7,285 matches
-
o să ne încălzim una pe alta. Cea de lângă ea nu se mișca și nu zicea nimic. Nici răsuflarea nu i se auzea. - Dar tare tăcută ești draga mea... Se vede cât suferi de mult sau poate săraca de tine ești oarbă și surdă sau poate chiar mută... Of, câtă amărăciune... Și eu o duc rău de tot... Of, și tovarășul nu mai vine. Ori i s-a întâmplat vreo nenorocire, ori ne-a părăsit din nou. Oricum alături de mormântul său mi-
LINIŞTE SUFLETEASCĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360241_a_361570]
-
primit-o, asta e (ghinion, sic!), trebuia să știi că urmează să primești ceva și să vii să te interesezi. Cât de indolent ești? Aplică și tu principiul „nu sunați la ușă, mai ies eu din când în când”. Supunerea oarbă la reguli aberante este o altă caracteristică comună tuturor acestor organizații. Asemeni părintelui care, rămas fără argumente raționale, îți spune să faci ceva pentru că așa a zis el. Un exemplu de la Registrul Comerțului: când vrei să deschizi o firmă, trebuie
„Iar dosar cu șină?!” După ce am mers 3 săptămâni zi de zi prin deșertul ANAF, am descoperit poziția contribuabilului în relație cu statul () [Corola-blog/BlogPost/338170_a_339499]
-
secunde. Încercam să compensez umoristic ceea ce nu puteam livra în registru coregrafic. Eram un panglicar atras în secret de aura de dansator pe care mi-aș fi dorit-o în arsenalul de seducție. Când am văzut scena cu Al Pacino orb care dansează tango am sărit ca ars din fotoliu și mi-a căzut mandibula ca un chepeng. Așa vroiam și eu! Au urmat sute de ore petrecute în săli de dans și în cluburi de profil, unde mi-am dat
De ce bărbații români se tem să danseze () [Corola-blog/BlogPost/338207_a_339536]
-
abject, fără să fi bănuit vreodată că putem săvârși ceva abject rămânând curați, dacă, bineînțeles, curați suntem și, dimpotrivă, putem fi puri în faptele noastre și murdari în noi înșine. Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) Destinul orb nu e atotputernic, hotărârile lui pot fi smulse, fulgerul intuiției noastre îl poate abate din mersul lui implacabil. Și, odată înfrânt, el cedează mereu, netezindu-ți drumul, nu fără a-ți lăsa în constiință de fiecare dată o spaimă, semn
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]
-
de trufia gândirii, ies la iveală și îți orientează ființa spre descoperirea adevărului, chiar dacă nu-l dorești. Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni, volumul 3 (1980) Da, voi întemeia o noua religie, care să țină seama de forțele oarbe care pun nu o dată stăpânire pe om, și care să propună altceva decât umilința înrobitoare, inacceptabilă pentru mândria firească a unui animal atât de liber și de viclean cum este omul. Marin Preda în Marele singuratic În noi însine, dar
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]
-
liniștirea pe întreaga planetă? La acea dată de 11 septembrie 2011 mă aflam în Statele Unite. Despre ceea ce am simțit am scris într-unul din jurnale. Evenimentul mi-a inspirat și poemul „Marțea neagră” publicat tot atunci: O pasăre de foc, oarbă,/ spintecă văzduhul și Turnul cu o sută etaje./ Este ora opt și patruzeci și cinci de minute./ Flacăra roșie devine cianotică,/ ciuperca neagră se umflă;/ unii văd chipul Satanei, imaginea se repetă.../ Mii de hârtii, dar și trupuri,/ ca niște
ONOARE ŞI RĂZBUNARE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344239_a_345568]
-
mut. A interpretat numeroase roluri (preponderent negative) - în filme ca „Nașterea unei națiuni“ (1915), „Intoleranță“ (1916), „Prieteni și iubiți“ (1931), „Marea iluzie“ (1937), „Sunset Boulevard“ (1950) ș.a. - și a semnat regia unor filme foarte personale, considerate printre capodoperele genului: „Soți orbi“ (1919), „Lăcomie“ (1924 - care a fost redus de studio de la 8 ore la mai puțin de două ore), „Marșul de nuntă“ (1927). A decedat în 1957. calendar multiconfesional BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ 18 septembrie - Duminica după Înălțarea Sfintei Cruci (Luarea Crucii
Agenda2005-38-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284220_a_285549]
-
la Editura Eurobit din Timișoara. În prefața cărții, autoarea se confesează: „Scriu despre momente pe care le-am trăit și care mi-au prilejuit multe suferințe. Vreau să contribui, cu tot ce am scris și am gândit, la eradicarea forței oarbe și a samavolniciei din această lume. Mă gândesc acum la milioanele de oameni care au fost și sunt terorizați, umiliți și înfometați fără a avea vreo vină. Cele îndurate de oameni în lagărele morții, de orice natură ar fi ele
Agenda2005-25-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283844_a_285173]
-
printre ei și doi cetățeni străini, cetățeni unguri, cari găsindu-se la niște rudenii din Arad, au plecat și ei spre Maglavit. Cineva în mulțime povestește un caz interesant. În comuna Murani din județul Timiș, fata locuitorului Constantin Miuțăl era oarbă de multă vreme. Tatăl ei o dusese la Maglavit, o udase cu apă sfântă și fata și-a căpătat vederile. Ia mai rămas pe ochi, parcă o sită, că la distanțe mari nu vede încă. Nenorocitul părinte pleacă zilele acestea
Agenda2005-25-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283842_a_285171]
-
de actualitate. Depinde de țară, de popor și tradiție. Fie că suveranul domnește sau a domnit în timp, el rămâne un personaj emblematic, de-a pururi un capitol în istorie. Cronicarii rețin momente și fapte, ce nici timpul, nici vrerea oarbă nu le pot șterge. Un concitadin rememorează. „Nimic nu e mai de preț decât patria, atunci când ești departe, printre oameni străini, despărțit de ai tăi, chiar când locuiești acolo într-o casă plină de lucruri desfătătoare”, rostea înțeleptul Homer, cugetând
Agenda2005-27-05-senzational 3 () [Corola-journal/Journalistic/283902_a_285231]
-
să apară omul drept, acela care „recunoaște de bunăvoie și admite granița pur morală dintre dreptate și nedreptate”. Acesta „nu ajunge (...) niciodată să nege voința manifestată în alt individ”. Pe deasupra, mai există și omul bun, „care înfrânează în el avântul orb al voinței”. Deci... De reținut, și de asumat când e cazul (e cazul!), distincția dintre omul bun, care face binele, și omul blajin, lipsit de energia necesară ca să facă rău. Sfântul își mortifică voința și așteaptă izbăvirea. Întrebarea decurge din
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2835_a_4160]
-
cu frescele ce i-au adus faima. Ca stil, este o sinteză între elementele bizantine și gotice. Bizantine prin arcurile semicirculare și pictură, gotice prin contraforturi, prin ferestrele alungite și șirul de ocnițe mici, de sub cornișe, un joc de arcade oarbe care conferă varietate ritmică pereților, sistem constructiv repetat și la turla impunătoare ce domină împrejurimile. Întreaga biserică este acoperită cu fresce. Cea mai sugestivă și mai dramatică dintre acestea este „Judecata de Apoi“, o tratare generoasă, impunătoare. Scena reprezintă momentul
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
lor, Știind că cei ce te numeau "Slăvite Împărate " La patru zile,au strigat,cu toții,să fii dat la moarte, " Uitând,că Ai venit,pentru salvarea tuturor! Cum au uitat că înviat-ai ,morții din morminte, Leproși,demonizați,ologi și orbi,ai vindecat Le-ai propovăduit Dumnezeieștile Cuvinte Și drept răsplată,ei Te-au răstignit Hristoase Sfinte Dând morții,pe Cel ce era singur,fără de păcat! Iar cei ce astăzi,Te slăvesc cu osanale "Rege al Iudeilor ",cu toții,Te numesc Vor
ÎN IERUSALIM,SPRE GOLGOTA! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384843_a_386172]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > DEFINIȚIA POEMULUI Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1926 din 09 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Fiecare poezie are glasul ei, O tonalitate joasă sau înaltă, În care sufletul meu se scaldă, Se-aruncă-n gol, ca pasărea oarbă. Eu simt durerea sufletelor ce scriu, Simt chinul lor în fărâma de clipită, Rugina frunzei într-un zbor pustiu, Ultima zbatere duioasă de aripă... Poemele sunt hărți de inimi desfășurate, Răspunsul vieții. Și dincolo de moarte. ( Pictură: Odilon Redon- "Flowers in
DEFINIŢIA POEMULUI de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384852_a_386181]
-
ȚARĂ, de Nicolaie Dincă , publicat în Ediția nr. 2236 din 13 februarie 2017. SĂRMANĂ ȚARĂ de Nicolaie DINCĂ La Răsărit bat lupi flămânzi Iar la Apus tâlhari bolânzi, Îți dau târcoale vulpi și corbi, În piețe-ți strigă surzi și orbi, Bătrâni și tineri exaltați De forțe-oculte agitați, Amestecați cu trădători Cu inamicii plătitori; Se-amestecă români curați Și bine-intenționați Cu prădători și complotiști, Cu zbiri străini, cu antihriști, Cu promotorii de minciuni, Cu ctitori de imixtiuni Și cu mulțimi manipulate
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
povești; Iar ești scuipată și hulită De toți dușmanii de elită; Oculta antiromânească ... Citește mai mult SĂRMANĂ ȚARĂde Nicolaie DINCĂLa Răsărit bat lupi flămânziIar la Apus tâlhari bolânzi,Îți dau târcoale vulpi și corbi,În piețe-ți strigă surzi și orbi,Bătrâni și tineri exaltațiDe forțe-oculte agitați,Amestecați cu trădătoriCu inamicii plătitori;Se-amestecă români curațiși bine-intenționațiCu prădători și complotiști,Cu zbiri străini, cu antihriști,Cu promotorii de minciuni,Cu ctitori de imixtiuniși cu mulțimi manipulateDe javrele interesateși fiecare-n felul
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
din 26 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Marți, 26 Aprilie 2016 Din Săptămâna Patimilor Cum poți lovi un Fiu de Dumnezeu Și El ca mielul blând să nu-ți răspundă? M-am întrebat și mă întreb mereu, Cu o durere oarbă și profundă! O, Veac al meu, hapsân și-ntunecat! Cum poți să-L judeci fără nicio vină, Cum poți să-L judeci fără avocat Pe cel statornicit întru Lumină? Ce vorbe de ocară vrei să-i spui Acum, aici, în
CUM POȚI LOVI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384980_a_386309]
-
sângeră-n cuvinte și mă doare! Degeaba îl condami la moarte mută, Vineri degeaba-L pironești pe cruce, Dumninică la ceruri El se mută Și de acolo Dragoste ne-aduce... M-am întrebat și mă întreb mereu, Cu o durere oarbă și profundă, Cum poți lovi un Fiu de Dumnezeu Și El ca mielul blând să nu-ți răspundă? Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Cum poți lovi... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1943, Anul VI, 26 aprilie 2016
CUM POȚI LOVI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384980_a_386309]
-
supăra pe Dumnezeu că m-a ținut până aproape la nouăzeci de ani. Însă bătrânii au o supapă foarte înțeleaptă: au dreptul la nerușinare. O nerușinare nelimitată. Când mă gândesc la suferințele bătrâneții, îmi dau seama că în natura asta oarbă cel mai mare geniu este geniul morții. Faptul că murim, de cele mai multe ori la timp, este un semn al dragostei lui Dumnezeu pentru noi. 10. Eu sunt iudeocentric în cultura Europei, căci dacă scoți Biblia din Europa, atunci Shakespeare devine
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
o să mă întrebi de ce-am venit... Tu ai fost în viața mea scânteia Începutului către zenit. Rătăcit...Din lumi transcedentale Istovit de pătimi.... Efemer.... Mă întorc din sfere planetare, Jinduid o lacrima de cer. Nu-ntreba de ce privirea-mi oarbă Ocolește ochi dumnezeiesc, Deseori am fost atât de singur... Deseori lipsit de lut ceresc. Însă n-am uitat...Tu?.. Ești cu mine Și te-am pomenit când mi-a fost greu, Pește punți și praguri de suspine A mea pavăza
POMENIREA MORTILOR) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385007_a_386336]
-
risipește... Nu aude și nu vrea Să schimbe în el ceva. Construiește, dar nu are Liniște și împăcare, Firul îl desface-n zece Inima e tot mai rece. Strigă iar Ioan la noi Să ne scape din nevoi, Omu-i orb trece și face Doar ce vrea și poate-i place... În Iordan încă botează Să ne țină mintea trează, Iar din candela aprinsă Toți să luăm mereu credință! Mir de împăcare pune Peste rănile din lume Ne aduce și alean
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
Ioan grăieșteOmul tot se risipește...Nu aude și nu vreaSă schimbe în el ceva.Construiește, dar nu areLiniște și împăcare, Firul îl desface-n zeceInima e tot mai rece.Strigă iar Ioan la noiSă ne scape din nevoi,Omu-i orb trece și faceDoar ce vrea și poate-i place...În Iordan încă boteazăSă ne țină mintea trează,Iar din candela aprinsăToți să luăm mereu credință!Mir de împăcare punePeste rănile din lumeNe aduce și aleanCând se scurge clipa-n van
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
al meu drum!Doar seva ce s-a scurs din mine... XXVI. CRATIMA, de Camelia Cristea , publicat în Ediția nr. 2130 din 30 octombrie 2016. N-am să dau acum în bobi Să-i trezesc pe cei ce-s snobi (orbi) Și nici ciur umplut cu apă... N-am să car în valea seacă. Am să prind în palme floarea Ce îmi mângâie destinul Nu strigați prea tare totuși Că se sperie declinul... Și nu dați cu pietre-n geam Mi
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
prea mult îmi pare Că sunt om și mă mai doare... Cratima dintre cuvinte Ce o simt că e fierbinte... 22.10.2016 ... Citește mai mult N-am să dau acum în bobiSă-i trezesc pe cei ce-s snobi (orbi) Și nici ciur umplut cu apă...N-am să car în valea seacă.Am să prind în palme floareaCe îmi mângâie destinulNu strigați prea tare totușiCă se sperie declinul...Și nu dați cu pietre-n geamMi se crapă dimineața,Toamna
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
întunericul acestei lumi chiar și o candela cu flacără plăpânda ne poate lumină drumul. Pe cat întunericul este mai dens pe atât puterea luminii crește. Dar când știm că Dumnezeu este Lumina lumii, cum totuși de reușim să rămânem atât de orbi, rătăciți și potrivnici Caii Sale? Din când în când Dumnezeu picura și în sufletele noastre însetate de iubire și adevăr câte un strop de lumină din oceanul plinătății Sale. Arvuna sigură că amărăciunea, decepțiile și vanitatea acestei lumi nu șanț
TEOLOGUMENA – DESPRE CREDINTA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385158_a_386487]