2,206 matches
-
au încercat să fure icoana, chiar când era scoasă din biserică. Noroc cu jandarmii, că și-au dat seama imediat și au fost prinși.” Dincolo de aceste relatări legate mai degrabă de religiozitatea populară, se simte în continuare tensiunea palpabilă dintre ortodocși și greco-catolici, faptul că fiecare încearcă să-și legitimeze întâietatea istorică asupra locului și icoanei. Undeva pe deal, chiar în fața altarului de vară, remarc o construcție aparte, un chioșc deschis de fier și sticlă armată, groasă. O icoană naivă, dar
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
odată ajuns, să știți că veți cunoaște mari satisfacții spirituale, e cu totul deosebit”. Apoi marchează detalii despre buna organizare a locului : în ciuda maselor mari de oameni proveniți din toată lumea, „nu veți vedea îmbulzeală sau ceartă”. Mimând naivitatea, întreb dacă „ortodocșii au și ei voie să meargă acolo”. Imediat răspunde că „foarte mulți ortodocși fac alegerea de a încerca și altceva” [s.m.], ea însăși fiind ortodoxă practicantă. „Doar și catolicii și greco-catolicii sunt frații noștri”, afirmă femeia concluziv, același tip de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
deosebit”. Apoi marchează detalii despre buna organizare a locului : în ciuda maselor mari de oameni proveniți din toată lumea, „nu veți vedea îmbulzeală sau ceartă”. Mimând naivitatea, întreb dacă „ortodocșii au și ei voie să meargă acolo”. Imediat răspunde că „foarte mulți ortodocși fac alegerea de a încerca și altceva” [s.m.], ea însăși fiind ortodoxă practicantă. „Doar și catolicii și greco-catolicii sunt frații noștri”, afirmă femeia concluziv, același tip de discurs ecumenic primar, la firul ierbii, pe care l-am întâlnit și în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Biserica Ortodoxă. Pelerinajul este un bun exemplu din acest punct de vedere, locul unde credințele și practicile populare găsesc un teren de expresie foarte fertil, uneori la limita acceptabilității pentru un teolog riguros. O altă diferență majoră constă în credința ortodocșilor în puterea terapeutică a icoanelor făcătoare de minuni, prezentate ca un spațiu concentrat de interacțiune cu sacrul. Situația se prezintă diferit în Occidentul catolic. Aici, miracolul este acceptat, dar nu „încurajat” în mod deschis, fiind vorba mai degrabă de o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cosmopolită, inclusiv cu ceremonii religioase în mai multe limbi. Fără a avea informații detaliate în acest sens, pot avansa însă informația că un număr apreciabil, dar încă greu de estimat de pelerini români se deplasează la Mešugorje : catolici, greco-catolici și ortodocși. Efectele nu au întârziat să apară. Televiziunea Antena 3 a difuzat în data de 17 octombrie 2011 un material intitulat „Mešugorje, în căutarea Fecioarei - un reportaj uluitor despre religie și credință”. Un alt indiciu al popularității crescânde, asupra căruia vom
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cunoscut dintre ele), fragmentate, deturnate, „reciclate”, confiscate, distruse (gradul zero al re-semnificării). Pentru a da un singur exemplu în acest sens, dintre locurile de pelerinaj menționate în cartea de față : Mănăstirea Nicula, în ultima vreme punct obligatoriu de trecere al ortodocșilor și al politicienilor care-i așteaptă la urne, fost multă vreme lăcaș greco-catolic. De la vechii custozi, în ciuda diferențelor de accent teologic și ritualic, a rămas la Nicula ortodoxă marianismul de sorginte barocă, preluat de greco- catolici de la catolici - a se
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
era unu’ Mann, care a plecat În America, și am rămas numai eu, singurul evreu. Aveam un profesor de muzică, Arbore Îi zicea, și ne persecuta groaznic. Ne punea să cântăm „Hristos a Înviat” și ne ducea la biserică la ortodocși, forțat. Dar, să vă spun sincer, nu l-am băgat În seamă. Am Învățat foarte bine, În special la matematică și eram pus să controlez la toți temele. Și așa că se purtau foarte frumos cu mine, că Îi lăsam să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
că va fi această tragedie, acest Holocaust, Îmi aduc aminte că preoții veneau la noi În casă. Au venit cetățeni din comună care s-au oferit să ne ducă peste graniță, În România, Între care a fost și părintele acesta ortodox... Era foarte Înalt, i se spunea Popa - ea era foarte mică, el mergea pe stradă Înainte și ea după el. A venit la noi În casă și a vorbit cu tata și a spus: „Ai căruță, ai vizitiu, eu mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
oameni religioși și au aparținut bisericii catolice la fel ca și templierii și celelalte ordine monastice. Cu siguranță, dat fiind evoluția europeană a gândirii, mulți erau la 1717 protestanți și romano-catolici. Globalizarea fraternității a adus în rândurile ordinului și greco-catolici, ortodocși, evrei, musulmani, hinduși, taoiști, perși etc. Reforma protestantă nu a divizat ordinul, loja nefiind subjugată religiei și templul nefiind un loc de venerare. Nu există preoți sau pastori, nu conține cercuri eclesiastice și testul impus candidaților nu este unul religios
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
slugă la neamț”. Dar dacă vrem să vedem acea tinerime studioasă, avântată și romantică, acea intelectualitate care n-a făcut pactul cu diavolul, trebuie să avem în vedere două instituții din Suceava, devenite centre ale românismului din Bucovina: Liceul Greco - Ortodox (actualul Colegiu Național „Ștefan cel Mare”) și Societatea „Școala Română”. Vom cita din raportul generalului Fischer, supranumit „călăul Bucovinei”, în care se arată: „În Suceava însă mișcarea românească e vie. Intelectualii români, fără deosebire de starea socială, și anume preoții
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cer scuze în fața poporului român, mai ales că acum se poartă scuzele și condamnările. Nu amintesc decât de fostul papă, Ioan Paul al II-lea, care și-a cerut scuze poporului român pentru prigoana la care au fost supuși românii ortodocși în Transilvania, pentru distrugerea cu tunurile, de către guvernul Adolf Buccow a 200 de mănăstiri și biserici ale creștinilor care se încăpățânau să rămână în ritul creștin ortodox. Te și miri cum greco-catolicii își cer bisericile înapoi .... Am ascultat de multe
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
militar. S-a vindecat imediat după încheierea armistițiului. Politica lui consta în a cumpăra orice și pe oricine aflat în preajma regelui. Îți trebuie timp ca să cunoști pe cineva. Argetoianu nu era animat de antisemitism. El vorbea despre industriașul Nicolae Malaxa (ortodox de origine greacă) folosind termeni mult mai duri, iar pe cei trei consilieri financiari ai lui Carol II îi numea "cei trei pungași"130. Iorga credea că Blank ajunsese să fie "interesat de cultura românească" în calitate de "un fel de Mecena
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
XXII (Iași, 1985), pp. 135-149 36 Manning, op. cit., pp. 94-96 37 N. Iorga, O viață de om așa cum a fost, București, 1934, p. I 38 N. Iorga, Românismul în trecutul Bucovinei, Vălenii de Munte, 1939, p. 261 39 Lipovenii erau ortodocși ruși sectanți, crud persecutați acolo, care fugiseră în Moldova. 1 Principiul de o viață întreagă al lui Nicolae Iorga. Familia i l-a comunicat autorului în mai multe rînduri în timpul întrevederilor pe care i le-a acordat cu atîta amabilitate
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ei la fel, pentru că aveam și preoți ortodocși. Chiar am avut unu’ acolo, un om numa’ atâtica de micuț, dar de o moralitate și de-o inteligență și de-o cultură formidabilă. Aveam și preoți greco-catolici mulți acolo, preoți romano-catolici, ortodocși... deci de toate confesiunile. Dar ceea ce pot spune e că în pușcărie s-a realizat o unitate... Deci în răul acela mare, astea au fost momente care ne ridicau oarecum moralul, spiritul, că nu suntem chiar pierduți, că speranța era
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și nu mai îmi găseam locul și în sfârșit am ajuns la Centrul de Calcul, în ’72 sau cam așa ceva. Vă mulțumesc frumos pentru timpul acordat. ADRIAN LUPESCU S-a născut la 18.01.1925 în Brăila. Naționalitatea: română. Religia: ortodox. Studii: Politehnica București. Profesie: sublocotenent de marină. A fost arestat pe 2.06.1948 sub acuzația de activitate politică antistatală și condamnat la 6 ani de detenție. A executat pedeapsa în închisorile Jilava, Pitești, Gherla, Aiud și la Canal. La
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
detenție cu camere. Vă mulțumesc pentru interviu și pentru timpul acordat. N-aveți pentru ce. Eu mi-am făcut datoria... Eu vă mulțumesc. GHEORGHE MIRCIOIU S-a născut la 25 ianuarie 1920 în comuna Tusei, județul Brăila. Naționalitatea: română. Religia: ortodox. Studii: liceale. Profesie: maistru militar. A fost condamnat în 1948 la 15 ani de închisoare. A executat pedeapsa în închisorile Galați, Aiud, Jilava, Văcărești, Oradea, Peninsula, Poarta Albă. La data interviului locuia în Brăila. Interviu realizat de Adrian Sandu în
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
au distrus viitorul. Da! E foarte trist că pentru un ideal, pentru o idee să ajungi să-ți arestezi copiii țării... Vă mulțumesc. OVIDIU ORCEAG S-a născut în 31.07.1941 în orașul Hârșova, județul Constanța. Naționalitatea: română. Religia: ortodox. Studii: liceale. A fost arestat în anul 1959 și condamnat la 15 ani muncă silnică. A executat pedeapsa în închisorile Jilava și coloniile de muncă din Balta Brăilei. A fost eliberat în 19.09.1964. La data interviului locuia în
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
bunica era sârboaică, din zona Banatului, iar bunicu’ era maghiar. Tata era ortodox și mama era catolică, și înțelegerea a fost că dacă-i băiat, să fie ortodox, dacă-i fată, să fie catolică. Soră-mea era catolică, eu sunt ortodox... După ce s-a terminat războiul m-am întors cu ai mei în Târgu Mureș, că din 1940, de când cu dictatul de la Viena, părinții mei s-au hotărât să se refugieze la Alba Iulia. Am început anul doi de liceu la
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
nu mor eu... Eu sunt istoric și istoria nu trebuie să fie nici de stânga, nici de dreapta. Vă mulțumesc frumos. Cu plăcere... TEOFIL VASILE NECULIȚĂ S-a născut în 14 noiembrie 1931 în Suraia, județul Vrancea. Naționalitatea: român. Religie: ortodox. Studii: 4 clase. A fost arestat în 25.12.1958 și condamnat la 15 ani muncă silnică și 5 ani degradare civică. A executat pedeapsa în închisorile Galați și Gherla. A fost eliberat în 10.05.1964. La data interviului
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de ani. La școlile de cântăreți bisericești se pot înscrie absolvenți de gimnaziu care au promovat sau nu testele naționale, respectiv examenul de capacitate. Înscrierile se fac la unitățile școlare respective. Dosarul de înscriere va cuprinde: 1) certificat de botez (ortodox)- copie legalizata; 2) fișa medicală (original); 3) fișa de înscriere, în original, eliberată de unitatea de învățământ gimnazial; 4) recomandarea Consiliului parohial; 5) binecuvântarea Chiriarhului locului; Vizita medicală este obligatorie și eliminatorie. Atât la seminarele teologice ortodoxe cât și la
ORDIN nr. 5.020 din 23 septembrie 2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141086_a_142415]
-
Quirini arăta că la Cotnari sunt 3500 focuri și din acestea 198 erau ale familiilor latine (resp ectiv ca tolice) cu 1085 de suflete. De aici rezultă că restul, adică peste 33 00 de „focuri” erau ale „schitsmacilor”, adică ale ortodocșilor, deci ale românilor. De aici reiese că pe vremea lui Despot Vodă, Cotnarii ar fi avut cca. 15000 de suflete din care 10 83 catolice și 14.000 ortodoxe, adică români. Deci Cotnarii pe atunci era un important centru urbanistic
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
În Republica Moldova, modelul este foarte apropiat de cel rusesc, mama ca simbol și puterea ei este un model mult mai pregnant. Noi suntem o combinație nefericită sub acest aspect între ortodoxie și latinitate. Latinii sunt mult mai misogini decât anglo-saxonii, ortodocșii, încremeniți în atemporalitate, sunt mult mai misogini decât protestanții și chiar decât catolicii. Combinând fondul macho latin cu hiperpatriarhalismul ortodox și adaosul lor comunist avem o explicație mai coerentă legată de plasarea nostră în inima misoginismului european. În cartea R
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
un ritual de tip legionar. În realitate, cheltuielile fuseseră suportate de „Asociația nevăzătorilor”, unde George Fonea era încadrat ca funcționar, dar conducea și un cenaclu literar, iar văzătorii care supravegheaseră totul se prefăceau că nu știu că ritualul era cel ortodox și că nu a fost nevoie de nici o organizare specială, pentru că preoții știau ce au de făcut. Ceea ce aveau efectiv de ascuns cei puși atunci sub urmărire erau manuscrisele celui dispărut, pe care ar fi vrut să le predea la
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
un miracol. Preotul făcea miracole. Cred că era și una din cauzele pentru care se bucura de o asemenea autoritate în sat. Pentru el, ca și pentru orice credincios adevărat, Dumnezeu era același, detaliile deosebirii dintre cel catolic și cel ortodox nici nu le mai observa, nu mai aveau importanță. C.Ș.: Ce s-a întâmplat cu preotul? A.B.: Preotul a murit când eram în clasa a III-a. Dar tot legată de preot a mai fost o întâmplare care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
acestora ar fi afectat grav interesele românilor. După includerea evreilor în rândurile celor care participă la acțiunea separatistă din 3 aprilie 1866 de la Iași595, presiunile existente asupra membrilor Adunării Constituante în vederea neacordării cetățeniei române celor care nu erau de rit ortodox 596 nu mai suprindeau pe nimeni. Ceea ce se putea constata în lunile următoare era faptul că prea puțini dintre liderii politici români mai încercau să găsească o soluție pentru rezolvarea "problemei evreiești". Societatea românească era, la jumătatea secolului al XIX
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]