1,499 matches
-
nu întâmplător ontologia a căpătat o poziție structurantă pentru discursul filosofic, ea apărând în reprezentările noastre ca disciplină filosofică fundamentală. Judicativ, lucrurile chiar așa stau. Dar este de reținut și apropierea, până la identitate funcțională, a ontologiei față de logică; de altminteri, ontologia a fost socotită uneori drept "logică materială"; mai bine spus, ontologia a fost reprezentată drept disciplină complexă, care cuprinde o "logică" (un fel de sintaxă, socotită ontologie formală) și o interpretare a acestei logici, variabilele ei primind anumite valori (un
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ea apărând în reprezentările noastre ca disciplină filosofică fundamentală. Judicativ, lucrurile chiar așa stau. Dar este de reținut și apropierea, până la identitate funcțională, a ontologiei față de logică; de altminteri, ontologia a fost socotită uneori drept "logică materială"; mai bine spus, ontologia a fost reprezentată drept disciplină complexă, care cuprinde o "logică" (un fel de sintaxă, socotită ontologie formală) și o interpretare a acestei logici, variabilele ei primind anumite valori (un fel de semantică, socotită ontologie materială); așa stau lucrurile, de exemplu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de reținut și apropierea, până la identitate funcțională, a ontologiei față de logică; de altminteri, ontologia a fost socotită uneori drept "logică materială"; mai bine spus, ontologia a fost reprezentată drept disciplină complexă, care cuprinde o "logică" (un fel de sintaxă, socotită ontologie formală) și o interpretare a acestei logici, variabilele ei primind anumite valori (un fel de semantică, socotită ontologie materială); așa stau lucrurile, de exemplu, și în fenomenologia husserliană. Oricum, sensul de "rang ontologic" este fundamental pentru orice reconstrucție filosofică. O
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
drept "logică materială"; mai bine spus, ontologia a fost reprezentată drept disciplină complexă, care cuprinde o "logică" (un fel de sintaxă, socotită ontologie formală) și o interpretare a acestei logici, variabilele ei primind anumite valori (un fel de semantică, socotită ontologie materială); așa stau lucrurile, de exemplu, și în fenomenologia husserliană. Oricum, sensul de "rang ontologic" este fundamental pentru orice reconstrucție filosofică. O cercetare a elementelor din construcția unei ontologii și a elementelor dintr-o logică ar putea scoate la iveală
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
logici, variabilele ei primind anumite valori (un fel de semantică, socotită ontologie materială); așa stau lucrurile, de exemplu, și în fenomenologia husserliană. Oricum, sensul de "rang ontologic" este fundamental pentru orice reconstrucție filosofică. O cercetare a elementelor din construcția unei ontologii și a elementelor dintr-o logică ar putea scoate la iveală ierarhii ale elementelor în cauză; și nu este vorba doar despre o simplă ierarhie în două înălțimi, ci despre ierarhii complicate, subordonate, totuși, acestui sens originar de ierarhie ontologică
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
survenire a propriului "meu" viitor ca moarte: iată-mă constrâns să nu pot căpăta încă înălțime către non-judicativ. O suprapunere de sensuri, avem mai sus, care este simptomatică pentru covârșitoarea preluare și prelucrare judicativă a acestor "teme ontologice", aparținând unei ontologii formale sau materiale. Desigur, s-ar putea obiecta că aici este vorba despre un abuz de raporturi, datorat unei neînțelegeri a ierarhiilor logice și ontologice în funcțiune ("autorizate"); în fond, ființarea căreia i se revelează ființa Celuilalt în propria-i
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și lumii în Trup, despre care vorbește M. Merleau-Ponty. Pentru "regulile" non-judicativului, starea-de-deschidere, de exemplu, nu mai are nici un sens, cum își pierd sensul și toate "factele", prioritățile, ierarhiile din ființare (ființare privilegiată, alte ființări: viii, neviii etc.) -, cele metodologice ("ontologia fundamentală" apoi "ontologiile de ramură", "ontologia formală" apoi "ontologia materială" etc.). Mai bine spus, toate acestea își pierd sensul (căpătat prin constituire judicativă) și pot căpăta un rost în acord cu propriul lor eveniment. Iată iarăși o încurcătură de sensuri
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Trup, despre care vorbește M. Merleau-Ponty. Pentru "regulile" non-judicativului, starea-de-deschidere, de exemplu, nu mai are nici un sens, cum își pierd sensul și toate "factele", prioritățile, ierarhiile din ființare (ființare privilegiată, alte ființări: viii, neviii etc.) -, cele metodologice ("ontologia fundamentală" apoi "ontologiile de ramură", "ontologia formală" apoi "ontologia materială" etc.). Mai bine spus, toate acestea își pierd sensul (căpătat prin constituire judicativă) și pot căpăta un rost în acord cu propriul lor eveniment. Iată iarăși o încurcătură de sensuri judicativ-constitutive și non-judicative
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
vorbește M. Merleau-Ponty. Pentru "regulile" non-judicativului, starea-de-deschidere, de exemplu, nu mai are nici un sens, cum își pierd sensul și toate "factele", prioritățile, ierarhiile din ființare (ființare privilegiată, alte ființări: viii, neviii etc.) -, cele metodologice ("ontologia fundamentală" apoi "ontologiile de ramură", "ontologia formală" apoi "ontologia materială" etc.). Mai bine spus, toate acestea își pierd sensul (căpătat prin constituire judicativă) și pot căpăta un rost în acord cu propriul lor eveniment. Iată iarăși o încurcătură de sensuri judicativ-constitutive și non-judicative. Dar de aici
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Pentru "regulile" non-judicativului, starea-de-deschidere, de exemplu, nu mai are nici un sens, cum își pierd sensul și toate "factele", prioritățile, ierarhiile din ființare (ființare privilegiată, alte ființări: viii, neviii etc.) -, cele metodologice ("ontologia fundamentală" apoi "ontologiile de ramură", "ontologia formală" apoi "ontologia materială" etc.). Mai bine spus, toate acestea își pierd sensul (căpătat prin constituire judicativă) și pot căpăta un rost în acord cu propriul lor eveniment. Iată iarăși o încurcătură de sensuri judicativ-constitutive și non-judicative. Dar de aici trebuie să vedem
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constanța, 1998. Vezeanu, Ion, "Dificultăți ale identității absolute: Leibniz și Frege", în Revista de filosofie analitică, Volumul IV, 2, Iulie-Decembrie 2010. Vieru, Sorin, " Note" la Gottlob Frege, Despre concept și obiect, ed. cit. Vlăduțescu, Gheorghe, Modernitatea ontologiei aristotelice: aristotelismul ca filosofie a individualului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983. Vlăduțescu, Gheorghe, Filosofia în Grecia veche, Albatros, București, 1984. Vlăduțescu, Gheorghe, Deschideri către o posibilă ontologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. Vlăduțescu, Gheorghe, Bufnița Minervei, Editura Științifică, București, 2001
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Sorin, " Note" la Gottlob Frege, Despre concept și obiect, ed. cit. Vlăduțescu, Gheorghe, Modernitatea ontologiei aristotelice: aristotelismul ca filosofie a individualului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983. Vlăduțescu, Gheorghe, Filosofia în Grecia veche, Albatros, București, 1984. Vlăduțescu, Gheorghe, Deschideri către o posibilă ontologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. Vlăduțescu, Gheorghe, Bufnița Minervei, Editura Științifică, București, 2001. Vlăduțescu, Gheorghe, O enciclopedie a filosofiei grecești, Editura Paideia, București, 2001. Vuillemin, Julles De la logique à la théologie. Cinq études sur Aristote, Flammarion, Paris, 1967. Welton
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ceea ce s-a afirmat și să afirmăm ceea ce s-a negat." Idem, Despre interpretare, 6, 17 a; p. 215-216. 65 A se vedea Pierre Aubenque, Le problème de l'être chez Aristote ; Ed. rom., Partea întâi. Capitolul III: "Dialectică și ontologie sau nevoia de filosofie". 66 Aristotel, Metafizica, XIV (N), 2; 1089 a; (1965), p. 445. 67 "Inducția însă este ridicarea de la individual la general." Topica, 12, 105 a; în Organon, IV, p. 25. 68 Cf. Analitica primă, II, 23, 68
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
p. 186. 73 A se vedea: Analitica secundă, 100 a., și Nota 2, p. 190 (Mircea Florian). 74 "... știința constă în cunoașterea generalului ...". Aristotel, Metafizica, I (A), 1, 981 a; (1965) p. 51. 75 A se vedea Gh. Vlăduțescu, Modernitatea ontologiei aristotelice: aristotelismul ca filosofie a individualului. 76 Cf. Analitica secundă, II, 19, 100 a; p. 188. A se vedea și definiția inducției din Topica, I, 12, 105 a: "Inducția însă este ridicarea de la individual la general.", p. 25. 77 "Aristotel
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de a fi a interogării, o concepem terminologic ca Dasein." FT, Introducere, I, 2; p. 12. 158 Cf. Edmund Husserl, Ideen I / Idées directrices pour une phénoménologie; pentru precizări terminologice, îndeosebi § 148 "Les problèmes de la raison thèorique ressortissant a l'ontologie formelle". Poate fi consultată și ediția (traducerea) românească, apărută între timp: Idei privitoare la o fenomenologie pură și la o filosofie fenomenologică, trad. Christian Ferencz-Flatz, Editura Humanitas, București, 2011; Cartea întâi: "Introducere generală la fenomenologia pură". 159 FT, p. 22
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
formale ale) discursului filosofic așa cum acestea au fost gândite de Aristotel, anume ca filosofie primă și filosofie secundă. E drept, Heidegger reconstruiește filosofic pe temeiul său propriu: conceptul "diferenței ontologice", însă ceea ce el numește analitică existențială a Dasein-ului, în fond, ontologia fundamentală, are rostul unei filosofii prime, în vreme ce orice alt tip de ontologie se încadrează în modelul filosofiei secunde. 195 Pornind de aici, de la "gândirea ființei", sunt instituite și cele două registre ale ontologiei: unul formal, celălalt material; ambele având o
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ca filosofie primă și filosofie secundă. E drept, Heidegger reconstruiește filosofic pe temeiul său propriu: conceptul "diferenței ontologice", însă ceea ce el numește analitică existențială a Dasein-ului, în fond, ontologia fundamentală, are rostul unei filosofii prime, în vreme ce orice alt tip de ontologie se încadrează în modelul filosofiei secunde. 195 Pornind de aici, de la "gândirea ființei", sunt instituite și cele două registre ale ontologiei: unul formal, celălalt material; ambele având o anumită legătură cu "experiența", fapt cercetat, chiar și în perioada modernă, de către
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
numește analitică existențială a Dasein-ului, în fond, ontologia fundamentală, are rostul unei filosofii prime, în vreme ce orice alt tip de ontologie se încadrează în modelul filosofiei secunde. 195 Pornind de aici, de la "gândirea ființei", sunt instituite și cele două registre ale ontologiei: unul formal, celălalt material; ambele având o anumită legătură cu "experiența", fapt cercetat, chiar și în perioada modernă, de către Kant prin proiectul său critic sau de către Husserl după convenții "fenomenologice". 196 Constituirea ideologiei ține de "evenimnentul" îndepărtării Zeului din "afacerile
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fie neașteptat, așa cum se întâmplă în Revelație, dimensiune deloc străină excesului și evenimentului ce stă gata să se petreacă și care, încă de la primele pagini, însoțește Jurnalul lui Ovidiu. Vom vedea despre ce e vorba. Deocamdată să ne întoarcem la ontologia desprinderii și a golului („Simt înlăuntrul meu noi chemări și, pentru a le putea urma, trebuie să-mi părăsesc vechea mea existență”). Slăbiciune, oboseală, sacrificiu, până la nuditate și la dezgolire, până la o kafkiană regresiune vegetală și animală („Viața mea tinde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
oferit "o perspectivă trunchiată a moralității, cu un sens îngust", concentrîndu-se mai mult pe ceea "ce este corect a face", decît pe ceea "ce este bine a fi", accentuînd mai mult obligația decît natura binelui și funcționalitatea mai mult decît ontologia. în concepția lui, ființa umană nu este un obiect de studiu, ci o ființă morală și spirituală care posedă intuiții spirituale și morale. Aceste intuiții sînt universale, adînci și puternice, astfel c\ am putea gîndi că sînt înrădăcinate în instinct
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
-i spunem feminină: ea înseamnă fie plictiseală, fie spaima de monotonia ei, în condițiile în care aduce foarte mult cu moartea; dacă totul este încremenit atunci nu mai pot fi zărite urmele vieții. Previzibilitatea intră drept ingredient necesar și în ontologie, ea făcând diferența dintre viziunea parmenidiană (una masculină aș spune, forțând încadrarea în aceste tipare), statică, ordonată și ușor de înțeles, și cea heraclitică, în cadrul căreia totul curge, este schimbător (o viziune feminină asupra lumii). Abia apariția conceptului de structură
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
tipare), statică, ordonată și ușor de înțeles, și cea heraclitică, în cadrul căreia totul curge, este schimbător (o viziune feminină asupra lumii). Abia apariția conceptului de structură dinamică a legităților a permis acestei din urmă viziuni să intre cu putere în ontologie, la ora actuală fiind perspectiva dominantă. O bună parte din farmecul cotidian al unui om de știință derivă din siguranța cu care vorbește despre unul sau altul din aspectele realului. Conjugat cu bucuria de care ne folosim de ustensilele generate
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
necesitatea unei viziuni morale, forțat în a-și organiza nălucirile în două registre ontologice: cel al binelui și cel al răului. Marea provocare o constituie gândirea existenței dincolo de bine și de rău, acesta fiind punctul de început al unei noi ontologii. * Limită inerentă oricărei existențe sociale: ești prins în opiniile contemporanilor tăi (și conaționalilor într-o oarecare măsură), majoritatea lor luând chipul legii prin intermediul politicii. Orice încercare de ierarhizare socială trebuie să pornească de la următorul postulat: toți suntem sclavii existenței. Cred
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
în cele din urmă rezolvată în favoarea recunoașterii a ceea ce reprezintă pentru grec, de la eleați încoace, caracteristicile Ființei, mai cu seamă a caracterului său de unitate absolută, și în consecință orice multiplicitate nu este decât relativă și aparentă. O astfel de ontologie nu lasă posibilitate conturării unei doctrine a persoanei, nici măcar a recunoașterii unei existențe veritabile a indivi¬dualului. Nostalgia grecului este după refacerea deplinătății participării întru Ființă, și purificarea de greșeala căderii în alteritatea care este „regiunea” sensibilului. Mesajul evanghelic descrie
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
cea a ierarhiei. Un motiv constitutiv al scrierilor lui Dionisie Areopagitul, tema ierarhiei, nu era nouă pentru lumea bizantină, căci reprezenta o moștenire vie grație tradițiilor de inspirație neoplatonică. Este însă o manieră de înțelegere și interpretare ce traversează atât ontologia, gnoseologia, etica dar și doctrina socială sau ideologia bizantină în posteritatea lui Dionisie. Autorul cunoscut sub numele de Dionisie Areopagitul, și a cărui identitate și plasare temporală este controversată, este cel care a conturat o înțelegere ierarhică nu doar a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]