KorAP: Find »[drukola/base=operaționalizare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...47 48 49 ...99 >

2,457 matches

Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180

și multe, foarte multe altele. Chiar dacă unele noțiuni variabile pot fi transformate, prin condensarea stărilor sau prin descompunere în mai multe noțiuni mai simple, în concepte de tip atributiv, distincția menționată aici merită reținută, dat fiind că în procesul de operaționalizare se ivesc probleme specifice fiecărui tip. De regulă, noțiunile atributive sunt mult mai ușor de operaționalizat, ele presupunând, cum se înțelege, doar identificarea prezenței unei anumite însușiri, nu și măsurarea intensității ei. O altă distincție importantă care se face în

Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
care nu au referințe observaționale (empirice) nemijlocite”, și alteleempiric referențiale, manifeste,concrete, operaționale etc., ce „definesc entități direct observabile” (vezi Vlăsceanu, 1982, pp. 258-259). O asemenea delimitare, deși rigidă, ca orice dihotomie, are meritul de a sugera foarte clar problematica operaționalizării conceptelor. Într-adevăr, un concept de tip variabil ca „vârsta” poate fi imediat evaluat în realitatea empirică (fie întrebând individul în cauză, fie discutând cu alte persoane apropiate lui, fie consultând documente potrivite pentru obținerea unei asemenea informații). În schimb

Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
se procedează în asemenea cazuri? Dacă nu ne vom grăbi să sărim la noțiuni atât de complexe, ci ne vom apleca asupra unora mai simple, utilizate chiar în limbajul comun, vom observa că, de fapt, fiecare dintre noi recurge la operaționalizări, fără să-și dea seama, atunci când distinge, de exemplu, un bărbat de o femeie, o relație de rudenie cu una de serviciu, un profesor de un elev, o stare de tristețe de una de veselie etc. De multe ori oamenilor

Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
primesc o anumită valoare), pentru cele de tip variabil. Dar să-l urmărim mai bine pe Paul Lazarsfeld, care, cu claritatea-i recunoscută, sintetizează etapele ce se cer parcurse pe drumul ce duce de la concept la studiulempiric,adică tocmai esența operaționalizării (vezi Lazarsfeld, 1971, pp.20-23 sau 1993, pp. 239-243). 1. Inițial avem o imagine sau o reprezentare destul de vagă a ceea ce înțelegem printr-o noțiune, imagine rezultată fie din decelarea unor trăsături comune subiacente mai multor fenomene disparate, fie din

Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
o întreagă literatură pe această temă, care, așa cum vom sugera mai jos, în alt paragraf, face apel la instrumente statistico-matematice avansate. Credem că aici mai folositor ar fi ca, printr-un exemplu concret, să sugerăm logica generală a demersului în operaționalizarea conceptelor. Într-o cercetare de sociologie industrială, Zamfir et al. (1980) au urmărit, printre altele, operaționalizarea noțiunii „satisfacția muncii”. Sistemul de indicatori folosit în acest scop a cuprins o baterie de 8 întrebări din chestionarul folosit, întrebări care cereau subiecților

Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
apel la instrumente statistico-matematice avansate. Credem că aici mai folositor ar fi ca, printr-un exemplu concret, să sugerăm logica generală a demersului în operaționalizarea conceptelor. Într-o cercetare de sociologie industrială, Zamfir et al. (1980) au urmărit, printre altele, operaționalizarea noțiunii „satisfacția muncii”. Sistemul de indicatori folosit în acest scop a cuprins o baterie de 8 întrebări din chestionarul folosit, întrebări care cereau subiecților să exprime gradul de satisfacție încercată în legătură cu următoarele aspecte legate de muncă: • profesiunea • întreprinderea • componența grupului

Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
calității vieții. Indici complecși se pot forma într-o mie și una de feluri și pentru cele mai diverse aspecte ale vieții, comportamentelor și atitudinilor oamenilor. Am dat acest din urmă exemplu pentru că el se leagă de cele discutate în privința operaționalizării conceptelor. Mai exact, e vorba de faptul că aici apare problema condensării într-un singur indice a unei mulțimi de itemi care privesc și dau seamă de mai multe dimensiuni ale unui concept. Acest fapt își pune amprenta pe întreaga

Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617

obiectivul numărul unu al acesteia. Noua legislație și multitudinea actelor normative ce vizează administrația publică locală impun actualizarea permanentă a Regulamentelor de Organizare și Funcționare ale Instituției Prefectului și ale aparatului propriu de specialitate al acestuia, revizuirea fiselor postului și operaționalizarea structurilor nou create ale instituției. Formarea unui corp profesionist de funcționari publici depinde de elaborarea unei politici riguroase de personal care să includă obligatoriu dimensiunea europeană în toate domeniile sectorului și la nivelul tuturor structurilor administrativ-teritoriale (județe, municipii, orașe, comune

Managementul public by Doina Mureșan (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
care se comunică din oficiu. Îmbunătățirea calității serviciilor cu impact direct asupra cetățeanului ar presupune, la nivelul Instituției Prefectului: * înființarea unui infochioșc; * realizarea de materiale de informare legale de reformă în administrația publică, atât pentru funcționari, cât și pentru cetățeni; * operaționalizarea și actualizarea paginii web a instituției; * înființarea și modernizarea unui punct de informare europeană; * organizarea unei "Zile a porților deschise" la sediul Instituției Prefectului; * elaborarea unui "Ghid al cetățeanului"; * elaborarea unui ghid de bune practici în activitatea instituției. Compilarea evaluării

Managementul public by Doina Mureșan (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629

sociologiei, psihologiei, antropologiei, dar și din acela al economiei, dreptului, științelor politice, geografiei etc. 3. Etapa evaluării preliminare și operaționale constă în construirea unui model explicativ al realității în care urmează să se deruleze intervenția. Acest model presupune definirea și operaționalizarea conceptelor-cheie, formularea și corelarea ipotezelor, precum și surprinderea dinamicii sectorului și problemei de rezolvat. În plan metodologic, această etapă face apel la "tehnicile de sistematizare" (descriere, clasificare, analiză comparată și teoretizare). 4. Elaborarea proiectului de intervenție presupune parcurgerea a trei etape

Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567

acest fel să se extindă tot mai mult. Immanuel Kant, Spre pacea eternă: un proiect filosofic 1 Cuprins Lista ilustrațiilor / 11 Prefața editorului seriei / 13 Cuvânt înainte / 17 Mulțumiri / 23 Lista abrevierilor / 25 Capitolul 1: Introducere / 27 Cadrul teoretic / 30 Operaționalizarea predicțiilor liberale / 41 Structura capitolelor / 49 Capitolul 2: Reevaluarea logicii anarhiei: raționalitate versus reflexivitate / 55 Modelul neorealist / 57 Modelul instituționalist / 60 Modelul liberal / 63 Către o sinteză generală / 67 Concluzii / 74 Capitolul 3: Politica externă germană după Războiul Rece / 77

Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
sistemul internațional post-Război Rece. Totuși, pentru că liberalismul este cel mai puțin dezvoltat dintre cele trei teorii, în prima secțiune a introducerii ne concentrăm numai asupra re-dezvoltării modelului liberal. Vom lăsa pentru a doua secțiune răspunsul la întrebările metodologice legate de operaționalizarea ipotezelor empirice pentru modelul liberal. Această secțiune pornește de la cadrul oferit în lucrarea Unipolar Politics pentru a elabora două criterii cu scopul de a facilita măsurarea predicțiilor liberale. În ultima parte a introducerii stabilim organizarea lucrării, explicând scopul capitolului teoretic

Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
internaționale și restructurarea internă. După ce am conturat cadrul teoretic și am oferit definiții ale termenilor cheie, este necesar să examinăm chestiunea predicțiilor referitoare la tendințele comportamentale în ordinea post-Război Rece, generate de modelul liberal. Apar astfel întrebări metodologice legate de operaționalizarea predicțiilor liberale. Operaționalizarea predicțiilor liberale Huntley afirmă că reformularea păcii democratice în termeni sistemici permite teoriei liberale să ofere predicții distincte privind sistemul internațional după Războiul Rece. Mai ales, această reformulare face ca sfârșitul Războiului Rece să poată fi privit

Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
internă. După ce am conturat cadrul teoretic și am oferit definiții ale termenilor cheie, este necesar să examinăm chestiunea predicțiilor referitoare la tendințele comportamentale în ordinea post-Război Rece, generate de modelul liberal. Apar astfel întrebări metodologice legate de operaționalizarea predicțiilor liberale. Operaționalizarea predicțiilor liberale Huntley afirmă că reformularea păcii democratice în termeni sistemici permite teoriei liberale să ofere predicții distincte privind sistemul internațional după Războiul Rece. Mai ales, această reformulare face ca sfârșitul Războiului Rece să poată fi privit în termenii unui

Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
asupra preferințelor strategice ale statelor reprezintă un test pentru examinarea predicțiilor ipotezelor liberale și realiste clasice. Dacă are loc o socializare către un nucleu liberal, atunci tendințele de omogenizare din interiorul sistemului vor încuraja convergența în jurul preferințelor liberale. Pe scurt, operaționalizarea predicțiilor liberale privind schimbarea din sistemul internațional post-Război Rece are loc în trei etape. Mai întâi s-au identificat asemănările structurale dintre metaforele comportamentale sugerate de aliniere și socializare. În al doilea rând, am făcut o legătură între prima etapă

Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
Corola-publishinghouse/Science/190_a_197

și destinatar prin care primul comunică celuilalt reprezentarea sa despre un sistem real. Destinatarul poate folosi reprezentarea astfel obținută pentru a exercita o anumită influență asupra sistemului real. Desigur că o astfel de definire a modelului este foarte generală. Pentru operaționalizarea acesteia, putem introduce următoarea definiție: M este un model al lui S dacă și numai dacă: i) M și S sunt amândouă sisteme; ii) Pentru orice element (subsistem) SiS, există cel mult un element (submodel) MiM; iii) Pentru

Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță (2012) [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974

și a criteriilor generale de elaborare a programelor de instruire; proiectare eșalonată, care acoperă perioada unui an de Învățământ, semestru sau a unei activități didactice/educative concrete, urmărind, În mod special, elaborarea programelor de instruire/educație și a criteriilor de operaționalizare a obiectivelor generale și specifice ale programelor de instruire/educație. Eficiența prelegerii trebuie orientată nu numai de modul de interacțiune complexă a componentelor ei, ci și de felul cum ea este integrată În procesul de Învățământ, ca sistem și funcționalitate

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
făcut ca vechile metode de estimare monetară a valorii ființelor umane să nu mai fie adecvate pentru măsurarea stocurilor de capital uman, atât la nivel micro, cât la nivel macrosocial. Fiecare dintre componentele capitalului uman ridică probleme de definire și operaționalizare. Capitalul educațional se prezintă În două forme distincte: pe de o parte sunt abilitățile dobândite În urma participării la sistemele educaționale formale, cunoștințe atestate prin diplome; pe de altă parte sunt orice alte cunoștințe și abilități dobândite În cursul vieții, prin

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
Învățământul superior, taxonomiile (ca abordări sistematice, clasificatoare, descriptive și explicative, construite pe criterii de ierarhizare, complexitate și - pe cât posibil - completitudine) s-au impus mai ales prin cercetările lui B.S. Bloom si colaboratorilor lui pe baza cărora se adoptă politicile educaționale. Operaționalizarea obiectivelor În contextul unor situații sau categorii de situații de predare-Învățare presupun opțiunea și pentru procese suport a căror menire este de a pune pe studenți În fața unor probleme practice de rezolvat. Orice activitatea de proiectare didactică trebuie să definească

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
didactică trebuie să definească operațional obiectivele pedagogice, inclusiv a celor practice. Acestea vor fi comunicate celor care sunt instruiți căci, este dovedit, pe de o parte, că aceasta orientează Învățarea iar, pe de alta - și nu de neglijat - o motivează. Operaționalizarea semnifică transpunerea, respectiv derivarea scopurilor procesului didactic În obiective specifice și a acestora În obiective concrete, prin precizarea unor componente cognitive și/sau psihomotorii direct observabile și măsurabile. Operaționalizarea presupune: a) Din punct de vedere teoretic transpunerea unui obiectiv În

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
Învățarea iar, pe de alta - și nu de neglijat - o motivează. Operaționalizarea semnifică transpunerea, respectiv derivarea scopurilor procesului didactic În obiective specifice și a acestora În obiective concrete, prin precizarea unor componente cognitive și/sau psihomotorii direct observabile și măsurabile. Operaționalizarea presupune: a) Din punct de vedere teoretic transpunerea unui obiectiv În termeni de acțiune, acte operații, manifestări direct observabile (ceea ce e similar cu concretizarea obiectivului). b) Din punct de vedere „tehnic” enunțarea obiectivului sub formă de comportamente (observabile și măsurabile

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
unui obiectiv În termeni de acțiune, acte operații, manifestări direct observabile (ceea ce e similar cu concretizarea obiectivului). b) Din punct de vedere „tehnic” enunțarea obiectivului sub formă de comportamente (observabile și măsurabile) cu ajutorul unor „verbe de acțiune”. Este adevărat ca operaționalizarea obiectivelor didactice ridică numeroase dificultăți mai ales În cazul unor obiecte/discipline de Învățământ, teme și lecții mai puțin formalizate, În care se operează mai puțin cu structuri algoritmice. De aceea se consideră că a defini obiectivele operaționale nu Înseamnă

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
a specifica un obiectiv În termeni operaționali implică și cuprinde definirea unei situații, În care cel ce Învață exersează pentru a stăpâni o deprindere sau un comportament sau, și mai bine, În care dă dovada că a atins acel obiectiv. Operaționalizarea oricărui obiectiv didactic trebuie să satisfacă trei criterii: să precizeze modificările cantitative/ calitative ale capacităților celor care Învață, trebuie să precizeze situațiile de Învățare sau condițiile de Învățare care determină modificările educative preconizate (solicitate); trebuie să specifice nivelul realizării (parametrii

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
enunțate În obiectiv). Obiectivul operaționalizat trebuie să cuprindă trei specificații: denumirea comportamentului observabil; enunțarea condițiilor În care se va exersa și se va demonstra atingerea (schimbarea) comportamentului preconizat În prima specificație; criteriul de reușită (ca nivel de performanță acceptabilă). Criteriile operaționalizării sunt: obiectivul operațional se referă totdeauna la activitatea celui care Învață, nu la activitatea cadrului didactic/instructorului; „verbele de acțiune” trebuie alese astfel Încât să desemneze doar acțiuni, acte, operații observabile nu procese psihice interne care nu pot fi observate direct

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
valoarea informației (V), voința de a schimba (S), motivația personală (M). Aplicarea unui asemenea model va permite de a transforma procesul de evaluare Într-un veritabil demers formativ și de a evita glisarea spre o gestiune administrativă atât de uzitată. Operaționalizarea evaluării Învățământului reprezintă o sarcină dificilă de la conceperea și administrarea chestionarului până la prelucrarea și interpretarea informației obținute. E cert, că elaborarea unui chestionar depinde de “serviciile” care urmează a fi evaluate: curs, seminar, lucrare practică etc. În spiritul modelului C

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]