2,119 matches
-
expune practici magice și superstiții din mediul sătesc bănățean. Piatra credinței narează un moment din trecutul Lugojului, oraș care, supus de turci, reușește să-și recâștige independența cu sprijinul Austriei și, mai ales, prin vitejia, dorul de libertate, credința și omenia unor eroi, idealizați, din rândurile românilor. Povestirea este subordonată tezei și pildei morale. Pentru culoare locală, se insistă asupra graiului regional. SCRIERI: Fira, Timișoara, 1886; ed. Lugoj, 1913; Piatra credinței, Timișoară, 1894; ed. 2, Lugoj, 1913; Niță Panjăn, Lugoj, 1895
BREDICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285878_a_287207]
-
38; Dumitru Micu, „De n-ar veni noaptea...”, RL, 1969, 39; Victor Felea, Petre Bucșa, „Ceremonii”, TR, 1978, 17; Virgil Nistor, Luciditatea confesiunii, ST, 1982, 11; Horia Stanca, Petre Bucșa, „Cutremurul cuvintelor”, ST, 1984, 3; Tașcu, Poezia, 84-88; Dumitru Micu, „Omenia acestui pământ”, RL, 1989, 11; Victor Felea, Între patetism și neliniște, TR, 1989, 11; Valentin Tașcu, Timpul și tăria, ST, 1989, 3; Tudor Dumitru Savu, Petre Bucșa, „Numele lor rămâne-vor cu litere de aur înscrise în eterna memorie a
BUCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
unui Icar, București, 1974; Artă și ideal, București, 1975; În focarul timpului, București, 1977; Neliniștea fântânii, București, 1978; Constelații diurne, București, 1979; Resurecția unui poet: Aron Cotruș, București, 1981; ed. (Aron Cotruș), București, 1995; Arbori pentru veșnicii, București, 1981; Țara omeniei și oamenii săi, București, 1983; Ioan Slavici sau Roata de la Carul Mare, București, 1985; Pietre pentru templul lor, București, 1985; Peisaj interior, București, 1986; Ei l-au cunoscut pe Aurel Vlaicu, București, 1986; Repere critice, București, 1988; Momente ale liricii
BALAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285571_a_286900]
-
Florin Mugur), se regăsesc în Omul de la fereastră (1982). Monotonia, carența de coerență metaforică sunt compensate de calitatea universului sufletesc sugerat. În mod reținut, nepatetic, neconvențional și antifilistin, transpare aici, cu o salutară ironie, o Weltanschauung clădită pe bunătate și omenie. Concizia și ironia sunt în și mai mare măsură însușirile volumului următor (Poeme din fotoliul verde, 1984), care propune un „album de familie”, alcătuit din crochiuri delicate, „cărți poștale”, gravuri sau acuarele nostalgice ale amintirilor din copilărie sau mai târzii
ALMOSNINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
normele acționează ca fiind de „natură internă”. În acest sens, A. Nicolau (1987) consideră că sfera acestor norme de comportament cotidian sunt în funcție de aria lor de acțiune, deosebind patru categorii: a) norme de largă rezonanță, caracterizând o colectivitate (spre exemplu: omenia, simțul măsurii); b) norme referitoare la respectarea și consolidarea valorilor comune (simțul răspunderii, setea de cunoaștere); c) norme referitoare la relațiile interpersonale cotidiene (respectul reciproc, solidaritatea, tactul, politețea, ospitalitatea, buna-cuviință, generozitatea, încrederea, recunoștința); d) norme referitoare la comportamentul omului ca
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
reciproc, solidaritatea, tactul, politețea, ospitalitatea, buna-cuviință, generozitatea, încrederea, recunoștința); d) norme referitoare la comportamentul omului ca membru al societății (demnitatea, cinstea, cumpătarea, hărnicia, sinceritatea). În procesul de recuperare, atenția trebuie să-i fie orientată cu precădere asupra:setei de cunoaștere, omeniei, simțului măsurii și răspunderii. Vom analiza acele trăsături care sunt esențiale în comportamentul kinetoterapeutului în relația cu pacientul. Setea de cunoaștere este motorul acțiunilor sale. Acest aspect important al profesiunii vizează lărgirea sferei de cunoștințe, mijloace și metode prin intermediul cărora
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de cunoaștere este motorul acțiunilor sale. Acest aspect important al profesiunii vizează lărgirea sferei de cunoștințe, mijloace și metode prin intermediul cărora poate acționa pentru a obține rezultate care să-i dea satisfacție pentru activitatea depusă, iar pacientului, pentru rezultatele obținute. Omenia - potrivit lui Baciu et al. (1981), a fi omenos înseamnă și „a dori binele”, „a face bine”, adică a ieși în întâmpinarea nevoilor, a trebuințelor, intereselor și dorințelor pacienților. A-i ajuta să dobândească satisfacții, mulțumire, bucuria revenirii la o stare
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
să caute să verifice autenticitatea lor. Autorul ne dezvăluie cu multă mândrie și nostalgie, originea sa dintr-o familie înstărită, oameni muncitori care deși au fost expoliați de proprietăți, iar atunci când casa le este umplută de chiriași, nu își pierd omenia, valorile profund umaniste în care au fost educați, credința în Dumnezeu, spiritul de întrajutorare (mama o crește pe Floriana fiica chiriașilor din curte ca pe propriul copilă. În familia sa se face un adevărat apostolat din continuarea rolului de transmitere
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
propriei mele infamii. Trăsăturile i se schimonosesc într-un surâs: — Vezi tu, adoratorul contribuie și el la divinitatea celui pe care-l roagă. De aceea încerc ca în viața mea să fac să strălucească dreptatea, curajul, moderația și chibzuința. Și omenia, însușire rară printre oameni, recunoaște Iulius Herodes. — Cred sincer în virtutea cumpătării, reia romanul, în înfrânarea instinctelor egoiste, în toleranță și dăruire. Nici un fariseu învățat de pe la noi n-ar zice mai bine, reflectează Agrippa, impresionat fără voie. Uimirea îl face să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și bunătatea celor slabi. Blestemul zânei s-a împlinit. Astăzi am cunoscut durerea săgeții tale, o puternice tată, și am cunoscut alinarea pe care mi-a adus-o bietul pădurar bătrân și sărac...Mulțumește-i că a fost om de omenie și m-a îngrijit, și făgăduiește-mi că nu vei mai ridica niciodată arcul împotriva necuvântătoarelor, lighioane ale pădurii și ale cerului. Negură-Împărat începu să plângă și-i făgădui băiatului tot ce-i ceruse. Mai ceru iertare bătrânului pândar, îi
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
citit ceva scris de Geo Bogza despre Mihai Eminescu, care începe cu „pe vremea când umbla Dumnezeu cu Sfântul Petru pe pământ au ajuns și au înnoptat într-o casă din Ipotești, unde au fost primiți și cinstiți cu mare omenie, fără a fi cunoscuți și fără a fi întrebați cine erau. Impresionat de căldura sufletului românesc Sfântul Petru îl roagă pe Dumnezeu să facă ceva pentru oamenii acestor meleaguri, oameni care au un suflet atât de mare. Și Dumnezeu le-
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
domnișoara Țurai, care probabil că țipă la fel, nu ne enervează decât uneori, căci nu o auzim decât rar. Hacik stă mult de vorbă cu noi și e deznădăjduit de boala lui Viky. N-am mai văzut un om de omenie mai perfect ca el, îndurerat de tot ce se întîmplă rău în jurul lui. Poți să-i spui toate necazurile fără nici o jenă. Ai impresia, indiferent de ființa lui umilă, că ești consolat. Ajungi la convingerea ca oamenii se împart numai
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
groază ce sa’r fi ales de planeta noastră dacă naziștii nu pierdeau cu atâta ușurință razboiul!? Am admirat din toată inima disciplina armatei germane iar pentru poporul german nutresc o simpatie nemărginită! Dar să procedezi cu atâta lipsă de omenie, să arunci În flăcările cuptoarelor milioane de suflete nevinovate cu un cinism ce nu face cinste acestui harnic popor, nu sânt de acord...!! Iar la Auschwitz experiențele pe viu ale acelui fanatic Dr. Mengele, făcute pe copii, adulți și bătrâni
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
a permis să-i aprofundez sensul...Te mai rog Însă, nu zâmbi, nu mi s’a ivit prilejul...!” Buzele lor se căutară din nou, iar atingerea lor infinită nu făcu altceva decât să cimenteze cu toată vigoarea, sentimentele de profundă omenie, afecțiune și iubire ce aveau să urmeze...! IX NAVIGÎND ÎN DERIVĂ Construcțiile civile și industriale ale secolului douăzeci se caracteriza printr-o amploare fără precedent, În mod deosebit În țările slab desvoltate care deschizând ochii către civilizație, investesc sume considerabile
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
profesional. „Dacă mai apar acele simptome de Îmbolnăvire, te rog vino imediat, direct aici... Eu lucrez permanent la camera de gardă a spitalului. Numai așa pot realiza ce diagnostic și tratament să-ți prescriu...!” Profund impresionat de gradul major al omeniei oferit de doctoriță, Îi fulgeră prin minte să-i ofere un frumos cadou ori de ce nu, să trimeată superiorilor fetei o scrisoare de mulțumire. Nu mică Îi fu mirarea Însă când, la următoarea fază a radioactivității se prezentă la spital
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
vis. Vai și amar de acei ce cred În himere...!!” Frumoasa picoliță dispăruse. De acea Tony Pavone făcu plinul paharelor, toastând. „Beau În sănătatea dumitale Șefule, având o speranță de colaborare profesională la cel mai Înalt nivel de Înțelegere, de omenie!!” „Cu o singură condiție, cu mine să lucrezi cinstit. Nu trebue să-mi ascunzi nimic: mai devreme ori mai târziu tot aflu. Îți mai precizez un amănunt, de care va trebui să ai În vedere.Sunt uns cu toate alifiile
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
scoată de acolo decât atunci când Îi voi porunci eu...!!” - Îi fulgeră lui Tony Pavone prin Întregul sistem nervos al creierului dar, răspunse pe un ton lingușitor. „Șefu’ te rog să nu interpretezi greșit. Am o deosebită stimă pentru gradul de omenie, de onestitate și mai ales de sfaturi Înțelepte ce Întodeauna le-am urmat...! Sunt destul de necăjit, munca cu oamenii nu-i o treabă la Îndemâna oricui... Fiecare om luat separat, constituie un complex de difucultăți În a-i satisface dorințele ori
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
-l Înșelase niciodată: dacă va continua să muncească În condițiile existente și la această Cooperativă,va ajunge dacă nu la Înhisoare ce-l puțin la balamuc. „De aceea domnule Gică Popesu,beau să mă amețesc cu ce-l mai de omenie prieten pe care la-m avut În viața mea...” Dar, atunci când se simțeau mai bine,Georgică ospătarul anunță ora de Închidere a localului.Ce era de făcut...? Georgică băiat isteț, Îi scoase din Încurcătură. De jur Împrejurul bazinului cu valuri, erau plantați
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Îi Întinse momeala cu o intonație În glas suficient de mieroasă, cu multe variate Înțelesuri. Tentația era Întradevăr dincolo de orice imaginație iar un „Ageamiu”, ar fi Înhățat momeala. „Vulpe șireată...!” - aprecie Tony Pavone lipsa de scrupule a omului lipsit de omenie...! Replică calm, cu zâmbetul pe buze, sfidându-l. „Drept cine mă luați, tovarășe Lct.Col.Tudose Ion? Vă jucați cu cuvintele de o așa manieră Încât doriți neapărat arestarea mea...? Darea de mită e pedepsită de lege...! Dacă Întradevăr aveți
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
o paporniță legată cu sfoară, și acele obiecte puteau să fie luate de vânt unde doreau, dacă ar fi plesnit sfoara. Nu ar fi contat mult pentru nimeni. La acel minimum eram noi. Nu Încăpea loc acolo pentru apel la omenie, pentru rugămintea de pe o față schimonosită, cu tendoane Împrăștiindu-se În gâtlej. Când domnul Sammler se ascunsese mai târziu În mausoleu, nu era de nemți, ci de polonezi. În Pădurea Zamoșt partizanii polonezi se Întorseseră Împotriva luptătorilor evrei. Războiul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
gândul; era greu pentru că stăruia în subterane și răbufnea, nechemat, la suprafață, emoția îmi gâtuia mișcarea, și de la geamul compartimentului privirea îmi rămânea fixă de-a lungul nesfârșitei întinderi. Veneam pentru că mă rugase el, din condescendență pentru vârsta, profesia și omenia lui, și pentru încă ceva, ascuns, depărtat care-i sclipea în ochi, ocolind un adevăr anume, o nădejde înfundată în sufletul său și pe care avui senzația a o fi descoperit, când, pe jumătate emoționat pe jumătate înviorat, îmi rostise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
citit în stele destinul lui Valerius când s-a născut. Crede-mă că nu va muri la Ludi. Nu va muri la Ludi, va muri în arenă, răspunse Antonius. Destinul tău, Proculus, destinul tău de bărbat faimos pentru înțelepciunea și omenia lui, destinul tău de stoic mai demn de respect chiar decât Seneca... Destinul tău nu prevede și mila? Eu nu cred în stele, dacă realitatea mă pune dinaintea unei morți sigure. Ai milă, oferă-i lui Valerius o șansă. Ajută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
scurtă din păcate - dăruite în întregime celor din jur - copiii, părinți, prieteni, colegi - până când o boală necruțătorae i-a curmat firul. Dacă am alege doar două cuvinte pentru a zugrăvi o viață de om, acesta nu pot fi altele decât omenie și vrednicie. O viață exemplară de dascăl, care a știut să împletească de fiecare dată cu măiestria și înțelepciunea istoriei din care nu învățăm totdeauna destul, cu bunătatea și devotamentul față de copii, de colegi și de familie... Ce cugetare ar
GÂNDURI DIN SUFLET DESPRE CEI CARE AU PUS SUFLE. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Loredana Ţară () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_583]
-
măiestria și înțelepciunea istoriei din care nu învățăm totdeauna destul, cu bunătatea și devotamentul față de copii, de colegi și de familie... Ce cugetare ar fi mai potrivită pentru un astfel de destin, decât înțeleptele gânduri ale voievodului Dimitrie Cantemir: Toată omenia și vrednicia omenească într-acesta se împlinește: pe neputincios să ajute și neștiutorului cu cuvântul, ci mai vârtos cu fapta, pildă aievea să-i arate. Început de carieră la Școala Probota Iași, Mariana Vrabie s-a dovedit încă de atunci
GÂNDURI DIN SUFLET DESPRE CEI CARE AU PUS SUFLE. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Loredana Ţară () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_583]
-
vieții, iată doar câteva dintre coordonatele muncii ei în acest lăcaș. A rămas alături de noi, prelungindu-și activitatea la catedră cu aceeași energie uimitoare la o persoană atât de firavă, până când o boală cumplită a frânt acest destin de excepție. Omenie și blândețe, iubire față de semeni în sensul creștin al cuvântului, devotament până la sacrificiu față de familie, un cuvânt de încurajare pentru toți izvorât dintr-un suflet adânc ce și-a păstrat până în ultima clipă farmecul tinereții. Ar mai fi fost multe
GÂNDURI DIN SUFLET DESPRE CEI CARE AU PUS SUFLE. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Loredana Ţară () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_583]