1,318 matches
-
plătită. Li s-a cerut doctorilor Șuțu, Nikita și Alexiu un raport asupra stării sănătății poetului pentru a se institui curatela. Știrea este preluată numai de câteva ziare, între care și Curierul român din Botoșani, care comentează mai amplu: „Direcțiunea Ospiciului Mărcuța, din București, ne spune Epoca, a făcut cunoscut zilele acestea Parchetului din capitală că nu mai poate ține-n căutare pe nenorocitul nostru poet Eminescu, pentru motivul că ospiciul nu poate hrăni decât pe bolnavii a căror întreținere e
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și Curierul român din Botoșani, care comentează mai amplu: „Direcțiunea Ospiciului Mărcuța, din București, ne spune Epoca, a făcut cunoscut zilele acestea Parchetului din capitală că nu mai poate ține-n căutare pe nenorocitul nostru poet Eminescu, pentru motivul că ospiciul nu poate hrăni decât pe bolnavii a căror întreținere e plătită de primăria capitalei. Primul procuror, față cu această invitațiune puțin umanitară a direcțiunii de alienați, a cerut de la o comisiune medicală un raport asupra stării poetului Eminescu. Acest raport
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
veteranului și-nvățatului nostru medic d. dr. Isaac. În acest scop, sora poetului va pleca zilele acestea la București.” (Informația din urmă este confirmată de corespondența Henrietei). 6/18 mai 1889, România liberă. V. S. semnează reportajul „O vizită la Ospiciul Mărcuța”: auzind că acest ospiciu a adresat Primăriei o plângere fiindcă nimeni nu plătise întreținerea poetului, face o vizită acolo dar constată că Eminescu fusese internat în spitalul doctorului Al. Șuțu, nu aici. Este limpede, vorba de două instituții, dar
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
d. dr. Isaac. În acest scop, sora poetului va pleca zilele acestea la București.” (Informația din urmă este confirmată de corespondența Henrietei). 6/18 mai 1889, România liberă. V. S. semnează reportajul „O vizită la Ospiciul Mărcuța”: auzind că acest ospiciu a adresat Primăriei o plângere fiindcă nimeni nu plătise întreținerea poetului, face o vizită acolo dar constată că Eminescu fusese internat în spitalul doctorului Al. Șuțu, nu aici. Este limpede, vorba de două instituții, dar doctorul Șuțu trece prin amândouă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
revistă scoasă de prietenii poetului), care l-a vizitat în sanatoriu. Redăm mai întâi fragmentul care interesează, dar vom insista întrucâtva pentru că este un moment foarte important privind modul cum se face, la noi, istorie literară, bibliografie, imagine: „Internat în ospiciul din strada Plantelor, la început era blând, bun, avea momente lucide; scria cu ce apuca și unde putea. Păreții odăii erau mâzgăliți cu mucuri de țigări, de chibrituri, și numele lui Byron, Schopenhauer, rupturi de versuri de ici de acolo
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
țigări, de chibrituri, și numele lui Byron, Schopenhauer, rupturi de versuri de ici de acolo îi acopereau. Scanda toată ziua. Dintr-o întâmplare fericită am pus mâna pe două file dintr-un notes, scrise de el în timpul când era în Ospiciu. Scrierea e ca de obicei liniștită, trăsăturile regulate. Le dau în vileag ca să se vază că Eminescu era poet chiar atunci când nu era Eminescu: Toamna pomii înfloresc Și se scutură toți pomii de flori, Iar inimile noastre Le prinde fiori
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pasul de „tehnică”, „mecanicism”, vrând să explice căderea geniului ca pe un motoraș rămas în funcție ce toarce aceleași armonii dar nu mai face parte din angrenaj. Cam așa a scris public C. Mille, prin 1886, despre Eminescu aflat la Ospiciul de la Mânăstirea Neamțului: „mașinăria omenească” funcționează, dar omul este întunecat la minte și are nevoie de ajutor, drept pentru care sunt necesare chetele în contul său. Eminescu refuză, tot public, aceste chete ( în scrisoarea sa, tipărită în „Lupta” lui G.
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Se înarmă dis de dimineață cu un revolver și plecă să ia o baie. Când voi să se coboare, descărcă revolverul în unul din vechii și cei mai buni prieteni ai săi, D. Chibici-Râvneanu. Atunci fu condus și instalat în ospiciul Caritatea din București, unde stătu mai bine de două luni într-un delir liniștit...”. Nicolae Pătrașcu scrie ca să apere grupul din jurul poetului și să justifice recluziunea lui, boala incurabilă etc. Aron Densușianu, însă, privește lucrurile ca ardelean, de dincolo de munți
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sămânța morții. Se înarmă des-de-dimineață cu un revorver și plecă să ia o baie. Când voi să se coboare, descărcă revorverul în unul din vechii și cei mai buni prieteni ai săi, D. Chibici-Râvneanu. Atunci fu condus și instalat la ospiciul Caritatea din București, unde stătu mai bine de două luni...” Aici este sursa actului medical pe care-l deține George Potra și ni se pare firesc să considerăm că avem de-a face cu o compilație a cuiva (mai mult
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Se înarmă des de-dimineață cu un revorver și plecă să ia o baie. Când voi să se coboare, descărcă revorverul în unul din vechii și cei mai buni prieteni ai săi, D. Chibici-Râvneanu. Atunci fu condus și instalat la ospiciul Caritatea din București, unde stătu mai bine de două luni...” Aici este, cred, una dintre sursele actului medical pe care-l deține George Potra și mi se pare firesc să considerăm că avem de-a face cu o compilație a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Se înarmă dis de dimineață cu un revolver și plecă să ia o baie. Când voi să se coboare, descărcă revolverul în unul din vechii și cei mai buni prieteni ai săi, D. Chibici-Râvneanu. Atunci fu condus și instalat în ospiciul Caritatea din București, unde stătu mai bine de două luni într-un delir liniștit...” Intenția lui D. Teleor de a-i da o replică lui Nicolae Pătrașcu este evidentă de vreme ce insistă că poetul n-a rănit pe nimeni, doar se
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
azil pe pământul românesc, toți cu origine etnică dubioasă. Criminalul rege Carol al IIlea, Lupeasca și dușmanii Legiunii, preconizau internarea tuturor legionarilor în Insula Șerpilor, lucru la care Căpitanul a răspuns: mai curând Insula Șerpilor o vom utiliza noi ca ospiciu de nebuni pentru politicienii cu mintea uscată. Dar legionarii au un crez, un neam și un Dumnezeu. Crezul lor are un conținut creator care servește neamul și eternitatea lui în slujba lui Hristos. Genocidul în România a fost practicat înainte de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de biserica Domnița Bălașa, însă albia ei era mai apropiată de strada Carol... Acolo era și un vad de unde luau sacagiii apă, iar noi, elevii, ne scăldam vara. Cheiul Dâmboviței nu exista, grădina bisericii Domnița Bălașa nu exista, spitalul și ospiciul nu erau clădite, Palatul de Justiție nu exista...“ - aceasta este scena cu care se deschid Bucureștii de altădată, amin tiri savuroase pe care va începe să le încredințeze tiparului în foiletonul zia ru lui Adevărul peste exact o jumătate de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dosul Liceului Sf. Sava7 și uda grădina din dos a Insti tutului Buchholtzer. Acolo era și un vad de unde luau sacagiii apă, iar noi, elevii, ne scăldam vara. Cheiurile Dâmboviței nu existau, grădina bisericii Domnița Bălașa nu exista, spitalul și ospiciul nu erau clădite. Palatul de Justiție nu exista. Pe marginea gârlei, cam pe terenul pe unde trece astăzi albia ei, era o casă măricică, în care era instalat Institutul de băieți Șeicaru. Când am intrat în pensionat m-am pomenit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de paturi), Filantropia (165 de paturi), Pantelimon (80 de paturi), Colentina (100 de paturi), spitalul de copii (90 de paturi), o maternitate (25 de paturi), spitalul Brâncovenesc (200 de paturi), spitalul israelit (24 de paturi), spitalul penitenciarului (40 de paturi), ospiciul Mărcuța (170 de locuri) - în cadrul cărora activau în total 19 medici; în același an în București dădeau consultații 23 de medici particulari și patru chirurgi, iar în 1875 erau înregistrați 92 de doctori în medicină și doi chirurgi etc. (cf.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prin oraș, ca să scape, a fost lovită de o sfărâmătură de obuz și omorâtă îndată“ - 5 august 1877, p.2). 104. Din inițiativa și sub conducerea Mariei Rosetti a luat ființă, în august 1877, la Craiova, un spital pentru răniți, „Ospiciul Independenței“, mutat o lună mai târziu mai aproape de front, la Turnu-Măgurele. 105. Serbia încheiase armistițiul cu Turcia la 28 februarie/12 martie 1877, și, cu toate insistențele rușilor, nu a putut să declare din nou război Imperiului Otoman decât la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Șoimul, Dați ajutoare pentru răniți; când apărea o ediție specială a ziarelor, cu vești de peste Dunăre, el citea, în timpul spectacolului, ultimul comunicat; la 12/24 august 1877 I.D. Ionescu a participat, în sala Hotelului Dacia, la o reprezentație în folosul „Ospiciului Independenței“, înființat de Maria Rosetti, urmată de alte „reprezentații de gală în folosul înzestrării spitalelor“, în septembrie, la Teatrul-circ, alături de Ștefan Iulian, Raluca Stavrescu ș.a. 135. Parazit, lingău (fr.). 136. Principele Aleksandr Gorceakov - care, fiind în vârstă (avea 79 de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Snagov (Znagov) (plasa, județul Ilfov): 258 Societatea de tragere (dare) la semn: 110 Societatea Filarmonică Română: 104, 262 spitalul: Brâncovenesc 183; Colentina 178; Colțea 20, 178, 261, 270; de copii 174, 178; Filantropia 178; israelit 178; materni tate 178; Mărcuța (ospiciu) 178; Pantelimon 178, 197, 198; penitenciarului 178 Splaiul Independenței: 50 Stadt Pesth (Orașul Pesta) (cafeneaua; grădina; café-chantant-ul; hotelul): 118, 138 statuia: lui I.C. Brătianu 127; Anei Davila 270; lui Gh. Lazăr 124; lui Mihai Viteazul 124, 200, 214-216, 219, 227229
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai devreme, fascinează, și sînt puțini scriitorii care rezistă apelului. Euri spectralizate, agonizante, absurde, locuitoare ale unor cadavre (În anii ‘90), voci Înșelătoare, golemice, teratologice, homunculoide, confuze, isterice, paranoice - enervante, teroriste invadează textele literare postbelice. În atari bolgii, survolînd asemenea “ospicii” (uneori la propriu), reconstruite și redate În variante omologate teoretic (cum este azilul și materialul antropologic aferent) imaginarului colectiv, cercetători dogmatici ca Lejeune și Genette ar cam trebui să spele putina sau măcar să schimbe placa: ceea ce Genette a și făcut
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
din romanul O lume pentru fiecare. Adică, frustrare pe toate planurile - copil, lipsit de afecțiunea părinților (morți, la scurt timp, unul după altul), cu o exacerbată sensibilitate și de o labilitate psihică ce-l duce inevitabil la internarea într-un ospiciu. Cartea nu este doar biografia unui ins aparent dezaxat, ci și radiografia epocii de dinaintea celui de-al doilea război mondial, cu toate ororile comise atât în Germania anilor de după 1933, cât și în România ceva mai târziu, când legionarii împânziseră
GHEŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287250_a_288579]
-
în final: întins pe bancheta psihologului, Titus deplânge schema ruginită a relației lor; soția sa nu se mai întorsese din excursia făcută în Occident. Tematica se schimbă în Sperietoarea, unde, sub pretextul analizei unui caz clinic și a prezentării unui ospiciu, se construiește parabola regimului totalitar. În urma unui accident, Cristian Filiti își pierde memoria, este dus într-un ospiciu, unde doctorul Voch, în care autorul proiectează un dictator în miniatură, încearcă să-l facă să-și găsească identitatea. În prezentarea cazului
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
întorsese din excursia făcută în Occident. Tematica se schimbă în Sperietoarea, unde, sub pretextul analizei unui caz clinic și a prezentării unui ospiciu, se construiește parabola regimului totalitar. În urma unui accident, Cristian Filiti își pierde memoria, este dus într-un ospiciu, unde doctorul Voch, în care autorul proiectează un dictator în miniatură, încearcă să-l facă să-și găsească identitatea. În prezentarea cazului Filiti, G. alternează flash-back-uri din existența anterioară a eroului cu descrierea mediului ospiciului. Viața îi fusese plină de
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
memoria, este dus într-un ospiciu, unde doctorul Voch, în care autorul proiectează un dictator în miniatură, încearcă să-l facă să-și găsească identitatea. În prezentarea cazului Filiti, G. alternează flash-back-uri din existența anterioară a eroului cu descrierea mediului ospiciului. Viața îi fusese plină de întâmplări capitale: copil, asistase la ororile războiului, trecuse și pe la Canal, frecventase medii diverse; era, în plus, scriitor. Evenimentele sunt puse însă sub semnul provizoriului și ambiguității, personajul fiind și histrionic. În încercarea de a
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
găzduire), sunt analizate cu pertinență și erudiție locuri, instituții și spații simbolice; printre ele vom găsi locuri consacrate precum coliba, castelul, grădina, dar și muntele, orașul- refugiu și chiar metroul. Printre instituții își găsesc locul firesc azilul săracilor, hoteleria, spitalul, ospiciul, orfelinatul, dar și biserica, centrul de găzduire și reinserție socială. Spațiile simbolice de ospitalitate se deschid spre accepțiunea metaforică a termenului și cuprind jurnalul intim, intertextualitatea, traducerea. Un loc aparte ca spațiu simbolic de ospitalitatea îi revine morții. O asemenea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
vis, fie la părinți, fie la Iulian căsătorit de multă vreme). Moartea lui Iulian are și ea versiuni diferite. Astfel, adesea, el e omorât odată cu soția lui care împărtășește până la sfârșit soarta soțului ei339, de către un hoț care, venind la ospiciu, vrea să fure presupuse comori (scenă care repetă uciderea părinților, cei doi soți fiind culcați în patul lor și omorâți dintr-o singură lovitură de spadă). Episodul milei față de lepros este împărtășit și de soți. "Mesel"-ul (leprosul) cere, de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]