2,568 matches
-
de reținere și transfer. Acest tip de ac poate să rețină ochiul propriu izolat sub cârlig și poate participa la transferul altor ochiuri. IV. SETUL DE DEMERSURI EURISTICE UTILIZATE ÎN CERCETAREA INVENȚIILOR ȘI DESCOPERIRILOR STUDIATE ÎN DOMENIUL TRICOTAJELOR IV.1.ORDONAREA FONDULUI DE DEMERSURI CREATIVE UTILIZAT ÎN CREAȚIA DE TRICOTURI [7] a. Modificări cantitative a.2. Mărirea sau micșorarea numărului de elemente asemănătoare. a.3. Modificarea numărului elementelor care acționează, care prelucrează sau sunt prelucrate simultan. a.5. Realizarea de cumulări
Cercetarea din punct de vedere euristic a evoluţiei tricotajelor şi acelor de tricotat de la origini şi până în prezent by Mihaela Băsu () [Corola-publishinghouse/Science/543_a_871]
-
Obiective: O1. Conștientizarea problemelor mediului înconjurător O2. Sensibilizarea elevilor față de mediul înconjurător O3. Însușirea unor abilități necesare în identificarea și investigarea problemelor de mediu și participarea la rezolvarea acestor probleme O4. Stimularea interesului pentru studiu și cercetare Rezultate așteptate: ● selectarea, ordonarea, clasificarea, reprezentarea și sistematizarea informațiilor ● realizarea unor afișe, postere; revistă de educație ecologică ECO ● realizarea unui proiect de mediu de către elevi ● participarea la Concursuri județene de fizică, chimie, biologie Posibili parteneri: ●S.O.RSocietatea Ornitologică Română filiala Iași ● Agenția de
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Adunarea elevilor la ora și data anunțată b. Deplasarea la locul aplicației practice c. Desfășurarea propriuzisă a excursiei pe itinerarul fixat : orientarea geografică in teren și prezentarea itinerarului comunicarea problematicii excursiei, repartizarea fișelor de lucru sistematizarea și fixarea fenomenelor studiate ordonarea și conservarea materialului colectat d. Încheierea excursiei 3) Valorificarea ulterioară a excursiei Data efectuării excursiei a fost anunțată elevilor cu o lună înainte. În această perioadă am fixat colectivul de elevi din clasele a-VIII -a și a-IX-a . Am stabilit
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
utilizare în practică a metodei lui L. Bean: 1. stabilirea ordinii în care vor fi introduse în ecuație variabilele independente. Această ordine este foarte importantă, deoarece ea va determina în bună măsură forma finală a modelului. Un posibil criteriu de ordonare ar fi cel al coeficientului de corelație dintre variabile: se introduc mai întâi variabilele exogene corelate cel mai puternic cu variabila endogenă (presupunânduse că acestea exercită cea mai importantă influență); 2. determinarea (eventual cu ajutorul unei reprezentări grafice) a relației matematice
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
foarte detaliat al comportamentelor complexe și deseori divergente care se manifestă în politica internațională. Deși aceste comportamente au o trăsătură comună, în sensul că reprezintă acțiunile statelor legate de creșterea securității prin maximizarea puterii, nu se face nici o încercare de ordonare sintetică. Descrierea pe larg a realității politice, chiar dacă pare uneori contradictorie, a fost preferată tocmai pentru că o explicație teoretic-rațională a vieții politice ar fi introdus o falsă ordine într-un domeniu ce era și putea să fie doar haotic. Atrăgând
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
organizării viitoare. Faptul că organizarea reprezintă un factor de eficacitate a grupului și organizației este aproape evident. De ce? Deoarece stabilizează existența colectivă a grupului (ea presupune repartiția și corelarea rolurilor, prescripția unor comportamente care, odată cunoscute, pot fi ușor prevăzute, ordonarea activităților ce rămân stabile perioade mai mari de timp - toate acestea conducând la permanentizarea unor relații și comportamente). Apoi, organizarea este factor de eficiență deoarece ea îi securizează pe membrii grupului. Într-un grup organizat, cu reguli clare, cu ierarhii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
demult de W.M. Fox. Structura organizatorică este reprezentată de # relațiile de autoritate, responsabilitate și comunicațiile dintre funcții, factori fizici și personali, prescrise de conducere pentru asigurarea realizării obiectivelor (Fox, 1963, pp. 66-67). # Faptul că structura organizatorică presupune gruparea și ordonarea elementelor componente ale organizațiilor a fost subliniat de foarte mulți autori. De exemplu, se consideră că ea reprezintă „aranjarea în diferite feluri a activităților organizaționale” (Pugh, Hickson, 1968, p. 375); sau structura organizatorică „este suma totală a mijloacelor folosite pentru
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
tipologiilor stilurilor de conducere este de‑a dreptul impresionant. Aproape că nu există autor care, ocupându‑se cu studiul stilurilor de conducere, să nu fi ajuns și la o clasificare a lor. De aceea, cred că găsirea unui criteriu de ordonare și grupare a lor este mai mult decât necesară. Noi preferăm să clasificăm stilurile de conducere după numărul dimensiunilor luate în calcul de diverși cercetători. Sunt unele tipologii care, deși pornesc de la mai multe activități ale conducătorului, avantajează una dintre
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ce constituie finalitatea acțiunilor/sarcinilor (definirea priorităților; alocarea resurselor de timp, efort etc. în vederea realizării lor; eventual, abandonarea unor sarcini care nu au fost bine definite); alegerea mijloacelor necesare realizării sarcinilor (de exemplu, descompunerea obiectivelor/sarcinilor generale în subobiective/subsarcini; ordonarea acțiunilor în funcție de condițiile constrângătoare etc.); dinamica dintre valențele rezultatului și probabilitatea obținerii rezultatului (această ultimă variabilă nu se referă doar la probabilitatea obiectivă, ce poate fi măsurată statistic, ci și la probabilitatea subiectivă, ca măsură a încrederii pe care subiectul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ale procesului decizional referindu-se la ceea ce nu trebuie întreprins, ce nu trebuie făcut). Numai în acest fel se creează premisele adevăratei soluționări a problemei respective. A doua etapă - analiza problemei - este cea în care se recurge la clasificarea și ordonarea problemei după o serie de principii: consecințele viitoare ale deciziei (perioada de timp în care ea angajează afacerea; rapiditatea cu care poate fi revocată etc.); incidența deciziei asupra altor domenii și funcții ale organizației; singularitatea sau periodicitatea deciziei etc. Ea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
strâns legat de volumul, de multitudinea lor, știut fiind faptul că adeseori în practică se strâng mult prea multe informații care, așa cum arătam, nu au o legătură directă cu procesul decizional ce va urma. Din această perspectivă este necesară selecția, ordonarea lor, fapt care va implica factorul uman, relațiile umane, deoarece selecția și ordonarea se vor efectua tocmai în funcție de particularitățile relațiilor formale și informale dintre oameni. Pentru a nu se încărca prea mult procesul informațional, se propune operarea pe baza principiului
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
practică se strâng mult prea multe informații care, așa cum arătam, nu au o legătură directă cu procesul decizional ce va urma. Din această perspectivă este necesară selecția, ordonarea lor, fapt care va implica factorul uman, relațiile umane, deoarece selecția și ordonarea se vor efectua tocmai în funcție de particularitățile relațiilor formale și informale dintre oameni. Pentru a nu se încărca prea mult procesul informațional, se propune operarea pe baza principiului excepției, potrivit căruia trebuie transmise doar acele informații care se abat de la rezultatele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
determinată de specificul economic și socio-organizațional, de existența sau inexistența unor reglementări legale și, nu în ultimul rând, de voința patronatului de a permite sau nu participarea angajaților la procesele decizionale. Ca urmare, literatura de specialitate întâmpină mari dificultăți în ordonarea și clasificarea acestora. În unele lucrări le întâlnim chiar enumerate sau analizate fără nici o intenție clasificatoare. Cum însă clasificarea, oricât de dificilă ar fi, pune ordine într-o realitate dată, sugerează asemănări și deosebiri, și, mai ales, facilitează analizele profunde
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mai ales, facilitează analizele profunde și diferențiate, recurgerea la ea devine o necesitate. Ne vom referi, de aceea, la câteva încercări de clasificare a formelor participării pe care le găsim mai relevante. Mihaela Vlăsceanu (1993) recurge la trei criterii în ordonarea formelor participării. După gradul de structurare, ea le împarte în formale și informale. Participarea formală se desfășoară în cadre instituționalizate, structurate și reglementate oficial. Ea este stipulată printr-un set de reguli și proceduri clar definite. Mai mult decât atât
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ea este o condiție prealabilă și indispensabilă realizării celorlalte forme participative. Acronimul 5S provine din prima literă a denumirii în japoneză a fiecăruia dintre cele 5 operații ce trebuie realizate în cadrul acestei practici: Seiri („debarasare”); Seiton („aranjare”); Seiso („controlare”); Seiketsu („ordonare”); Shitsuke („rigoare”). Dat fiind că o muncă de calitate nu poate fi desfășurată entropic, necesitatea organizării mediului sau ambianței de muncă a căpătat o mare pondere. Practica celor 5S vizează tocmai realizarea acestui scop. În obținerea calității, organizațiile recurg la
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dificil să se descopere că organizarea semnului la nivele fonologice și morfologice era comparabilă cu cea stabilită pentru limbajele verbale, însă cu caracteristici distinctive unice pentru un limbaj cu modalitatea de exprimare vizual-gestuală. La nivelul sintaxei, adică cu referire la ordonarea semnelor în propoziții, limbajele gestuale au prezentat o schemă diferită de majoritatea limbajelor verbale. A fost relativ simplu să se arate că nu există o corespondență de unu-la-unu între semne și cuvinte, dar a fost considerabil mai dificil să se
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
Construcția identitară se situează la intersecția dintre două axe: cea a realului și cea a imaginarului (Pirotte, 2001, pp. 24-25). Fiecare individ și fiecare grup se Înscriu Într-un real obiectivabil/tangibil: mediul fizic, instituțional și cultural. Însă structurarea și ordonarea acestui real complex dau naștere unor reprezentări mentale care, fără să fie complet rupte de realitate, o reconstruiesc. Identitatea se bazează, În bună parte, pe un imaginar colectiv: ea este „un fel de focar virtual care constituie un indispensabil punct
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Aubier (prima ediție americană: 1992). Φ Comunitate, Diferență (dreptul la Î), ETNICITATE, MULTICULTURALISM, SOLIDARITATE Reglementare socialătc "Reglementare socială" O riglă 1 este un instrument care servește la „trasarea liniilor drepte” și la „trasarea unor urme”, la „indicarea direcției” și la „ordonare”. În contextul logicii formale, regula este o procedură operatorie prin care se inferează sau se deduc propoziții, iar din punctul de vedere al sociologiei acțiunii, ceea ce instituie sau codifică un anumit număr de practici și de comportamente cărora, din interes
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pot răspunde multor întrebări despre procesul de conservare a tradițiilor și despre rolul acestora în viața indivizilor care le transmit mai departe (Ives, 1986; Titon, 1980). Utilizarea cosmologico-filosofică A relata o povestire a vieții poate fi chiar un act de ordonare a propriului univers. Putem exprima astfel modul cum vedem lumea și universul, precum și rolul și locul nostru în cadrul acestora. Întrucât ne prezintă o imagine a lumii și universului, viziunea particulară ce transpare din povestire poate avea o mare valoare pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
structurată, ilustrând cine a devenit povestitorul, cum au fost înfruntate diferite situații, arătând dacă este vorba despre o dramă, o comedie, o tragedie, o aventură sau o combinație a acestor structuri ale intrigii. O astfel de intrigă este esențială pentru ordonarea evenimentelor și a circumstanțelor vieții și pentru a putea extrage semnificația acestora (Ochberg, 1994). Fiecare povestire a vieții urmează același pattern care există în toate relatările sau descrierile sacre - început, conflict și rezolvare. Structura vieții este, de fapt, ceea ce-i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
Termenul este asociat cu analiza arheologică a formelor de gîndire propusă de M. Foucault. Arhiva este sistemul general al formării și transformării enunțurilor, care există într-o perioadă dată în cadrul unei anumite societăți. Termenul nu se referă la depozitarea și ordonarea enunțurilor, ci la ansamblul regulilor practicii discursive care au dus la un moment dat, într-o anumită cultură, la apariția, conservarea sau dispariția acestora. În viziunea lui M. Foucault, arhiva cuprinde discursuri care au încetat să ne aparțină; diferențiind discursurile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
conexiunea titlu - textualizare, compatibilitatea logică și semantică a secvențelor narative și descriptive etc.) și locală (definită în termeni de identitate sau contiguitate a indivizilor, conexiune a faptelor). În acest sens, coerența este definită ca proprietate de corelare a enunțurilor, de ordonare logică și de integrare a sensurilor locale într-un sens global. Condițiile de coerență sînt realizate (după opinia celor mai mulți cercetători) de performanțele la nivel sintactic, semantic și pragmatic ale construcției textuale; condițiile sintactice sînt asigurate de conectorii suprafeței discursive, condițiile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în cazul a n a l i z a d i s c u r s u l u i, cînd compoziția denumește modul de dispunere, de organizare a elementelor care alcătuiesc discursul și-i dau unitate, încît presupune o ordonare și o ierarhizare de enunțuri. În funcție de planul de text, compoziția poate fi convențională, atunci cînd urmează reguli stabilite prin genul discursului, sau ocazională, dacă se realizează după o tehnică liberă, fiind subordonată numai exigențelor de coerență a conținutului. V. coerență
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în decursul perioadei de tranziție și măsurata prin scăderea PIB-ului. Scăderea standardului de viață și creșterea riscurilor sociale generate de recesiunea economică au dus la creșterea credinței religioase, care, în acest context, apare ca un factor de stabilitate, de ordonare a vieții și care promite în ultimă instanță o viață mai bună în viitor, așa cum arată Inglehart și Norris (2004). Anii 90 au însemnat pentru România o recesiune economică mai puternică decât în cazul celorlalte țări ex-comuniste, fapt care justifică
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
legate de lume și premisele culturale. Una dintre întrebările la care ar trebui să găsim un răspuns este cum de reușesc să ajungă aici. Că trebuie să ajungă aici nu este o surpriză: este doar o dovadă a procesului de ordonare și ierarhizare a lucrurilor, pe care îl aplicăm tot timpul în tot felul de activități, luînd decizii raționale cu privire la alegerea lucrurilor care necesită cea mai mare parte din atenția noastră - din nou, ținînd cont de resursele noastre limitate
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]