial actual și altul promis în câteva volume în perspectiva desfășurării publicisticii, oglindă a replicilor unui om care nu înțelege convenționalismul și interferențele dezinvolt hazardate printre luxuriantele evenimentelor, l-am privit drept reconstituire monografica a unei biografii. O biografie pecetluita de vitalitate, de făgăduințe, de asprimi, de imaginație dar și de tragică simplitate a unei renunțări, nelăsate
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
Reproduc titlurile publicațiilor: "Rampă" (1913), "Facla" (1913-1914), "Scenă" (1914), "Seară" (1914), "Chemarea" (1915), "Cronică" (1915-1916), "Deșteptarea", revenită la titlul "Chemarea" (1917-1918), "Arena" (1918), "Chemarea" (fosta "Depeșa") (1919). Inventarierea titlurilor își are valoarea să documentara. Conținutul publicațiilor înseamnă implicări ale unor oameni ca N. D. Cocea și Ț. Arghezi, ca Gală Galaction și Ion Vinea. Colaborator al mai multor rubrici, inițiator al altora, plăcerea implicării în ziaristica și a antrenării altora, ca Tristan Tzara și Marcel Iancu, în editarea lor încă de la
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
Arena. Titlul place, mie-mi pare foarte sălciu. Fac socoteli care nu îmi ies după voia inimii". Până și căsătoria cu o studentă, viitoarea poeta Tana Quil, care îi aduce o moștenire neașteptată, este fructificata pentru finanțarea revistelor "Deșteptarea" și "Omul liber", după mărturia lui Șasa Până din Notița bibliografica la volumul de versuri Nocturne, de Tana Quil. Aminteam mai sus despre angajarea într-o adevărată rezolvare de șarade pentru fixarea realității unor pseudonime. Este și motivul pentru care, în Notă
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
cu sclipici și cîrpe tipa-toare, ca la circ. Iată și o cucoana de vîrstă bunicii, în fustă scurtă, de piele și părul în două culori bizare, tăiat scurt sau mai degrabă ciopîrtit. Oricît ar scormoni cu privirea în jur, nici un om normal, nici un bărbat cu pălărie, nici o damă respectabila, nici un ajutor. Văzînd, prin secoli, progresul la care visa și pe care luptase să-l impună, fie și numai prin felul în care își lega nodul la cravată, ar fi convins că
Priviri semnificative by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14775_a_16100]
-
la pușcărie sau la casa de nebuni și că sfîrșitul lumii e iminent. Dacă i s-ar spune însă că unul dintre acești ipochimeni este stra-stra-stra-stra...nepotul lui și că una dintre aceste ființe defe-minizate îi e stra-stra-stra-stra... nepoata, bietul om și-ar pierde probabil mințile. Tulburarea din privirile lui ar fi egalata doar de mirarea din privirile oamenilor de azi întoarse spre el: un ins încotoșmănat în după-amiaza cu soare blînd, un tînăr cu mănuși, pălărie cu panglică și guler
Priviri semnificative by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14775_a_16100]
-
însă că unul dintre acești ipochimeni este stra-stra-stra-stra...nepotul lui și că una dintre aceste ființe defe-minizate îi e stra-stra-stra-stra... nepoata, bietul om și-ar pierde probabil mințile. Tulburarea din privirile lui ar fi egalata doar de mirarea din privirile oamenilor de azi întoarse spre el: un ins încotoșmănat în după-amiaza cu soare blînd, un tînăr cu mănuși, pălărie cu panglică și guler tare, cu o sticlă ridicolă acoperindu-i un ochi, stînjenit în mișcări de tot ce are pe el
Priviri semnificative by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14775_a_16100]
-
istorii cusute în pielea uneia singure. Este extrem de interesant de știut nu doar de ce și cum se scria, de-a lungul a cinci secole, dar și de ce și cum se citea. În fiecare epocă există motivații și modalități specifice. Nici oamenii, nici cărțile nu rămîn aceleași. Schimbările sînt evidente, dar nu neapărat explicabile. Nu știm totdeauna exact de ce au loc și de ce tocmai atunci cînd au loc (și nu mai devreme sau mai tîrziu). În povestea mea, așa cum mi-o închipui
Pe înțelesul celor care citesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14786_a_16111]
-
fel. Celebra scrisoare a boierului brașovean Neacșu nu este deloc convingătoare în rolul de primă operă care i se atribuie de către istorici. Doar că de eventuala existentă a altora anterioare n-avem habar. Timpul trece, secole, decenii sau ani, și oamenii continuă să scrie aceleași lucruri pînă cînd, într-o bună zi, cineva inventează ori copiază după străini o specie, un gen, un fel de operă necunoscută contemporanilor. Alții îl urmează și literatura se transformă ireversibil, în întregul ei, de la concepție
Pe înțelesul celor care citesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14786_a_16111]
-
care dispune. Fără dificultate putem stabili profilul moral al autorului Verii de fosfor drept cel al unui sensibil nesatisfăcut de sine, al unui intelectual exprimînd o idealitate agresată care-i inspiră uneori momente de amuzata autocaricatura. O variantă "echinoxista" a "omului din subterană", atenuata de sobrietatea transilvana și de factorii de cultură, rareori frizînd deznădejdea: "Disperat pînă la Dumnezeu/ de existență mea de cîrtita/ ce sapa-n lumină tunele de poezie/ pentru a-i vorbi/ mi-am cioplit un monument/ că
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]