1,225 matches
-
ușor patetică - lucru de înțeles, dacă vom lua în calcul faptul că prințesa și-a redactat memoriile departe de țară, tocmai la Paris - ar fi fost mult mai apropiată de adevăr dacă ar fi descris și „melancolia” cu care locuitorii, orășeni sau nu, porneau la drum după o ploaie sau în timpul unor rafale de vânt. În perioada Modernă, dezvoltarea rețelei stradale a Bacăului surprinde în mod fidel procesul extinderii teritoriale a orașului. Ca peste tot, și în Bacău apariția de noi
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Radu, a reușit să-i convingă pe băcăuani să achite o taxă lunară de salubritate în schimbul serviciilor de curățenie în curțile particulare. Până la intrarea în vigoare a acestui regulament, după cum precizează același Costache Radu, Bacăul „în privința curățeniei și a sănătății orășenilor, era lăsat în voia lui Dumnezeu. Cea mai mare parte a orașului era o statornică murdărie. Ogrăzile caselor nu erau curățate niciodată, gunoiul se punea pături peste pături și acolo putrezea, (...) mulți având dughenițele lor la uliță, gunoiul ce-l
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
agricol (95,57%) și al instituțiilor publice (85,04%). Mai mult decât atât, gradul de „absorbție” pe care cele dou) domenii l-au exercitat asupra populației românești din mediul citadin moldovenesc era de aproximativ 50% din total: din 419.081 orășeni români, 29% se ocupau cu munca câmpului și 18% erau încartiruiți în zona instituțiilor publice. Spre deosebire de aceștia, 53% din totalul populației urbane evreiești activa în comerț și industria textilă. III. B. Fabrica de celuloză și hârtie Letea Am hotărât să
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
folosința târgoveților români și unguri din orașul Bacău, cu oprirea de a se face case”. Potrivit articolului 11 din hrisov, Eforia (Primăria) nu putea să vândă loturi din țarină și nici să le dea o altă destinație, „în afara consimțământului obștei orășenilor”. În intervalul 1823-1840, datorită modului defectuos de interpretare și aplicare a prevederilor hrisoavelor domnești, locuitorii Bacăului au hotărât înființarea unei „instituții” care își propunea să elimine orice nemulțumire de acest fel. Astfel, conform jurnalului din 22 mai 1840, „Boierii, Neguțitorii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
orașului. Aceștia au acuzat faptul că dezvoltarea industrială a Bacăului nu a reușit să creeze locurile de muncă promise și îndelung așteptate. Pentru exemplificare, odată cu apariția fabricii de cherestea „V. Țenov & Co.” (1881), primarul de atunci al Bacăului a promis orășenilor că „(...) nu se vor primi străini la muncă, cei cu carul vor avea de lucru pentru cărat la fabrică, cei cu palmele vor lucra în fabrică, copiii vor învăța meșteșugul de a deveni mașiniști, iar după 40 de ani (perioada
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
loc de suhat pe moșia Mărgineni, dar acum și aceasta a fost dată unor evrei, care l au prefăcut în grădini bulgărești; alt suhat nu mai avem; nu credem că e un alt oraș mai strâmtorat decât al nostru”. Cererile orășenilor au găsit ecou favorabil numai la Ministerul de Război, care, pe 12 aprilie 1907, a hotărât că „aprobă arendarea câmpului de exerciții militare târgoveților din Bacău, pe un an, cu începere de la 23 aprilie curent, cu o arendă de 904
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a cunoscut primele semne ale deprecierii. Creșterea prețurilor la produsele de bază, inflația galopantă, lipsa alimentelor, fenomenul de speculă, închiderea anumitor unități productive etc. au fost doar câteva din elementele ce au afectat profund traiul de zi cu zi al orășenilor. Din dorința de a preîntâmpina izbucnirea unor mișcări de revoltă, guvernul de la București și-a consolidat centralismul, trasând consiliilor comunale, prin intermediul directivelor ministeriale, direcții precise de evoluție. Pentru a veni în sprijinul populației sărace, primăriile au fost nevoite să înființeze
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a afectat mult standardele de viață ale băcăuanilor - sintetizate de presa locală în formula „post negru nelimitat” -, măsura a fost primită cu maturitate și înțelegere, în spiritul sacrificiului pentru interesele naționale. Primul produs ce a început să lipsească de pe masa orășenilor a fost carnea. În acord cu recomandările Ministerului de Interne, pe 1 august 1916, Primăria a emis o ordonanță prin care se stabilea că „începând cu 2 septembrie carnea de vită, porc, oaie, pasăre, vânat și mezelurile nu se mai
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a fi „învingător”, a fost, aproape, o obligație. Într-un mod cât se poate de fericit, această dorință va găsi în domeniul sportiv nu doar o oportunitate de împlinire, ci și un loc de convergență cu nevoia de spectacol a orășenilor. Cu nevoia lor de a-i aclama pe „campioni”, de a simți, prin alții, euforia victoriei. Similar modelelor din întreaga lume occidentală, „cultul” pentru exercițiile fizice a pătruns în mediul citadin al vechiului Regat prin intermediul societăților sportive ale elevilor sau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
joc de popice)”. Doi ani mai târziu, în cadrul ștrandului a fost dat în folosință și un restaurant, ce avea „orchestră de jazz și dancing”. Inițiativa modernizării ștrandului a fost cu atât mai salutară, cu cât cea mai mare parte a orășenilor era „condamnată de a fi închisă toată săptămâna între zidurile prăvăliilor sau ale băncilor, de a-și petrece zilele întregi în birourile nesănătoase la fabricele și atelierele lipsite de aer și lumină solară”. Prin intermediul ordonanțelor emise de primărie, cât și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
era negat de realitățile sociale, în care tradițiile, sub asaltul necontenit al tendințelor modei, au căpătat forme caricaturale de manifestare și, nu în ultimul rând, un loc în care, în pofida cadrului ce invită la coeziune, la solidarizare, în pofida tumultului străzii, orășeanul s-a simțit, mai curând, singur, întro masă de anonimi. După cum am arătat, exceptând universul domestic, viața cotidiană a băcăuanilor s-a derulat sub forma unui veritabil spectacol, în care locuitorii orașului au fost atât protagoniști cât și spectatori. Strada
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sale metastatice propagate la nivelul întregii societăți - autoritarism central și local, corupție, nepotism, slugărnicie, carierism, individualism ș.a. Lectura comparativă a datelor statistice ne-a oferit, prin urmare, premisele portretistice ale băcăuanului etnic român - un citadin hibrid, amestec între țăran și orășeanul de primă generație, fără mari ambiții profesionale, preferând, printre altele, mai mult confortul venitului asigurat de stat, decât bogăția ipotetică a unor afaceri riscante. Chiar și acolo unde au existat modele parentale de urmat, etnicul român a sfârșit prin a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
era negat de realitățile sociale, în care tradițiile, sub asaltul necontenit al tendințelor modei, au căpătat forme caricaturale de manifestare și, nu în ultimul rând, un loc în care, în pofida cadrului ce invită la coeziune, la solidarizare, în pofida tumultului străzii, orășeanul s-a simțit, mai curând, singur, întro masă de anonimi. Toate aceste elemente ne indică o întreagă simptomatologie a oricărui oraș lipsit de identitate, a unei comunități „fără chip”, risipită și văduvită de orizontul coagulării. O lume de plumb. În
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în proza lui Eminescu -, proporția grecilor față cu autohtonii cred că e justă, și această proporție o cunoaște oricine. Dealtmintrelea, în partidul celălalt, pe care îl reprezintă Eminescu, erau de asemenea mulți greci, lucru foarte natural, deoarece și boierimea și orășenii - elementul politic al celor două partide - s-au amestecat, mai ales în veacul al XVIII-lea, cu elemente grecești. riot1 . Laudă pe boierii vechi (mulți fanarioți ori fanariotizați etc.), laudă pe cei ce ajungeau la rândul boierilor - "prin muncă"! (mulți
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
popor înseamnă mai ales sentimentele, ideile, concepțiile sale, și nu-l poate exprima decât poezia de sentiment și de concepție, în contra căreia se ridică teoreticienii poeziei "noi"1 . În al doilea rând, poezia "nouă" - care procede, toată, de la Baudelaire, poetul orășean al lucrurilor exclusiv și caracteristic orășenești - este o poezie orășenească. Iar viața orășenească este mai internațională decât restul vieții unui popor. AndréGide explică slăbiciunea simbolismului prin faptul că, în dosul concepției lor estetice, simboliștii n-au avut o concepție etică
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
38,0 �� Bisericani 38,7 Morăreni 21,2 Bulgăreni 34,5 Păltiniș 12,8 Satu Mic 12,8 Păuleni 12,3 Mărtiniș Mărtiniș 12,0 Chinușu 15,0 Ghipeș 1,8 Aldea 0,1 Rareș 0,1 Sânpaul 0,1 Orășeni 0,1 Dealu Dealu 18,5 Sâncrai 24,7 Tămașu 50,2 Ulcani 53,0 Fâncel 39,3 Tibod 29,9 Valea Rotundă 22,6 Leliceni Misentea 5,0 Fitod 4,2 Hosasău 4,2 Mugeni Mugeni 4,4 Aluniș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
e greu de conceput că o civilizație implică o alterare atât de extinsă a sănătății și, mai corect, ni se pare a corela bolile psihice cu o "necivilizație"), morbiditatea psihică a crescut în special în compartimentul nevrozelor. Astăzi, al cincilea orășean reacționează printro nevroză, o dată în viață (statistica OMS). Vom vedea, în paginile care urmează, că nevrozele și stările reactive nevrotice au fost, odinioară, mai puțin frecvente. Este necesar să corelăm denumirile acestor boli cu denumirile contemporane, fapt important în aprecierile
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
polonez și armean. Printre rânduri, bănuim că exista pe atunci un efectiv de bolnavi, câțiva desigur, de elită sau, în orice caz, mai înstăriți. Peste câțiva ani, plata diferențiată a devenit curentă, unii fiind asistați de stat, alții, mai ales orășenii (și străinii pomeniți mai sus), întreținuți de familie. Existau și unii pacienți protejați de Mănăstirea Neamțului, aceștia dintre marii invalidați, neidentificați și plasați, probabil, de mănăstire la ospiciu. În perioada de care ne ocupăm, a apărut și Nosographul ospitalului de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
probabil că populația română din Basarabia de asemenea nu s-a micșorat, a crescut. S-a remarcat în sfârșit de către toți cei care au călătorit prin Basarabia că limba română e vorbită acolo în general de către toți locuitorii, săteni și orășeni, ceea ce în mod sigur n-ar fi cazul dacă majoritatea populației ar fi format-o acolo elementele străine, emigrate de curând. Aceste simple constatări sunt suficiente pentru a indica chiar de acum soluția problemei; în consecință este imposibil să se
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
din România (foișorul, cerdacul) sau foișoarele sârbești (doxat), constatăm că este vorba Întotdeauna despre balcoane deschise. Le regăsim printre slavii creștini sau printre greci, le-am studiat până În sudul Peloponezului. La casele musulmane, fie că este vorba despre săteni, despre orășeni, despre simpli țărani sau despre bei, balcoanele sunt Închise, observație adevărată și pentru balcoanele tchardak din grădina imperială din Istambul. Excepție fac, uneori, clădirile la care balconul se află În interiorul unei curți cu un gard ce izolează bine de exterior
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de iluzia obiectivantă a existenței. Retragerea în pădure și itineranța erau înțelese de toți membrii societății ca o imagine a transcenderii, ca trepte ale unui destin uman complet. Pustnicii creștini ai Egiptului își aveau primele locuri de retragere aproape de așezările orășenilor și țăranilor ; în ochii acestora, asceții erau, potrivit expresiei lui Peter Brown, eroii spațiului din Afară. în lumea greacă, filozoful e cineva care se rupe metodic de viziunea comună asupra lucrurilor, încercînd să trezească în sine și în ceilalți o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Papazoglu, în volumul său Istoria fondărei orașului București, ne oferă câteva indicii: „Zemurile primitive (ciorbele) erau: păpara (pâine prăjită, brânză frământată, zeamă de carne), iar săracii obișnuiau, în loc de zeamă, terci și urzici cu mămăligă, ciorbă de borș cu ștevie roșie. Orășenii mâncau ciorbele de trahana, tăiței, fidea, orez, griș, linte cu căpățâni de usturoi, fasole, perișoare, muchii de burtă și ciorbă de căpățână de miel, cu borș sau cu oțet bătut cu ouă. Peștele era obștesc, mai cu seamă că se
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
George Călinescu afirmă răspicat inadecvarea rețetelor compilate de Kogălniceanu și Negruzzi la nivelul de trai al populației: „Cine examinează atent cele 200 de rețete își dă seama îndată că ele nu pot fi înfăptuite în casa țăranului și nici măcar a orășeanului modest.“ Am omis să precizăm că printre ingredientele folosite de cei doi „revoluționari“ apare și „triufa“! Pe de altă parte, bucătăria noastră aristocratică a suferit prea multe influențe, nici una dintre ele neavând suficient timp la dispoziție pentru a se româniza
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
sau convertire, dar o făceau cu zgîrcenie totuși, fiindcă cei convertiți urmau să fie scutiți de impozit. În general, otomanii autohtoni s-au instalat în zonele urbane și nu de puține ori au izbucnit conflicte, uneori mocnite, alteori deschi-se, între orășeni, în majoritate musulmani, și locuitorii zonelor rurale rămase creștine (conflict a cărui expresie se observă astăzi din nou în Bosnia). În același timp, s-au implementat însă nuclee de țărănime musulmană în Bosnia, în Tracia, în Bulgaria și în Kosovo
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
organizează ca un corp politic. Deși mai puțin pronunțată, aceeași anticipare se regăsește în unele circumstanțe ale războiului țăranilor germani din 1528 împotriva creșterii autorității prin-ților. La începutul secolului al XVI-lea aceasta se manifestă și în "Carnavalul romanilor" unde orășeni și țărani se soli-darizează120, sau în revolta Comunităților Castiliei și a Germanilor din Valencia. Chiar și în Portugalia, mișcarea din 1640 împotriva dominației spaniole (1580-1640) nu are doar caracterul ce i se atribuie cel mai adesea, de mișcare mesianică. Desigur
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]