1,661 matches
-
manieră inimitabila de a le asambla. Modă franceză, de o elegantă rafinată, rezultă din ansamblul țesăturilor și tonurilor, din ingeniozitatea garniturilor, care demonstrează evoluția gustului. Doamna de Gulleroy Olivier Bertin: "Îl la regardait. Bigre! comme vous êtes belle. Quel chic! Oui, j'ai une robe neuve. La trouvez-vous jolie? Charmante, d'une grande harmonie. Ah! On peut dire qu'aujourd'hui on a le sentiment des nuances" [Maupassant, Fort comme la mort, p.35]. O Pariziana se poate mulțumi și cu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
62 Roger Callois distinge mitologia situațiilor interpretate că proiecție a unor conflicte psihologice (acestea acoperind în cele mai multe cazuri complexele psihanalizei) și mitologia eroilor [2000, p.18]. Pentru M.Milner, mitul prezintă "un aspect de la condition humaine condensé en une histoire ou un être, et permettant à celui qui s'y contemple de résoudre șes propres conflits" [Milner, ÎI, p.485]. 63 O trăsătură intrinseca mitului este căutarea. Lucian Blaga clasifică mitul (împreună cu viziunile religioase, concepțiile metafizice teoriile științifice, întruchipările în arta
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
toujours un sourire sur leș lèvres" [Maupassant, Bel-Ami, p.28]. Comentariile feminine nu sunt lipsite de interes, ca cele ale doamnei de Burne: "Îl demanda, charmé: Croyez-vous que presque toutes leș femmes intelligentes soient capables de cette activité de pensée? Oui, dit-elle. Seulement elles s'endorment, et puis ont une existence déterminée qui leș entraîne d'un côté ou d'un autre" [Maupassant, Notre coeur, p.73]. 119 F. Hoffet consideră [p.86] că parizianul se caracterizează prin predominarea mobilelor personale
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
vite lassée, fatiguée, dégoûtée, éprise d'elle-même avânt tout et insatiablement coquette" [Maupassant, Notre coeur, p.167]. Calificativul "mais changeante", intercalat în seria determinativelor, relativizează înțelegerea celorlalte trăsături surprinse. 133 "C'était plus qu'une femme, c'était un roman. Oui, ces richesses féminines, l'ensemble harmonieux des lignes, leș promesses que cette riche structure faisait à la passion, étaient tempérés par une réserve constante" [Rey, La femme, p.121]. 134 "Inventată pe la 1820, expresia (Tout Paris, Întreg Parisul) definește un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Leș Français transforment en une cérémonie chaque événement de la vie, y compris, occasionnellement, leur propre mort" [Gramont, p.309]. 239 "La scène décrit la mise en échec du rituel, elle déjoue l'attente que la performance annnoncée a suscité: révolte ou scandale" [Lojkine, p.5]. 240 "Raportul de transcendență pune problema depășirii, a saltului, a trecerii fără soluție de continuitate de la un registru la altul" [Patapievici, p.124]. Înțelegem stereotipul că o reprezentare sumara pe care și-o face subiectul despre
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
brise, perpétuellement" [Flaubert, L'éducation sentimentale, p.44]. 311 "Quelquefois, îl se réveillait le coeur plein d'espérance, s'habillait soigneusement comme pour un rendez-vous, et îl faisait dans Paris des courses interminables. A chaque femme qui marchait devant lui, ou qui s'avançait à să rencontre, îl se disait: "La voilà!" C'était chaque fois une déception nouvelle. L'idée de Mme Arnoux fortifiait ces convoitises. Îl la trouverait peut-être sur son chemin; et îl imaginait, pour l'aborder, des
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
o maioneză consistentă cu 500 ml ulei, adăugăm sare, piper, delicat, muștar, patru sau cinci castraveți murați și tocați cubulețe și doi gogoșari murați, tăiați cubulețe. Punem sosul de maioneză peste ouăle fierte, după care decorăm cu măsline și verdeață. OUA IN ASPIC CU SUNCA Se fierb ouăle cleioase și se aranjează pe un platou rotund. Pe un postament de șuncă tăiată, ouăle tăiate în jumătăți se aranjează în cercuri cu tăietura în sus, iar în centrul fiecărui gălbenuș se aplică
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
100 g șuncă, 100 g bacon, o legătură de ceapă verde, 100 g caș dulce, sare, piper, oțet după gust, 2 linguri de ulei de măsline. Se toacă cubulețe și se amestecă cu condimente. Se decorează cu mărar. SANDVISURI CU OUA DE PREPELITA 16 ouă de prepeliță, 8 felii de pâine prăjită, o lingură de muștar, 100 g unt, sare, piper și zeamă de la ½ de lămâie. Rețeta este pentru 4 porții. Punem în tigaie la topit 50 g unt, adăugăm muștarul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
Ca decor, patru felii de cruton de pâine prăjită. Batem ouăle spumă, adăugând sarea, piperul, ciupercile, o prăjim pe ambele părți, o rulăm și servim pe platou cu salata și crutoanele. Pe omletă punem trei pălării de ciuperci ca decor. OUA UMPLUTE CU PATE DE FICAT Zece ouă, o cutie de paté, 600 ml de ulei, o lingură de muștar, sare, piper, Secretul Gustului, măsline după preferință, 100 gr. de unt sau margarină Rama. Se pun la fiert opt ouă în
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ou. Desfacem paté-ul și îl amestecăm cu cele două linguri de maioneză. Dăm gust de sare, piper, punem 100 gr. de margarină sau unt și verdeață tocată fin. Cu pasta obținută umplem ouăle, apoi le decorăm cu măsline, roșii, gogoșari. OUA UMPLUTE CU SOS DE ANSOA Patru ouă fierte tari se taie pe jumătate, se scoate gălbenușul și se zdrobește cu furculița, se adaugă jumătate dintr-o conservă de hering în ulei și 100 gr. de unt, sare, piper, puțină boia
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
desert. PRĂJITURĂ CU NUCĂ (1) 140 g unt, 140 g făină, 2 linguri de apă, 1 gălbenuș și sare Se amestecă toate, după care se fac două foi. Una se pune în tavă, peste ea se pune crema. Crema: 6 ouă 140 g zahăr, 140 g nucă. Gălbenușurile se freacă cu zahărul, se adaugă albușurile spumă nuca măcinată. Deasupra se pune cealaltă foaie și se dă la cuptor. Când este gata, se pudrează cu zahăr pudră și se taie cubulețe. PRĂJITURĂ
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
la rece. LICHIOR DE CAFEA 500 g zahăr, 1 ½ pahar de apă, 2 pplicuri de vanilie, care se amestecă cu un pahar de cafea concentrată și strecurată. Siropul, când este rece, se amestecă cu 250 ml de alcool. LICHIOR DE OUA 250 g alcool, 4 gălbenușuri, 500 g zahăr, 500 ml lapte și un baton de vanilie. Laptele se pune la fiert cu zahărul și vanilia timp de zece minute, la foc moale. Între timp, se freacă gălbenușurile crude până devin
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de perfectă în evoluția ființei vii, fie ea bacterie, plantă, animal sau om, încât este cu neputință de închipuit că aceasta se desfășoară haotic, fără o coordonare preexistentă. „Dar o adevărată stupefacție cuprinde pe oricine - spune Paulescu - când cugetă că oui fecundataceastă microscopică masă de protoplasmă - este el însuși artistul desăvârșit care va construi minunea care se numește ființă viețuitoare - fie ea om, câine, pasăre, vierme sau plantă, sublimă capodoperă pe iângă care toată arta noastră nu este decât un fel
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
poate avea și formă de animale sau de păsări sacre.406 În Bucovina, în Ajunul Crăciunului, se fac colaci "rotunzi ca soarele și luna". Aluatul din care se fac colacii nu se împrumută, aluatul este dospit pentru ca găinile să se ouă peste an și să fie sănătoase, iar vitele să fie bune de prăsilă. Dacă o gospodină poate lua aluat din acesta dospit, de la trei case, și-l mănâncă împreună cu toți cei ai casei, fără să piardă vreo firimitură, atunci, se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
întâi de la găină se îngroapă cu locul vacei, când are vițelul întâi, să fie laptele galben"; Oul cel întâi e bine să-l mănânci, că te întărești, și mai ales de la puica neagră, că nu se prind farmecele"; Când se ouă găina întâi, să pui oul sub prag și să torni deasupra cenușă sau gunoi; atâtea ouă să fie cât gunoi."258 Ouăle care vor fi împistrite sau înroșite de Paști, se aleg la Miezul Păresimilor, într-o zi de miercuri
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Oul cel întâi e bine să-l mănânci, că te întărești, și mai ales de la puica neagră, că nu se prind farmecele"; Când se ouă găina întâi, să pui oul sub prag și să torni deasupra cenușă sau gunoi; atâtea ouă să fie cât gunoi."258 Ouăle care vor fi împistrite sau înroșite de Paști, se aleg la Miezul Păresimilor, într-o zi de miercuri din mijlocul Postului Mare, și se folosesc pentru frumusețe, sănătate, belșug și rod bogat, pot să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și să dai vacii să mănânce. Lapte să stea dulce vara: cum l-ai muls, cald fiind, să bagi În el o frunză de busuioc și va sta laptele multă vreme dulce, de nu se va sborși. Pentru ca găina să ouă tot anul: să aduni sămânță de urzică, când este coaptă, să o păstrezi și de câte ori vei da găinilor de mâncare, să o amesteci În tărâțe. Pentru păduchi la vită: spală frumos vita și unge-o cu ulei de in, că
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
leș tableaux insérés dans le texte présentent le nombre des étudiants qui ont obtenu, à l'Université Libre de Bruxelles, un diplôme de docteur en droit, en sciences politiques et administratives, en philosophie et lettres, en médecine et en sciences ou un diplôme d'ingénieur dans la période 1863-1914. La plupart de ceux qui ont étudié à l'Université Libre de Bruxelles ont obtenu le titre de docteur en droit (125 d'un total de 194), et respectivement le titre de
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
o maioneză consistentă cu 500 ml ulei, adăugăm sare, piper, delicat, muștar, patru sau cinci castraveți murați și tocați cubulețe și doi gogoșari murați, tăiați cubulețe. Punem sosul de maioneză peste ouăle fierte, după care decorăm cu măsline și verdeață. OUA IN ASPIC CU SUNCA Se fierb ouăle cleioase și se aranjează pe un platou rotund. Pe un postament de șuncă tăiată, ouăle tăiate în jumătăți se aranjează în cercuri cu tăietura în sus, iar în centrul fiecărui gălbenuș se aplică
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
100 g șuncă, 100 g bacon, o legătură de ceapă verde, 100 g caș dulce, sare, piper, oțet după gust, 2 linguri de ulei de măsline. Se toacă cubulețe și se amestecă cu condimente. Se decorează cu mărar. SANDVISURI CU OUA DE PREPELITA 16 ouă de prepeliță, 8 felii de pâine prăjită, o lingură de muștar, 100 g unt, sare, piper și zeamă de la ½ de lămâie. Rețeta este pentru 4 porții. Punem în tigaie la topit 50 g unt, adăugăm muștarul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
Ca decor, patru felii de cruton de pâine prăjită. Batem ouăle spumă, adăugând sarea, piperul, ciupercile, o prăjim pe ambele părți, o rulăm și servim pe platou cu salata și crutoanele. Pe omletă punem trei pălării de ciuperci ca decor. OUA UMPLUTE CU PATE DE FICAT Zece ouă, o cutie de paté, 600 ml de ulei, o lingură de muștar, sare, piper, Secretul Gustului, măsline după preferință, 100 gr. de unt sau margarină Rama. Se pun la fiert opt ouă în
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
ou. Desfacem paté-ul și îl amestecăm cu cele două linguri de maioneză. Dăm gust de sare, piper, punem 100 gr. de margarină sau unt și verdeață tocată fin. Cu pasta obținută umplem ouăle, apoi le decorăm cu măsline, roșii, gogoșari. OUA UMPLUTE CU SOS DE ANSOA Patru ouă fierte tari se taie pe jumătate, se scoate gălbenușul și se zdrobește cu furculița, se adaugă jumătate dintr-o conservă de hering în ulei și 100 gr. de unt, sare, piper, puțină boia
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
desert. PRĂJITURĂ CU NUCĂ (1) 140 g unt, 140 g făină, 2 linguri de apă, 1 gălbenuș și sare Se amestecă toate, după care se fac două foi. Una se pune în tavă, peste ea se pune crema. Crema: 6 ouă 140 g zahăr, 140 g nucă. Gălbenușurile se freacă cu zahărul, se adaugă albușurile spumă nuca măcinată. Deasupra se pune cealaltă foaie și se dă la cuptor. Când este gata, se pudrează cu zahăr pudră și se taie cubulețe. PRĂJITURĂ
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
la rece. LICHIOR DE CAFEA 500 g zahăr, 1 ½ pahar de apă, 2 pplicuri de vanilie, care se amestecă cu un pahar de cafea concentrată și strecurată. Siropul, când este rece, se amestecă cu 250 ml de alcool. LICHIOR DE OUA 250 g alcool, 4 gălbenușuri, 500 g zahăr, 500 ml lapte și un baton de vanilie. Laptele se pune la fiert cu zahărul și vanilia timp de zece minute, la foc moale. Între timp, se freacă gălbenușurile crude până devin
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
anchetă cu titlul „Un glas dincolo de mormânt - referitor la starea din agricultură”, o pagină literară care se vrea prezentă o dată pe lună și în care semnează George Tutoveanu, I. Paloda, George Nedelea și M. Lupescu cu ...” Un gospodar care... se ouă” - auzită de la Ioana Bărgăuanu de 90 de ani din comuna Bogdănești Suceava - despre cum se împrăștie minciuna... Marieta L. Creangă semnează o succesiune de art icole cu titlul „Asistența socială - aspecte” iar Ioan Antoniu - „Unirea Basarabiei.” Moldova îți creează impresia
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]