2,025 matches
-
înregistrează visele, le clasifică, le datează și le compară. în felul acesta, în doar șase luni de utilizare a programului, vei putea dispune de un veritabil tabel al lui mendeleev, consacrat viselor. te vei putea oglindi apoi în tabelul tău oniric și vei descoperi frecvența unor teme în visele tale, sau cum sunt distribuite eventual în timp coșmarurile. Cel mai important însă rămîne faptul că toate scenariile viselor tale vor fi disponibile pentru viitoarele tale construcții romanești, ori știm bine cît
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
și cordaciul Mandravela, cu haita de malaci și asistente după el. Intra, lua la rând încuietorile exterioare, clănțănea orificiile lor externe, dădea de perete ușile metalice ale saloanelor și rezervelor, răsucea comutatoarele și striga deșteptarea. Extrăgea pacienții de sub baricadele lor onirice și fecale. Decupla sondele gastrice, intravezicale. Înaripa asistentele la desferecarea din chingi, din cătușe, la coborârea apărătorilor laterale. Îngrozea pe orișicine cu un cât de mic ajutor: - Bună dimineața, oligofrenilor! Ați visat frumos, maniac- depresivilor?! Primăvara peste voi, schizofreni catatonici
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
criz... de vindecare, care este echivalent... cu o perioad... de detoxifiere total... a corpului fizic. Fenomene ce pot ap...rea în cadrul crizei de vindecare: grețuri; v...rs...turi; amețeli; somnolent...; diaree sau constipație; accelerarea apariției ciclului menstrual; dureri musculare; activitate oniric... pronunțat...; hiperenergizare. Apariția crizei de vindecare nu este obligatorie și se produce în general la persoanele care au acumulate în organism cantit...ți mari de toxine și de energii negative care se elimin... accelerat în aceast... perioad.... În acest sens
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
față de tradiție. Din punct de vedere tematic, se știe că, pour épater le bourgeois, romanticii literaturii au înțeles să răspundă frontal idealurilor iluministe, stabilind polemic un set de opoziții: originea nobilă față de prezentul decrepit, mitul peren față de creația trecătoare, universul oniric față de realitatea fizică, eroul revoluționar față de filistinul burghez, vizionarismul anarhic față de calmul rațiunii etc. Melancolia precipitată a lui Novalis (1772-1801) sau Lamartine (1790-1869), evaziunile narative în lumea grecească din poetica lui F. Hölderlin (1770-1843) sau Friedrich von Schiller (1759-1805), J.
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
trece nici peste sugestiile reținute din suprarealism, cu al său dicteu automatic, prezent aici În forme oarecum mai moderate. E de notat, totuși, abandonul În voia hazardului asociativ, o anume estompare a contururilor obiectelor, fluența și transparența materiei, ușoară atmosferă onirică. Colomba, spuneam, e o suită imnică de variațiuni pe o unică „temă”, - a iubirii, a ființei iubite, - În căutarea unei foarte libere „definiții” lirice. De un portret propriu-zis nu poate fi totuși vorba, căci, abia Închegate, liniile, culoarea, reliefurile se
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
unde libertatea asociativă nu cunoaște, practic, nici o Îngrădire. Pe de altă parte, Însăși „mecanica” textului, prin care un termen al ecuației metaforice atrage... automat după sine o nouă Înlănțuire metaforică, orientează spre același procedeu. După cum predominanța imaginarului nocturn și culoarea onirică a unor imagini, introducerea frecventă a visului În spațiul asociativ Îl situează pe autorul Brățării nopților În aceeași arie de rezonanță. Cu toate acestea, scrisul lui Voronca nu atinge decît rareori, În modul de construcție al imaginii, gradul de imprecizie
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
umane. Dar autorul Zodiac-ului rămîne, În fond, același poet fantezist, descoperind cu o febrilă emoție spectacolul sărbătoresc al lumii, tulburat temporar de amenințări secrete, Într-o atmosferă poate mai puțin agitată totuși, de reverie Într-un univers de feerie onirică, scenă pentru delicate fantasme, conturate În linii fluente, ca un soi de „balet” regizat cu știutul rafinament manierist al iubitorului de suave artificii. „Mișcarea neprevăzută a pupilei” - cum sună un fragment de vers - continuă să descopere „forma virtuală” a lucrurilor
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
mai ales de la Zodiac Încoace, ar fi dispărut pe de-a-ntregul. Dar În noua carte registrul imaginar altădată atît de entropic, atinge, În sfîrșit, un grad de coeziune rareori realizat pînă acum, prin exploatarea și intensificarea unei viziuni de factură onirică. Ceea ce un Pompiliu Constantinescu numea „aspirația spre dematerializare”, „sentimentul [...] de eteritate, Într-un decor cosmic de puritate originară” ca fiind „tema ce simfonizează poemele”, domină, unificîndu-le la toate nivelele, secvențele amplu desfășurate ale acestui ciclu. Desfășurare mai coerentă decît oricînd
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Învăluite Într-o lumină ireală, de vis, gesturile și obiectele capătă contururi halucinante, Într-un univers de aburoase, somnolente himere, de ecouri și oglindiri, de impalpabile reliefuri. Drumul poetului (și al poemului) e trasat din primele momente Într-un spațiu oniric („Da, pe drumul acesta / Mai fusesem poate cîndva / Într-o după-amiază sau Într-o toamnă /... Și totuși gesturi dintr-o adormire apropiată sau dintr-o aducere aminte cu totul vagă, / Țeseau În jurul meu o ceață făcută din berze foarte obosite
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
metafore „clasice”. Dacă are, ca suprarealiștii‚ un adevărat cult pentru imagine, prin intermediul căreia vede „toate fîntînile universului reînnoite”, vizînd desfășurarea, În aventura Întîlnirilor dintre obiecte, a unei viziuni dinamice a metamorfozelor, Voronca e mai puțin un explorator al spațiului propriu-zis oniric, al subteranelor obscure ale inconștientului. Regimul său imaginar e mai degrabă diurn, deschis, cum am văzut, spre feeric și sărbătoresc, Între repere ce nu eludează referința „realistă”, oricîte straturi ale fanteziei ar acoperi-o. Abia În Patmos ajunge de fapt
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ale inconștientului. Regimul său imaginar e mai degrabă diurn, deschis, cum am văzut, spre feeric și sărbătoresc, Între repere ce nu eludează referința „realistă”, oricîte straturi ale fanteziei ar acoperi-o. Abia În Patmos ajunge de fapt În pragul vizionarismului oniric, ce substituie În mare măsură freneziei de „operator al limbajului” ambiguitatea specifică a unor stări de spirit aliind angoasa, stranietatea programaticului „depaysement”, cu reveria totalizantă. La Întrebările puse de G. Călinescu cu privire la apartenența poetului la una sau alta dintre orientările
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ordinei care, prin opunere, angajează tema plenitudinii și tema informului. Spre deosebire de Hugo, pentru care punctul de plecare este haosul („la originea lumii după Hugo, și la originea propriei creații verbale [...] se plasează o figură cu un statut În mod vizibil oniric: haosul”, Jean Pierre Richard), În imaginarul heliadesc la Început este ordinea cerească, armonia elementelor, „angelica tărie”. Peste ea stăpînește divina providență Înconjurată de legiunile de Îngeri. LÎngă Pater (Dumnezeu) stă Fiul, iar lîngă ei se află spirite, geniuri, miniștrii lui
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de a impune legi, chiar dacă legile lui dau uneori naștere unui vocabular haotic. Niciodată delirul său nu este Însă atît de mare Încît să nu se simtă În poem dorința de a supune obiectele, cum zice el, „În sfadă”. Evaziunile onirice (În poemul În XX de părți: Visul) sînt bine supravegheate, zborul se Încheie de regulă cu o morală foarte terestră. Este dificil de a desprinde din aceste planuri grandioase un proiect intim, acela care să traducă exact demersul liric al
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
să-mi mai iau odihnă și gînduri mestecate Mă Îndrepta-n picioare, m-oprea... și iar porneam.” Versurile sînt din Visul, poem contestat de critică pentru didacticismul și incongruența lui, Însă interesant pentru că retoricul Heliade vrea să prindă, aici, fantasmele onirice. El dezvăluie, indirect, și o față mai puțin cunoscută a demersului său. Va să zică, „objectele” sînt În sfadă, Înfățișarea lor, din această pricină sau din alta, este indistinctă (grămadă) și, față În față cu această priveliște, spiritul creatorului e În derută
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
numeroase referințe biografice și comentarii morale, un discurs cu mai multe nivele. Tema erosului, tema paternității, tema vieții care trece, tema geniilor protectoare ale spiritului (scraful și heruvul), tema morală, tema creației sînt tratate cu destulă coerență Într-un discurs oniric național. Stilul acesta de a trece de la una la alta și de a căuta mereu În fapte un Înțeles moral-pedagogic este propriu lui Heliade. Stilul este cînd elegiac (acolo unde narează moartea copiilor), cînd pamfletar, turbat de mînie, În portretul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
se ridică, amenințător, degetul pedagogului care nu vrea ca discursul său să bată prea mult cîmpii, ca fantasmele să Înăbușe rațiunea. Bunul-simț clasic Învinge pe omul romantic din Heliade. Oricum am judeca lucrurile, Visul moralizator și alegorizant, lipsii de aripi onirice (Bachelard), publicat În 1836, anunță cea mai profundă, poate, temă a lirismului heliadesc: tema ascensiunii, tema Înfrîngerii limitelor. Ea este prefigurată de motivul, mai restrîns, al zborului și se pierde În viziunea vastă a cosmosului, a ordinei din tăriile cerului
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
apare În timpul unei insomnii grele și al unei „nemișcări pline” a universului: „E noapte naltă, naltă; din mijlocul tăriei Veșmîntul său cel negru, de stele semănat, Destins cuprinde lumea, ce-n brațele somniei Visează cîte-aievea deșteaptă n-a visat...”. Starea onirică facilitează pătrunderea mitului erotic, iar mitul erotic ia, la Heliade și la un lung șir de poeți, forma unei himere care, furișată sub chipul unui flăcău cu vinele golite de sînge, declanșează ceea ce am văzut: un fior care „fulgeră” prin
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
bien rarement une substance. Les corps chauds passent pour des corps enrichis, pour des corps qui ont reçu un supplément de substance. On donne plus difficilement une positivité au froid.”* Pastelurile lui Alecsandri sînt ieșite din starea de veghe. Viziunea onirică - operă a vieții nocturne - este la el aproape inexistentă. Frigul nu-i, cu toate acestea, o metaforă morală În poemele de acum. Este, cum s-a dovedit de către toți comentatorii poeziei, o metaforă mai degrabă de ordin pictural, deși culoarea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și să impună frumusețea lor. „Fără pleonasm, nu există frumusețe, scrie Bachelard În La terre et Ies reveries du repos, frumusețea se bucură fără Încetare de pleonasmele sale”. Multiplicarea imaginii conduce spiritul spre substanța arhetipală. Fără a fi de nuanță onirică, reveria lui Alecsandri atinge rar această substanță primordială. Oarba ceață poate fi un simbol al haosului inițial. Însă Alecsandri rămîne atașat, cum am dovedit pînă acum, de lumea vizibilă, controlabilă a elementelor și, mai ales, de retorica acestor elemente. Există
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
leagă pe poet de obiecte. O intimitate ce se deplasează ușor spre adorație, sacralizare. A construi În orice lucru un cuib este preocuparea lui Alecsandri. De aici un lung șir de figuri ale intimității și ale euforiei. Lipsindu-i funcția onirică, imaginația nu caută alte planete. Visele lui Alecsandri sînt, În fapt, circumscrise unei realități determinabile. Poetizează, de regulă, o stare de existență fără să strice În vreun fel oarecare coerența existenței. SÎnt vise fără substanță onirică. Un exemplu avem În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
euforiei. Lipsindu-i funcția onirică, imaginația nu caută alte planete. Visele lui Alecsandri sînt, În fapt, circumscrise unei realități determinabile. Poetizează, de regulă, o stare de existență fără să strice În vreun fel oarecare coerența existenței. SÎnt vise fără substanță onirică. Un exemplu avem În poemul intitulat chiar Visul (ciclul Suvenire) unde se povestește, coerent și cu imagini dintre cele mai banale, Întîlnirea cu trei fecioare albe, simboluri ale iubirii ademenitoare. Ele promit „veselii sfinte” apoi sar „răpide” În aer și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
care era însă foarte nervos și câteodată izbucnea în plâns. Infatuarea și ironia fuseseră în tinereță ale doamnei Pomponescu-maman. În somn, Pomponescu nu mai visa deloc evenimente și persoane recente. Gaittany, Ioanide și ceilalți nu apăreau niciodată în reprezentațiile sale onirice, nici măcar cele două Pomponești. Se vedea mereu în casa în care trăise copil, de vreo șase-șapte ani, stând de vorbă cu unchi și mătuși dispărute. Tată-său de asemeni era prezent. În fiecare seară visul era cam același, ca și când memoria
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
evenimentele microlocale și de mutațiile globale iau naștere ca niște intersectări ale unor comparații cu atât mai importante cu cât spațiul surprins fie în planul virtual, fie în cel fictiv sau "real" implică "lumea" ca pe o entitate constrânsă sau onirică. Ocurențele politice ale muncii Vom ilustra aceste afirmații prin confruntarea succintă a două exemple unul despre Coasta-de-Fildeș și altul despre Vietnam care, pornind de la întreprindere și de la raporturile sociale ale muncii ca substrat economic, derulează ansamblul înlănțuirilor unei înțelegeri interne
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
întrebării: obiectul sociologului nu are poate nimic de-a face cu perspectiva scientistă. Totuși, prin nu se știe ce complex, el se plasează în același univers ca și colegii săi, rupându-se astfel de realitate și prezentând analize mult prea onirice. Cum se poate ieși din impas? Există, se pare, un singur mijloc: întoarcerea la concretul imediat, reluarea contactului direct cu satul; într-o a două etapă (stabilirea planului de dezvoltare), va trebui stabilit raportul dintre acest concret al satului și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Colonomos, Sociologie des réseaux transnationaux, L'Harmattan, Paris, 1999. 75 Cf. de exemplu S. Cordelier, La mondialisation au-delà de ses mythes, La Découverte, Paris, 1997. 76 Bourdieu și Wallerstein, în Monde diplomatique. 77 Care poate duce la resurgența unui idealism oniric, refondând apodicticitatea revoluției și a comunismului într-o repetare mistică. Cf. M. Hardt & A. Negri, Empire, Exils, Paris, 2000. 78 A. Orléan, op. cit. 79 A. Giddens, Les conséquences de la modernité, L'Harmattan, Paris, 1999. 80 Difuzarea mediatică a mesajelor de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]