110,211 matches
-
aparențele unei profesiuni de credință. Și dacă tot am dat-o pe ardelenește, îl rog să mediteze la una din vorbele adânci ale strămoșilor noștri comuni: „Unde e minte multă, e și prostie cu carul!” Nici o aluzie la remarcabila sa operă de reporter. Dar toate aluziile la regretabilul articol „Dublul Dinescu”.
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
de importanță. Ambii scriitori reușesc să traseze profilul unei localități, prin prisma destinului individual al unor locuitori mai mult sau mai puțin reprezentativi pentru viața urbei respective. Pornind de la această idee a lui James Joyce, materializată, la fel ca în opera irlandezului, printr-o suită de povestiri cvasi-independente în centrul cărora se află fapte din viața cotidiană a unor personaje aflate în clasa de mijloc sau în păturile inferioare ale societății, Nicolae Stan scrie o memorabilă epopee a orașului pierdut în
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
nici Nicolae Stan nu este James Joyce. Lăsînd gluma la o parte, se poate spune fără riscul de a greși că Nicolae Stan este unul dintre prozatorii români de azi cu o cotă literară situată deocamdată sub valoarea reală a operei sale. Nicolae Stan, Evelyn, Editura Global Lex, București, 176 pag.
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
fire și devine grotesc ori nebun, sau își dobîndește echilibrul și seninătatea”. Mai întîi ni se oferă parada istorică a evoluției conceptului. Antichitatea clasică grecească prefera, din rîndul virtuților, curajul, cumpătarea, dreptatea, în duhul cărora se făcea educația tinerelor vlăstare. Opera lui Homer funcționa ca un fel de Biblie, „hrană morală” a copilului naiv ori „ambrozie” a sufletului adult. Individul era modelat în cultul unei armonii civile și cosmice pentru a deveni o personalitate armonioasă. Omul cetății antice era un om
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
dovadă fiind acest amănunt al preocupării pentru analitic, pentru formă”). La bienséance apare corelată cu le bon sens (bunul-simț), indispensabil comportamentului rațional, conturînd împreună un stil de viață aristocratic, protocolar, solemn. Rațiunea alcătuiește nucleul acestei existențe normate și totodată condiția operei de artă, potrivit doctrinei clasice... Ce-ar putea fi ridicolul, într-o asemenea perspectivă, decît un defect al minții, o derogare de la rațiunea pururi în stare de veghe, pururi cuviincioasă? Elocventă este opinia lui La Bruyère: „Omul ridicol este acela
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
un volum (nu ni se dau amănunte cînd a apărut sau va apărea, și nici la ce editură). Ceea ce am citit în „Axioma” e probabil un fragment din prefața la această carte ce aduce noi amănunte la biografia și geneza operei caragialene, la receptarea ei în epocă. Cele mai importante prin număr (36) și conținut - ni se spune și demonstrează convingător - sînt scrisorile adresate lui nenea Iancu de bunul lui prieten Petre Missir. În două etape: între 1883-1889 și, după o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
Constanța Buzea Valabile absolut toate variantele la care v-ați gândit, privind mersul corespondenței, dar și mulțimea plicurilor este un motiv. Plicuri doldora cu opere poetice complete, în manuscris, și cu proze lipsite de valoare, în schimb, de mare întindere. Orgoliul autorilor lezați de un răspuns neconvenabil se manifestă agresiv, după ce aceiași veniseră cu masca falsei modestii pe chip și cu creștetul presărat cu cenușă
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13580_a_14905]
-
târg de carte fără lansări ale ultimelor apariții semnate Ion Bogdan Lefter în cadrul Editurii Paralela 45. Mare parte din cărțile lansate sunt reeditări ale unor eseuri, articole, interviuri, studii apărute în revistele de specialitate sau prefețe la diverse ediții din operele autorilor discutați. Așa se face că pe lângă titlurile noi ale criticului se reeditează, în formulă de cărți individuale, producțiile mai puțin recente ale autorului. Astfel, Bacovia - un model al tranziției (2001) este o a treia apariție a unui studiu care
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
lectură O consecință directă a faptului că cele două cărți reunesc articole independente este discutarea neomogenă și în registre diferite a autorilor, cel puțin în volumul dedicat poeților. Astfel, secțiunea Gellu Naum se află sub semnul evocării omului, nu a operei, sau mai bine zis a unor evenimente relatate la cald în presa de specialitate. Poetul apare astfel în ipostaza de prieten al pictorului Victor Brauner sau de actor principal, alături de Oskar Pastior și Ernest Wichner, în cadrul unei serate culturale organizate
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
exemplu pentru a argumenta prezența unor constante ale poeziei optzeciste încă din anii ’60-’70 prin recurgerea la prozaism, biografism, epicizare sau prin dimensiunile lungi ale poemelor sale, opuse ermetismului modernist. Florin Mugur este un „maestru din umbră” a cărui operă are drept sâmbure tematic creația, iar poezia lui Șerban Foarță îl obligă pe Ion Bogdan Lefter la o analiză mai aplicată pe text în vederea decriptării holorimelor. Primii postmoderni Cît privește prozatorii Școlii de la Târgoviște, autorul pornește de la lucruri mai puțin
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
de fată (Orgoliu) și Domnișoara Pogany (astăzi, din păcate, plecată din țară după o campanie furibundă împotriva ei, susținută de o mînă de semidocți și de impostori), am avea o imagine completă a lui Brâncuși, dar și a ceea ce înseamnă opera sa pentru sculptura secolului XX. Deși toate lucrările enumerate mai sus sînt datate într-un interval scurt care marchează începutul secolului, ele sugerează decisiv două vîrste, două estetici, două forme de angajare a privirii și două filosofii complet diferite. Dacă
Destine europene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13577_a_14902]
-
ritmică a suprafețelor, testînd chiar o punere în surdină a volumului prin efectul decorativ sau prin experiența reliefului, Brâncuși construiește atemporalitatea aproape abstractă și întregul hieratism al imaginii fără contaminări stilistice și fără transferuri de limbaj. Așadar, segmentul românesc al operei brâncușiene, aparent restrîns în relație cu ansamblul acesteia, este, paradoxal, infinit mai amplu decît ceea ce rezultă din simpla aritmetică. Pentru că aici nu este un singur Brâncuși, cel posedat de puritatea formei și cel care ucide totul pentru a obține, finalmente
Destine europene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13577_a_14902]
-
efervescența momentului, fără vreo concesie făcută conformismului și fără nostalgii paralizante. Din acest punct de vedere, latura cea mai vie a creației lui Marcel Iancu și care oferă cele mai multe surprize este arhitectura. Dacă desenul există ca realitate difuză în întregul operei sale, iar pictura traversează nenumărate ipostaze, beneficiind din plin de experiențele cubismului și ale constructivismului, uneori chiar pînă la pragul unei anumite dezordini, arhitectura îi pune la dispoziție spațiul cel mai generos. Pentru că spre deosebire de grafică și de pictură, care sînt
Destine europene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13577_a_14902]
-
împrumuturi, iar valurile de cuvinte englezești împinse de Internet nu pot fi deturnate.” De altfel, după cum indică Oxford English Dictionary, cuvîntul englezesc mail provine din francezul malle care desemnează sacul cu scrisori al poștașului! Arta călătoriei Alain de Botton (din opera căruia a apărut de curînd la Humanitas, în colecția „Cartea de pe noptieră”, volumul de debut Eseuri de îndrăgostit, în traducerea Oanei Cristescu) are 34 de ani, este romancier, eseist și jurnalist cu faimă mondială și predă filosofia la Universitatea din
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
Londra în anii ’60, unde lucrează apoi ca programator-informatician la IBM. Solitar, fără prieteni, el își dă seama că slujba îl îndepărtează de adevărata lui vocație și demisionează, petrecîndu-și apoi timpul în marile biblioteci londoneze, în căutarea unor modele pentru opera lui literară. Cînd i se pare că a găsit un model în Samuel Beckett, biroul de emigrație îl anunță că nu mai poate rămîne în Anglia dacă nu are un loc de muncă. Așa că se reangajează ca informatician, amînînd realizarea
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
fi prea puțin cunoscuți, artiștii clasicizați o au pe aceea de a părea doar cunoscuți. De cele mai multe ori numele lor se transformă în renume, renumele în mitologie, iar mitul se strecoară discret în conștiința publică și sfîrșește prin a înlocui opera. Deși nedreaptă, această situație este o sursă inepuizabilă de confort. Neexpuși de multă vreme liber, sistematic și fără prejudecăți, Grigorescu, Andreescu, Luchian, Tonitza, Petrașcu, Pallady, alături de încă vreo cîțiva din aceeași categorie, au devenit simple repere onomastice. Aproape inaccesibili publicului
Mic inventar de comportamente culturale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13554_a_14879]
-
liber, sistematic și fără prejudecăți, Grigorescu, Andreescu, Luchian, Tonitza, Petrașcu, Pallady, alături de încă vreo cîțiva din aceeași categorie, au devenit simple repere onomastice. Aproape inaccesibili publicului larg, ei își consolidează pe zi ce trece legenda, nu din pricina valorii inconfundabile a operei lor, ci din pricina misterului în care ea se afundă tot mai adînc. Într-un astfel de impas se găsește și Francisc Șirato, de pildă, un pictor mutilat de percepția comună prin asocierea sa aproape exclusivă cu un anumit gen de
Mic inventar de comportamente culturale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13554_a_14879]
-
se numește Șirato, de obicei fără numele mic, că și-a dat măsura în perioada interbelică și, dacă mai rămîne timp, că este un colorist eteric și cam atît. Iar cine merge cu un asemenea bagaj de informații în profunzimea operei sale, va avea tot felul de surprize. Mai întîi pe aceea că Șirato nu a fost doar pictor, ci, în aceeași măsură, desenator, un caricaturist foarte activ la începutul carierei sale și, mai ales, o conștiință artistică plină de frămîntări
Mic inventar de comportamente culturale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13554_a_14879]
-
privit ca un pictor previzibil, ușor de înțeles și interesat exclusiv de bucuriile simple ale ochiului, acel privitor este ori naiv, ori ipocrit sau, și mai rău, captiv încă în convingerea că numele artistului, o dată cunoscut, face inutilă apropierea de operă.
Mic inventar de comportamente culturale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13554_a_14879]
-
foarte mulți bani. Există posturi de radio la care nu se cîntă decît acest tip de muzică, iar practicanții lui au mare succes și în străinătate, în special în China” - a explicat Harold Miltner, specialist în folclor muzical. Adaptări Adaptarea operelor literare, teatrale și a benzilor desenate pentru marele și micul ecran face obiectul Festivalului internațional de cinema și scriitură. Pentru cea de a treia ediție, întîlnirea scriitorilor, scenariștilor, regizorilor, editorilor și producătorilor va avea loc la Monte-Carlo, între 2 și
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/13555_a_14880]
-
o alta reutilizată pentru discoteci nostalgice, gen răspîndit în toată Germania. După higenizarea clădirii, a rămas din ea un schelet de metal maroniu, acoperit cu insemne funcționale lăsate de muncitori, obiect de studiu pentru arhitecți, culisă ideală pentru teatru și operă modernă, care se prezintă publicului într-o superbă lumină semiartificială. Lumină care, fie spus în trecere, amintește de un acvariu sau de un film de Andrei Tarkowski. Deschiderea acestei ruine pentru public a cerut o luptă politică îndelungată, de fapt
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
Barbu Brezianu Inventarierea sculpturilor lui Constantin Brâncuși părea a fi fost definitiv încheiată. Cei doi adevărați plenipotențiari ai artistului - domnii Sidney Geist în Statele Unite, iar în Europa, Friedrich Teja Bach - fixaseră deja numărul operelor la 201 (Geist) și la 275 (Teja Bach). Senzaționala descoperire pe care o înfățișăm în fotografiile de față vine să adauge canonului brâncușian un bronz cu desăvârșire necunoscut: un cap de femeie care poartă semnătura sculptorului și - tot de mâna
Un bronz de Brâncuși complet necunoscut by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/13563_a_14888]
-
ușor înclinat într-o parte. Sculptura ce vine să se alăture canonului brâncușian prezintă câteva trăsături deosebite ce fac din ea (până la proba contrarie) un punct de reper pe care anevoie îl vor putea ocoli pe viitor criticii și exegeții operei lui Constantin Brâncuși. Reprezintă și ultima lui întâlnire cu imaginea devenită celebră din Orgoliu, piesă aflată la Muzeul de Artă din Craiova. În al doilea rând, apare pentru întâia dată o anumită poziție a capului care avea să devină un
Un bronz de Brâncuși complet necunoscut by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/13563_a_14888]
-
acestui cîmp de investigație a artelor și științelor umane. Și totuși în producția universitară franceză acest cuvînt a cunoscut în ultimii 40-50 de ani un succes crescînd, proces în care lui Gaston Bachelard îi revine un rol de seamă, grație operei sale de poetică și a lucrărilor sale despre cele patru elemente. Imginarul a devenit un fel de sinteză a tot ceea ce are legătură cu imaginea și imaginația și a tot ce era considerat ficțiune, produs, operă a imaginației ca facultate
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
rol de seamă, grație operei sale de poetică și a lucrărilor sale despre cele patru elemente. Imginarul a devenit un fel de sinteză a tot ceea ce are legătură cu imaginea și imaginația și a tot ce era considerat ficțiune, produs, operă a imaginației ca facultate a irealului, ca să vorbim ca Bachelard. Și tocmai pentru că acest termen, „imaginarul”, a devenit un cuvînt sincretic, el a început să joace rolul de pereche simetrică a raționalității; imaginarul are legătură cu tot ceea ce este proces
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]