12,062 matches
-
inedite, de natură să ne ofere fie și un minimum de certitudine asupra datelor pe baza cărora tragem concluzii. Socotim că erorile care n-au putut și nu pot fi corectate nu modifică concluziile generale care se impun. Abolirea monopolului otoman asupra comerțului exterior (1829), anularea unor taxe și practici feudale interne, instituirea prin Regulamentul Organic a unui regim de ordine relativă în administrație și finanțe, obținerea de către orășeni a unor drepturi limitate de autoconducere și îndeosebi rapida dezvoltare a producției
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
II-a făcea confuzii în privința individualității etnice a românilor, nu constituie note de senzație. Pe de altă parte, William Penn a lansat în 1693 un proiect de parlament sau stat european cu delegați ai statelor, între care Rusia și Imperiul Otoman, dar dialogul intelectual între sud-estul și restul continentului nu este încă înfiripat, cererea Academiei berlineze către Dimitrie Cantemir de a prezenta detalii despre această lume necunoscută rămâne un caz de excepție. Iată însă că interesele economico-politice și confruntările militare au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
antiotomană, de avans în sud-estul continentului în numele „slobozeniei” și al ortodoxismului. Constatările privitoare la Rusia pot fi extinse și asupra Austriei, animată de idei anexioniste de esență feudală. Termenii preferați erau cei de națiune greacă, pentru popoarele ortodoxe din Imperiul Otoman, și de națiune iliră, pentru ortodocșii din Imperiul Habsburgic. S-a spus că, prin pacea de la Utrecht (1713), englezii au impus modificarea dreptului public internațional prin ordonarea succesiunii la tronul Spaniei: succesiunile monarhice și princiare vor fi reglementate nu potrivit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
instrument al domniei, argumentul suprem al rațiunii de stat”. Războaiele secolului XVIII au cauzat pierderea a peste 5 milioane de vieți (față de 3 milioane în secolul XVII), din care 900.000 (600.000 din pricina bolilor) sunt datorate războaielor cu Imperiul Otoman. Există - continuă Albert Sorel - o limită a cuceririlor, Europa neavând teritorii ale nimănui, încât cineva nu se poate îmbogăți decât în paguba altuia; toate Puterile sunt însă de acord să nu permită niciuneia dintre ele să se ridice mai presus
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
exercite această materie pentru alții”, ceea ce rareori se întâmpla și tocmai de aceea ambasadorul mai mult disculpa decât încrimina. În Estul continentului, ochii și urechile oamenilor de stat europeni sunt îndreptate asupra celor două puteri în decădere, Polonia și Imperiul Otoman, și nu există cabinet sau om de stat care să nu aibă un proiect de împărțire a acestui din urmă imperiu, ținut în rezervă pentru momentul oportun. S-a ajuns chiar, dacă se poate spune așa, la o tehnică a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
creștine, dar tot mai mulți sunt cei care descoperă în prezumptivii eliberatori niște acaparatori care folosesc „cuvântul Domnului” pentru propriile lor interese egoiste. Un loc cu totul particular l-a jucat în politica Rusiei lozinca eliberării popoarelor creștine din Imperiul Otoman, tocmai datorită comunității religioase între ruși și popoarele oprimate, a relațiilor spirituale, în general. Referindu-se la secolul XVIII, N. Iorga observa că rușii fac cuceriri, dar în pământ rusesc (Azovul, Crimeea etc.), și că, „în acest timp, funcțiune de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
că ea a fost agresivă și expansionistă, dar că, în mod obiectiv, a contribuit la eliberarea popoarelor „din sclavia turcească”. Pentru o corectă înțelegere a rolului eliberator al Rusiei, el trebuie însă limitat la subminarea și slăbirea dominației sau stăpânirii otomane și, în acest sens, la eliberarea creștinilor numai de sub jugul Porții, dar în interesul, cu întinsă durată istorică, al țarismului. Or, tocmai comunitatea de religie cu popoarele creștine din Imperiul Otoman a oferit politicii țariste avantaje de care Austria a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
însă limitat la subminarea și slăbirea dominației sau stăpânirii otomane și, în acest sens, la eliberarea creștinilor numai de sub jugul Porții, dar în interesul, cu întinsă durată istorică, al țarismului. Or, tocmai comunitatea de religie cu popoarele creștine din Imperiul Otoman a oferit politicii țariste avantaje de care Austria a fost văduvită cu deosebire din momentul în care prozelitismul ei catolic a devenit în Estul continentului o politică practică de stat, dură și perseverentă. În 1702, Ferriol, ambasadorul Franței la Poartă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
erau văduvite de independență, dar și pentru că autonomia le-a fost grav alterată în secolul XVIII. Perioada care face obiectul considerațiilor noastre coincide și cu transformarea Moldovei și Munteniei în principalul teatru de confruntări militare între Imperiile Țarist, Habsburgic și Otoman, cu întreg cortegiul de implicații și consecințe pe plan economic, social, politic și diplomatic. Zguduitoare sunt, îndeosebi, devastările la care au fost supuse populația și teritoriul românesc, de unde bejenirile și secătuirea economică cu efecte având o durată istorică. Statutul domniei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
bunăvoința domnilor Munteniei și Moldovei”. Veterani se referea la epoca brâncovenească, dar observațiile sale nu și-au pierdut cu totul valabilitatea după 1714, anul decapitării Brâncovenilor. În secolele care preced pe cel de al XVIII-lea, axa principală a ofensivei otomane viza centrul continentului, Principatele plasându-se periferic, în flanc, ceea ce explică, între altele, deosebirile de statut politic între ele și Serbia, de exemplu. În secolul XVIII, situația se schimbă în sensul că Principatele se află în calea pe care avansa
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Române și apoi România (chiar după 1879) au format un aspect esențial al chestiunii orientale. Începând cu secolul al XVIII-lea, soarta politică a țărilor române a fost strâns legată de rezolvarea chestiunii orientale, adică a existenței, a viitorului statului otoman. Aflându-se sub suzeranitatea Porții, soarta Principatelor Române era legată în plan internațional de cea a Imperiului Otoman. Pe de altă parte, date fiind așezarea geografică și statutul lor juridico-politic, ele au dobândit un loc aparte și bine definit în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
al XVIII-lea, soarta politică a țărilor române a fost strâns legată de rezolvarea chestiunii orientale, adică a existenței, a viitorului statului otoman. Aflându-se sub suzeranitatea Porții, soarta Principatelor Române era legată în plan internațional de cea a Imperiului Otoman. Pe de altă parte, date fiind așezarea geografică și statutul lor juridico-politic, ele au dobândit un loc aparte și bine definit în evoluția chestiunii orientale. Principatele Române erau situate între cele trei mari Imperii: otoman, habsburgic și țarist. Acestea două
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
chestiunii orientale. Principatele Române erau situate între cele trei mari Imperii: otoman, habsburgic și țarist. Acestea două din urmă se aflau, de la sfârșitul secolului al XVII-lea (Rusia de la începutul celui de al XVIII-lea) în plină ofensivă contra Imperiului Otoman, devenit obiect al expansiunii lor. Or, Principatele Române se interpuneau în calea axelor de înaintare a celor două imperii creștine. Trupele ruse nu puteau ajunge pe uscat la Dunărea de Jos, în Balcani (deci; la slavii de sud) și Constantinopol
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Puteri și în restul continentului, și invers. Așadar, chestiunea orientală a avut implicații care au depășit mult zona orientală. A prezenta chestiunea orientală presupune a reconstitui o întreagă istorie; extrem de complicată; în care se interferează numeroase file ale istoriei Imperiului Otoman de pe cele trei continente cu ale istoriei popoarelor subjugate și ale politicii externe, economice, militare și diplomatice ale marilor Puteri europene. Altfel spus, înfățișarea chestiunii orientale înseamnă urmărirea întregului și îndelungatului ei proces de naștere și evoluție, ceea ce depășește obiectul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
importantă dintre ele vizând momentul declanșării chestiunii orientale. Totuși, în două considerații, dar fundamentale, istoricii sunt în unanim acord (excludem deliberat aproximațiile publicistice care, pur și simplu, au inundat tema), și anume că în centrul chestiunii orientale se află Imperiul Otoman cu posesiunile sale și că chestiunea orientală, în accepțiunea sa clasică, ia sfârșit odată cu prăbușirea Imperiului și constituirea statului turc modern. După cum vom vedea, în funcție de modul cum au înțeles esența problemei orientale, istoricii se împart însă în două categorii: cei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ia sfârșit odată cu prăbușirea Imperiului și constituirea statului turc modern. După cum vom vedea, în funcție de modul cum au înțeles esența problemei orientale, istoricii se împart însă în două categorii: cei care își întemeiază raționamentele pornind de la perioada decăderii ori dezagregării Imperiului Otoman, al eliberării popoarelor subjugate; și cei care, dimpotrivă, iau ca punct de plecare epoca ascensiunii, expansiunii și a cuceririlor otomane. Spațiul teritorial cuprins în chestiunea orientală este uriaș, întrunind toate zonele dominației ori stapânirii otomane în trei continente: Europa cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
orientale, istoricii se împart însă în două categorii: cei care își întemeiază raționamentele pornind de la perioada decăderii ori dezagregării Imperiului Otoman, al eliberării popoarelor subjugate; și cei care, dimpotrivă, iau ca punct de plecare epoca ascensiunii, expansiunii și a cuceririlor otomane. Spațiul teritorial cuprins în chestiunea orientală este uriaș, întrunind toate zonele dominației ori stapânirii otomane în trei continente: Europa cu peninsula balcanică, țărmurile mediteraneene, adriatice și cele nordice ale Mării Negre, Caucazul, regiunile centrale și vestice ale Asiei, Asia Mică cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
perioada decăderii ori dezagregării Imperiului Otoman, al eliberării popoarelor subjugate; și cei care, dimpotrivă, iau ca punct de plecare epoca ascensiunii, expansiunii și a cuceririlor otomane. Spațiul teritorial cuprins în chestiunea orientală este uriaș, întrunind toate zonele dominației ori stapânirii otomane în trei continente: Europa cu peninsula balcanică, țărmurile mediteraneene, adriatice și cele nordice ale Mării Negre, Caucazul, regiunile centrale și vestice ale Asiei, Asia Mică cu prelungirea spre est până în Egipt, inclusiv. Nu lipsesc unele opinii extravagante prin abaterea de la sensul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1833), apoi de toți diplomații angajați în negocierea convențiilor de la Londra (1839 și 1840). Referindu-ne la esența chestiunii orientale, abia dacă mai este necesar să atragem atenția că ea nu poate fi redusă la proiectele de împărțire a Imperiului Otoman, care ar avea ca origine doar ura seculară a creștinilor față de turci, cum credea T. G. Djuvara, deoarece ura a fost un efect și nu o cauză. O trecere în revistă (fie și incompletă, cum este a noastră) a principalelor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
divergente în definirea chestiunii orientale nu se cuvine să omită pe cea care neagă însăși existența ei. I. G. Pitzipios afirma că ființa mai curând o “pseudo-problemă a Orientului” și că “reorganizarea Principatelor dunărene” era o “chestiune specială a Imperiului Otoman” cu “funeste consecințe pentru lumea întreagă”. De altfel; legitimiștii inveterați și obtuzi, otomanii fanatici, din pricini ușor de bănuit, se străduiau să atribuie destinului posesiunilor sultanului atributele funcțiilor strict interne ale Porții, chiar după instituirea protectoratului țarist asupra unor teritorii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a Imperiului Habsburgic și a celorlalte mari Puteri europene. După el, “factorul primar și cel mai important al problemei este, deci, prezența scrijelată în carnea vie a Europei a unei substanțe străine. Acea substanță este lipsa de asemănare a turcilor otomani cu familia europeană, atât în credință cât și în rasă, limbă, obiceiuri sociale, aptitudini politice și tradiții”. Desigur, turcii n-au fost singura „substanță străină” pătrunsă în Europa, ei au fost precedați, de exemplu, de arabi în Peninsula Iberică, de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ci importante secțiuni ale istoriei universale, cu care se și confundă. O categorie destul de numeroasă de istorici, de la Jacques Ancel la Andrei Oțetea și foarte mulți istorici contemporani, definesc chestiunea orientală ca fiind în esență un proces al dislocării Imperiului Otoman, al emancipării popoarelor subjugate și al intervenției politico-militare a marilor Puteri interesate în despuierea “omului bolnav”. Este adevărat că Andrei Oțetea considera că factorii determinanți ai chestiunii orientale „trebuie căutați în decăderea Imperiului Otoman și în rivalitatea marilor puteri”, ceea ce
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
esență un proces al dislocării Imperiului Otoman, al emancipării popoarelor subjugate și al intervenției politico-militare a marilor Puteri interesate în despuierea “omului bolnav”. Este adevărat că Andrei Oțetea considera că factorii determinanți ai chestiunii orientale „trebuie căutați în decăderea Imperiului Otoman și în rivalitatea marilor puteri”, ceea ce ar însemna că el excludea din definirea esenței chestiunii orientale unul din aspectele fundamentale, adică lupta popoarelor pentru emancipare națională. Dar, în cuprinsul studiului amintit, istoricul român nu numai că nu exclude acest factor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dintr-o totalitate de aspecte variate: politice, etnice, economice, religioase, relative la regiunile care, după ce au încetat să facă parte din Imperiul Roman de Răsărit și din Imperiul Bizantin, au format în secolele XV și XVI baza teritorială a Imperiului Otoman. Pentru Constantin Șerban, chestiunea orientală înseamnă, în ceea ce privește popoarele sud-est europene, „emanciparea politică și economică și crearea unui climat favorabil pentru desăvârșirea unității lor statale”. După opinia sa, chestiunea orientală apare mult mai devreme la români decât la puterile europene; este
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
chestiunii orientale, pe un număr mai mare sau mai mic de factori sau aspecte. Este însă de observat că esența chestiunii orientale apare cu o deosebită claritate atunci când se iau în considerare, ca un întreg, trei aspecte capitale: decăderea Imperiului Otoman, lupta popoarelor subjugate pentru emancipare națională și implicarea marilor puteri, care ținteau la preponderență în zona Orientului european. Aceste trăsături dezvăluie și esența chestiunii orientale. Totodată, ele indică și limitele cronologice ale chestiunii orientale, de vreme ce este vorba de reculul puterii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]