2,246 matches
-
Este el atât de Înfloritor Încât simte nevoia ospitalității ? Adus În sapă de lemn de către străinul cotro- pitor, acest popor nu poate fi tolerant și nu poate fi ospitalier. Toleranța presupune putere care Îngăduie, iar nu slăbiciune care zace Înfrântă. Ospitalitatea presupune bunăstare care se dăruiește, iar nu mizerie jefuită hoțește” <endnote id="(202, p. 129)"/>. La rândul său, pe la mijlocul anilor ’30, Emil Cioran deplângea „absența intoleranței religioase” la români <endnote id="(67, p. 100)"/>. El se revolta Împotriva faptului că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
oblige a Împărți drepturile noastre de stăpâ- nire și conducere a țării cu jidanii” (Buna Vestire, nr. 229, 1937). În același an și În aceeași revistă (Buna Vestire, 1937), Toma Vlădescu, unul dintre conducătorii acestei publicații imunde, vituperează și el ospitalitatea românească, datorită căreia evreii din România, ca niște „mosafiri famelici”, „s-au așezat cu poftă la masa noastră, s-au Îngrășat foarte curând și comandă acum din stomac toată gândirea oficială a țării”. „De aceea - conchide Vlădescu -, vom fi antisemiți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că, pentru români, evreii sunt „cotropi- tori”, „alogeni”, inserați „În mijlocul organelor de viață ale unei societăți istorice stupid ospitaliere” <endnote id="(67, p. 165)"/>. Cu alte cuvinte, pentru Iorga, „românimea” era față de „evreime” de „o bunătate prostească” sau de o „ospitalitate stupidă”. Acest tip de retorică era foarte la modă În epocă, astfel că și un intelectual neangajat politic ca G. Călinescu a derapat puțin pe această pantă. Comentând romanul Profeți și paiațe (1931) al scriitorului evreu Emil Dorian, criticul notează
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
epoci (secolul al XVIII-lea, de exemplu) și În anumite regiuni (Transilvania, Banat, ca În tot Imperiul Habsburgic), tolerarea evreilor era cumpărată de aceștia, prin Toleranztax sau Taxa tolerantiali Judaeorum <endnote id="(557, p. 14)"/>. Sunt destule relatări referitoare la ospitalitatea autentică de care au dat dovadă românii de-a lungul timpului. „Chipul cu care [moldovenii] primesc oaspeți străini și drumeți e vrednic de cea mai mare laudă - scria Dimitrie Cantemir pe la 1717 - ; căci, deși foarte săraci din pricina Învecinării cu tătarii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acest tip de retorică. Relatările referitoare la această zonă și epocă sunt destul de contradictorii <endnote id="(vezi 654)"/>. Tot În Moldova și tot În secolul al XVIII-lea, alți călători - veniți din Europa Luminilor - ne asigură, dimpotrivă, de lipsa de ospitalitate a localnicilor față de străini. Iată, de pildă, mărturia unui contemporan cu Dimitrie Cantemir, un ofițer german din armata suedeză a lui Carol al XII-lea, Erasmus Heinrich Schneider (Înnobilat ulterior von Weismantel). Redactând În 1713-1714 (cam În același timp cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
La rândul său, Alexandre Jean de Ribeaupierre descria astfel În 1827 primirea sa În Bucucurești : „Toți mă cinsteau și mă ospătau, cum se obișnuiește În Turcia, ca pe un om de care se tem” <endnote id="(838, p. 123)"/>. Uneori, ospitalitatea românească se răsfrângea doar asupra „străinului indigen”, asupra creștinului/românului „străin de sat”, dar nu și asupra „străinului alogen” (mai ales cel de altă religie). La sfârșitul secolului al XIX-lea, B.P. Hasdeu rezuma astfel opiniile țăranilor români, transmise lui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
655, p. 279)"/>, iar peste câțiva ani Evlia Celebi (cărturar otoman) nota că românii „trăiesc În bune relații cu cei din neamul armenesc ; nu le plac Însă deloc evreii” <endnote id="(76, p. 717)"/>. Dimpotrivă, Cantemir credea că, În Moldova, ospitalitatea (anume cea mănăstirească) nu depinde de confesiunea străinului sau de limba pe care o vorbește, dar de data aceasta el pare că se exprimă În termeni exagerați : „Trebuie să lăudăm chipul cum sunt primiți oaspeții În toate mănăstirile din Moldova
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
turc, ori armean - nu numai că este bine primit, ba chiar, dacă ar voi să zăbovească acolo un an Întreg [...], i se dă de mâncare și i se poartă de grijă” <endnote id=" (43, p. 31)"/>. Repunând În discuție mitologia ospitalității și toleranței româ- nești, Lucian Boia observă pe bună dreptate că, de fapt, „nu românul este În mod particular ospitalier, ci țăranul român, și nu numai țăranul român, ci țăranul pur și simplu” <endnote id="(82, p. 177)"/>. Cu alte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
toleranței româ- nești, Lucian Boia observă pe bună dreptate că, de fapt, „nu românul este În mod particular ospitalier, ci țăranul român, și nu numai țăranul român, ci țăranul pur și simplu” <endnote id="(82, p. 177)"/>. Cu alte cuvinte, ospitalitatea este proprie societăților/mentalităților tradiționale. Trebuie spus, de asemenea, că sentimentul de ospitalitate care operează În societățile tradiționale este În bună măsură determinat de considerente magice și rituale. „Cândva, străinul-xenos era nu numai un personaj ce inspira teamă ori curiozitate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
românul este În mod particular ospitalier, ci țăranul român, și nu numai țăranul român, ci țăranul pur și simplu” <endnote id="(82, p. 177)"/>. Cu alte cuvinte, ospitalitatea este proprie societăților/mentalităților tradiționale. Trebuie spus, de asemenea, că sentimentul de ospitalitate care operează În societățile tradiționale este În bună măsură determinat de considerente magice și rituale. „Cândva, străinul-xenos era nu numai un personaj ce inspira teamă ori curiozitate - scrie Andrei Cornea -, ci și un ins Înconjurat de o aură de mister
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(171, p. 129)"/>, sau poate că este un zeu travestit, cum zicea Homer : „Cu-nfățișări de oaspeți-străini se-ntâmplă că zeii/ Altfel mereu tot apar, cetăți ei străbat și colindă” (Odiseea, XVII, 485-486). În aceste condiții, conchide Andrei Cornea, „ospitalitatea - spălatul picioarelor drumeților, plecăciunea, tăierea orătăniilor, masa - devine o precauție Înțeleaptă Împotriva dezastrelor pe care o divinitate mascată, pizmașă și refuzată le-ar putea declanșa oricând” <endnote id="(716, pp. 184-185)"/>. Pe de altă parte, țăranul este ospitalier cu „străinul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În lumea de dincolo). Vezi, În acest sens, tradiția creștin-ortodoxă de pomenire a morților prin oferirea de pomeni săracilor și străinilor. „Cine dă, lui Își dă”, rezumă un proverb românesc toată această mentalitate <endnote id="(259, p. 311)"/>. În coordonatele ospitalității tradiționale pare să se contureze logica unui „contract” ritual, a unei reciprocități magice (Do ut des = „Îți dau ca să-mi dai”). În aceste condiții, ospitalitatea rituală nu este determinată neapărat de sentimente de altruism sau de genero- zitate, ci mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dă”, rezumă un proverb românesc toată această mentalitate <endnote id="(259, p. 311)"/>. În coordonatele ospitalității tradiționale pare să se contureze logica unui „contract” ritual, a unei reciprocități magice (Do ut des = „Îți dau ca să-mi dai”). În aceste condiții, ospitalitatea rituală nu este determinată neapărat de sentimente de altruism sau de genero- zitate, ci mai degrabă de un arhaic cod cultural al comunității. Nu e puțin lucru, mai ales că există destule colectivități Închise, izolate și endogame, Întemeiate pe coduri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rite, care includ xenofobia magică (pe baza principiului hospes hostis = „străinul e dușman” și a regulii adversus hostem aeterna auctoritas = „contra dușmanului, eternă autoritate”) și chiar xeno- cidul ritual (vezi capitolul cu acest titlu). Cred că există o diferență Între „ospitalitate” și „toleranță”, cel puțin pentru mentalul colectiv românesc din epoca modernă. Ospi talitatea este un fel de „toleranță mai frivolă”, un sentiment de simpatie care nu implică obligații de principiu (legiferate sau insti tuționalizate) și care se manifestă doar din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de principiu (legiferate sau insti tuționalizate) și care se manifestă doar din când În când, pe perioade scurte de timp. Este o comuniune „la bine”, o generozitate convivială, care include mâncatul și băutul Împreună. Nu este Întâmplător faptul că termenul ospitalitate este Înrudit cu verbul a ospăta și cu substantivul ospăț (toate trei de la lat. hospes = „străin”). Ospitalitatea este percepută de români ca o mare calitate națio- nală. În schimb, toleranța propriu- zisă este văzută ca o slăbiciune gravă, care le-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
scurte de timp. Este o comuniune „la bine”, o generozitate convivială, care include mâncatul și băutul Împreună. Nu este Întâmplător faptul că termenul ospitalitate este Înrudit cu verbul a ospăta și cu substantivul ospăț (toate trei de la lat. hospes = „străin”). Ospitalitatea este percepută de români ca o mare calitate națio- nală. În schimb, toleranța propriu- zisă este văzută ca o slăbiciune gravă, care le-ar permite „străinilor” să-i Încalece pe români, ca o bunătate prostească, deci ca un grav defect
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
români, ca o bunătate prostească, deci ca un grav defect național. În mai toate sondajele de opinie realizate În anii ’90, românii se percep pe ei Înșiși ca fiind foarte ospitalieri. Este un autostereotip pozitiv puter- nic Înrădăcinat. De regulă, „ospitalitatea” este calitatea psihomorală cel mai frecvent autoatribuită. Mai curios este că, În aceleași sondaje, autostereotipul negativ al românului include „toleranța”. Dintr-un total de 98 de trăsături psihomorale negative, „toleranța” se clasează pe locul 6 ca frecvență de autoatribuire <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de autoatribuire <endnote id=" (590)"/>. Ca și intelectualii români din anii ’30 (Nichifor Crainic, Emil Cioran, Nicolae Iorga etc., așa cum am văzut mai sus), cetățenii de rând din anii ’90 percep și ei „toleranța” românilor ca pe un viciu. Prin ospitalitate, „noi” Încercăm să-i facem pe „ei” să se simtă „ca acasă”. De aceea, antropologii sunt Îndreptățiți să considere că rolul ospitalității „este integrarea străinului În lumea socială a gazdei [...] Ospitalitate și ostilitate sunt astfel fața și reversul aceleiași medalii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai sus), cetățenii de rând din anii ’90 percep și ei „toleranța” românilor ca pe un viciu. Prin ospitalitate, „noi” Încercăm să-i facem pe „ei” să se simtă „ca acasă”. De aceea, antropologii sunt Îndreptățiți să considere că rolul ospitalității „este integrarea străinului În lumea socială a gazdei [...] Ospitalitate și ostilitate sunt astfel fața și reversul aceleiași medalii. Faptul este sugerat prin originea comună a termenilor hospes («oaspete») și hostis («ostil»)” <endnote id=" (552, p. 115)"/>. Pe de altă parte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și ei „toleranța” românilor ca pe un viciu. Prin ospitalitate, „noi” Încercăm să-i facem pe „ei” să se simtă „ca acasă”. De aceea, antropologii sunt Îndreptățiți să considere că rolul ospitalității „este integrarea străinului În lumea socială a gazdei [...] Ospitalitate și ostilitate sunt astfel fața și reversul aceleiași medalii. Faptul este sugerat prin originea comună a termenilor hospes («oaspete») și hostis («ostil»)” <endnote id=" (552, p. 115)"/>. Pe de altă parte Însă, cred că ospitalitatea excesivă nu este un semn
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În lumea socială a gazdei [...] Ospitalitate și ostilitate sunt astfel fața și reversul aceleiași medalii. Faptul este sugerat prin originea comună a termenilor hospes («oaspete») și hostis («ostil»)” <endnote id=" (552, p. 115)"/>. Pe de altă parte Însă, cred că ospitalitatea excesivă nu este un semn de toleranță. Străinul, cel „diferit”, este tratat diferit. Sentimentele xenofile - ca și cele xenofobe - nu anulează „diferența culturală” dintre indigen și alogen, ci o evidențiază. Xenofilia este un sentiment de discriminare, chiar dacă una pozitivă. „Eu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și alogen, ci o evidențiază. Xenofilia este un sentiment de discriminare, chiar dacă una pozitivă. „Eu nu sunt xenofob. Nu sunt nici xenofil”, spune Petre Pandrea <endnote id="(771, p. 15)"/>. În mod aparent paradoxal, atât xenofobia (ostilitatea), cât și xenofilia (ospitalitatea) acționează, În situații diferite, În cadrul aceleiași comunități tradiționale. „Diferența culturală” este anulată abia atunci când se practică in-diferența, specifică aglomerărilor urbane, „societății neutre”, comunităților multietnice (unde apare fenomenul socio-cultural numit de antropologi ethnic melting pot). Este ceea ce observă călătorul german Ganz
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pînă seara - vreau să-ți arăt „isprava” mea, „Cartea Geților” („Geții în opera lui Ovidiu”) înainte de a o da tiparului. Cred că am izbutit un lucru deosebit. Dacă rămîn, îți vei scoate și tu pîrleala, biciuindu-mi lipsa spiritului de ospitalitate, a doua oară dovedită. Dar - știi cuvîntul cu zilele și cu sacul! Pînă atunci, Vale, E. Camilar </citation> (27) <citation author=”Eusebiu Camilar” loc=" [București]" data =”16. IV. [1]965”> Zeci de mii de mulțumiri! Luni trec, tot spre Udești
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
obișnuite, suntem poftiți stăruitor în casă și pe o terasă din spatele casei am fost serviți cu dulcețuri moldovenești și alte răcoritoare. Cât n-aș fi vrut să mai rămân în această gospodărie prosperă, în care am fost primiți cu atâta ospitalitate și căldură!... După o oră lăsam totul în urmă și plecam grăbit să străbat cei aproximativ 30 de km. care mă despărțeau de casa părintească. Cu pasul meu energic și spornic am ajuns cam în jurul orei 10 seara. După puțin
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Cârțișoara Făgărașilor, la familia lui Nicolae Stoica, protejatul meu din primele clase de normală făcute la Bârlad. Potrivesc în așa fel, de ajung la Cârțișoara tot la 15 august, sărbătoare, când hora satului era în toi. Sunt găzduit cu aceeași ospitalitate și dragoste în familia lui Nicu Stoica, conșcolarul de la Bârlad, în acel moment transferat la Normala din Sibiu. Reîntâlnesc vechi prieteni și cunoscuți din anii anteriori, la aceeași horă cu mândre fete și feciori inimoși, dar mult îngrijorați de situația
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]