1,840 matches
-
timpului istoric românesc și introducerea unui sistem "dublu mixt" de periodizare a trecutului, menținut până la prăbușirea regimului comunist. Tranziția va fi încheiată doar în ediția din 1991 (Daicoviciu Hadrian et al., 1991), în care clasificarea standard marxistă pe bază de orânduiri este complet eliminată, tot ceea ce rămâne fiind succesiunea epocilor veche-medie-modernă-contemporană. Dincolo de introducerea unui sistem dublu-mixt în periodizarea trecutului, care semnalează schimbarea macazului ideologic înspre comunismul național, alte două evoluții reclamă mențiuni suplimentare. În primul rând, dacă anterior manualele purtau titlul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
spre comunism (1969 - prezent). Structura periodică a trecutului românesc a fost, încă o dată, transpusă pe baza naționaliste, în timp ce istoria românilor a fost, încă o dată, re-injectată cu "duhul național". Ca urmare, schema marxistă de periodizare bazată pe moduri de producție și orânduirile sociale aferente a fost substituită cu o structură periodică centrată pe evidențierea evenimentelor naționale, cum sunt revoluția de eliberare națională din 1821, independența națională obținută în 1878, sau crearea României Mari în 1918. Originea. Privită în durata lungă a secolului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
social la național era, desigur, aceea de legitimare politică a ordinii național-comuniste și a Partidului unic, prin prezentarea unei succesiuni de revoluții social-naționale desăvârșită prin "insurecția națională" din 23 august 1944 orchestrată de PCR prin care s-a ajuns la orânduirea socialistă. Literatura didactică oglindește cu oarecare fidelitate mutațiile hermeneutice survenite în frontul avangardistic al reflecției istoriografice. Manualul de Istoria Patriei din 1966, tributar încă logicii antinaționaliste a patrotismului socialist, reproduce bona fide versiunea pur marxistă a evenimentului prezentă în textul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ieșirea din comunism, atât la nivelul societății per ansamblu, cât și la cel al reconceptualizării istoriografice, nu avea să fie rapidă. În anii imediat postrevoluționari, imaginea trecutului românesc a suferit modificări minimale. În pofida faptului că periodizarea marxist-leninistă, pe bază de orânduiri sociale, este eliminată complet, manualul lui H. Daicoviciu et al. (1991) este o simplă reeditare a textului din 1987, cu cosmetizările de rigoare. Deși manualul este intitulat "Istoria românilor antică și medievală", autorii oferă "periodizarea istoriei antice și medii a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
istoria patriei. Dincolo de distanțările de vechea conceptualizare a trecutului, manualul lui Daicoviciu et al. (1991) rămâne, în esență, același manual din 1987, cu diferența că nu mai menționează o serie de expresii ritualice, adevărate clișee ale discursului comunist: "comuna primitivă", "orânduire socială" etc. De exemplu, ceea ce în ediția 1987 este formulat "Epoca străveche: trăsăturile generale ale orânduirii comunei primitive" (1987, p. 12), în ediția din 1991 devine "Epoca străveche: trăsăturile generale ale epocii străvechi" (1991, p. 8). Diferența de cele patru
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în esență, același manual din 1987, cu diferența că nu mai menționează o serie de expresii ritualice, adevărate clișee ale discursului comunist: "comuna primitivă", "orânduire socială" etc. De exemplu, ceea ce în ediția 1987 este formulat "Epoca străveche: trăsăturile generale ale orânduirii comunei primitive" (1987, p. 12), în ediția din 1991 devine "Epoca străveche: trăsăturile generale ale epocii străvechi" (1991, p. 8). Diferența de cele patru pagini (p. 12 vs. p. 8) rezultă dintr-o serie de epurări: eliminarea potretului lui Nicolae
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
propuneau patru teme comune și trei teme specifice doar unor institute. "Tematica comună, care a fost aleasă de Comitetele de partid din institute, dintr-o tematică trimisă de CC al PCR, este centrată pe aprofundarea problemelor cardinale ale edificării noii orânduiri, puse de Congresul al X-lea, pe înțelegerea creatoare a rolului științei și tehnicii în lumea contemporană, în societatea socialistă, pe explicarea multilaterală a sarcinilor ce revin domeniilor de știință în înaintarea țării noastre pe calea progresului. Teme care răspund
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
poate urma cursurile Liceului nr. 3, iar dacă sunt sănătoși să fie trimiși la muncă - stai că sunt sănătoși și trebuie trimiși la muncă. Tovarășul Floareș, vă rog să scrieți un articol la ziarul local despre noua burghezie, mentalitate străină orânduirii noastre. Să fie discutați și medicii care dau asemenea certificate"7. D.T.: Da, am avut cazuri de intervenții. Erau mai ales la Conservator, la UMF, la Universitate.Era varianta aia cu certificat medical. O mare problemă a fost ani de
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
particularitățile naționale ale fiecărui popor, ale fiecărei țări în dezvoltarea de sine stătătoare a tinerelor state, în consolidarea bazelor economice ale independenței și, pe aceste baze, să se acționeze pentru relații pe multiple planuri cu toate statele lumii, independent de orânduirea lor socială, în conformitate cu principii de vocație universală. Mi-am propus să prezint în acest volum pe scurt istoria unor popoare care au constituit interes deosebit pentru România, pentru diplomați și cei ce urmăresc viața lumii; preocuparea s-a concretizat, pe parcursul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
ofertele lor generoase. Detronatul sta pleoștit rău și, chiar dacă nu înțelege, o aude pe mama: Costicuță, îl face mama răcituri. Pe ăsta mare îl țin de sămînță. Abia atunci îmi dau seama că am influențat decisiv destine. Am intervenit în orînduirea lăsată de Dumnezeu. Cocoșul acesta, plin de sînge, s-a impus prin folosirea de arme egale cu ale celorlalți. Era totuși un cocoș jos pălăria. Lupta cinstit cu egalii săi, după reguli cocoșești. Cocoșul de la doamna Cazacu era un produs
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cât, măcar aproape de ceea ce a fost pe timpul lui tataia. Eu nu cred că am puterea să recuperez pierderile pricinuite în perioada prin care am trecut, cu atât mai mult cu cât avem de dat atâtea datorii de război, că actuala orânduire se ia după suprafața de pământ ce o ai trecută la registrul agricol. Nu ține cont de mijloacele de muncă, pentru gospodării individuale. De fapt ar fi mai complicat. Acest lucru îl fac numai pentru țăranii înstăriți și boierii care
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
până intră în dansul său pe vârful copacilor, apoi tot mai sus pe bolta cerească. Aproape de bifurcația drumului ce ducea către Schitul Mălinești, Săndel află că persoana care o însoțea pe măicuță, era o profesoară de franceză dezamăgită de noua orânduire ce căpăta tot mai multă credibilitate în rândul unor consăteni. - Nu am crezut și nu cred în cei ce vor să facă, oamenii noii orânduiri, se destăinui ea, motivând într-un fel hotărârea ei de-a merge la mănăstire. Mă
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
că persoana care o însoțea pe măicuță, era o profesoară de franceză dezamăgită de noua orânduire ce căpăta tot mai multă credibilitate în rândul unor consăteni. - Nu am crezut și nu cred în cei ce vor să facă, oamenii noii orânduiri, se destăinui ea, motivând într-un fel hotărârea ei de-a merge la mănăstire. Mă voi ruga lui Dumnezeu, lui Maica-Domnului să-mi lumineze calea pe care trebuie să o urmez. - Nu știu ce să zic, deocamdată eu sunt elev, la o
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de foame, dacă nu găsești - tu Însuți - ceva de lucru. Dar să mă Întorc unde m’ai Întrerupt. Cu toții robi, Începe era revoluțiilor. În doar două milenii, după un sclavagism de alte patru, ca’n Mesopotamia, se succed alte trei orânduiri: feudalismul, capitalismul și chiar, dacă-mi bat joc și de democrația voastră, socialismul. Aș vrea să cred că Însuși dumnezeul vostru vrea să elimine limitele. Deși nu sunt chiar sigur, motiv pentru care mă refugiez, Întru meditație, pe streașină... De unde
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
totuși s-o fi strâns ceva, acel «ceva» a fost indubitabil devalorizat până la anulare de vremuri, de evenimente și fenomene care s-au precipitat: inflație fără precedent în țara noastră, război pustiitor, foamete, dar mai ales schimbarea stăpânirii, apariția acelei orânduiri de sorginte asiatică ce numai grija ridicării nivelului intelectual al acestui popor și punerea în valoare a resurselor umane nu a avut în vedere, ca să nu mai aducem vorba și de altele. Așezămîntul «Badea Cârțan». Rămas definitiv în fază de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
rândul lui. De-un cancer provocat. Așa se scrie istoria! * C hiar să vezi și să nu crezi! Citesc sumedenie de amintiri, jurnale intime, interviuri: n-ar lipsi din vreunul barem sugestia, dacă nu chiar declarația explicită că, în răposata orânduire, "intimatul" a avut amare suferințe personale, dar și luări de poziție anti-sistem. Mai ales literații cad adesea în penibil, autozugrăvindu-se ca luptători de la pazușopt, uitând (sau neștiind) că una dintre cele patru vinovății descrise de Jaspers este culpa politică: "fiecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
laborator. Și cum facerea lumii în șapte zile nu-i cazul să fie verificată în eprubetă (crede și nu cerceta!), rămâne singura teorie de însușit și susținut. De ce singura? Aici e aici. Trăim, totuși, într-un veac și-ntr-o orânduire în care libertatea de gândire se numără printre principalele drepturi ale omului. Cine vrea să creadă că se trage din maimuță, treaba lui. Cine-i convins că lumea-i creație divină, e la fel de îndreptățit la opinie. Darwin s-a născut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ocupat cu afaceri veroase contrabandă cu blănuri". Evident dușmănoasă este atitudinea aceluiași Iordan, care, în revista "Cum vorbim" a publicat, imediat după lucrarea tovarășului Stalin, articolul cu titlul "Obraznic" (o lingvistă discuta originea termenului). Cu siguranță că o astfel de orânduire în paginație nu putea fi decât o aluzie, la rândul ei obraznică! Iar Graur se arată și mai parșiv: "în proiectul de ortografie al lui Graur se dau următoarele exemple de prescurtări: P.C.R., U.T.M. și I.C.A.S. (care se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
semnat Decretul de înființare a Filarmonicii ieșene (în plin război!). Cu un an înainte (aug. 1942) aprobase construirea hidrocentralei de la Bicaz, ceea ce mă tem că mai nimeni nu știe, construcția fiind total trecută, și moral, și fizic, în contul noii orânduiri. Cum ar fi fost oare privită pledoaria Paulei Iacob în procesul "Prințișorului"? Cam așa: dacă i-a apărat pe comuniști, "avocații publici să fie destituiți din toată țara". Nu erau suportate nici cumulurile, atât de la modă azi, indiferent cine le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
contemporane, aderând la Charta Atlanticului, la 24 septembrie 1941, nu promisese în modul cel mai demagogic posibil că "Uniunea Sovietică apără dreptul fiecărui popor la independență statală, la inviolabilitatea teritorială a țării sale, dreptul de a instaura o astfel de orânduire socială și de-a alege o astfel de formă de cârmuire, pe care le consideră potrivite și necesare, în scopul înfloririi economice și culturale a țării sale?"... Și-n timp ce acum, la 1 august 1974, privesc santinelele sovietice de pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
muri... Ne vom întoarce într-o zi, vor fi apusuri aurii, cum au mai fost când am plecat !” „.. Să nu ne răzbunați..!”, erau ultimele lor cuvinte. Cei mai mulți dintre ei și-au găsit sfârșitul, după ani de temniță grea. Statornicirea noii orânduiri își întindea covorul de sânge peste care triumfătorii călcau cu rânjet de fiară flămândă. „ - S-a stins becul nr...!”, striga gardianul securist în dreptul unei celule... „... Și becul nr... s-a stins..!”, se auzi altul în fața altei celule.. ș. a. „ - Oare-i
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
început inventarierea întreprinderilor industriale și comerciale... Pregătirea pentru marile naționalizări se făcuse. Comuniștii mărșăluiau, în ritmul noului Imn de Stat, „ Zdrobite cătușe în urmă rămân..”, călcând în picioare tot... absolut tot, fără șovăire. În planurile lor de distrugere, statornicirea noii orânduiri își întindea covorul de sânge peste care triumfători... călcau cu rânjet de fiară flămândă... Capitolul X NIMIC NU SE ÎNTÂMPLĂ FĂRĂ VOIA DOMNULUI... Vremurile se înverșunau din ce în ce..și, pentru un om lucid, realitatea era cu totul alta
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Republică Socialistă România aparține poporului, liber și stăpîn pe soarta să. Puterea poporului se întemeiază pe alianță muncitoreasca-taraneasca. În strînsă unire, clasa muncitoare - clasa conducătoare în societate -, țărănimea, intelectualitatea, celelalte categorii de oameni ai muncii, fără deosebire de naționalitate, construiesc orînduirea socialistă, creînd condițiile trecerii la comunism. Articolul 3 În Republică Socialistă România forță politică conducătoare a întregii societăți este Partidul Comunist Român. Articolul 4 Deținător suveran al puterii, poporul o exercita prin Marea Adunare Națională și prin consiliile populare, organe
CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA *** Republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120988_a_122317]
-
asemenea, proprietatea meșteșugarilor asupra atelierelor proprii. Articolul 12 Terenurile și construcțiile pot fi expropriate numai pentru lucrări de interes obștesc și cu plata unei juste despăgubiri. Articolul 13 În Republică Socialistă România, întreaga activitate de stat are drept scop dezvoltarea orînduirii și înflorirea națiunii socialiste, creșterea continuă a bunăstării materiale și culturale a poporului, asigurarea libertății și demnității omului, afirmarea multilaterala a personalității umane. Pentru aceasta, statul socialist român: Organizează, planifică și conduce economia națională; Apară proprietatea socialistă; Garantează exercitarea deplină
CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA *** Republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120988_a_122317]
-
apărarea țării și organizează forțele sale armate; Organizează relațiile cu celelalte state. Articolul 14 Republică Socialistă România întreține și dezvolta relații de prietenie și colaborare cu țările socialiste în spiritul internaționalismului socialist, promovează relații de colaborare cu țările avînd altă orînduire social-politică, activează în organizații internaționale în scopul asigurării păcii și înțelegerii între popoare. Relațiile externe ale Republicii Socialiste România se bazează pe principiile respectării suveranității și independenței naționale, egalității în drepturi și avantajului reciproc, neamestecului în treburile interne. Articolul 15
CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA *** Republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120988_a_122317]